O SCRISOARE CATRE "ZIUA"

[administrator]

Domnule Sorin Rosca Stănescu

Vă rog să publicati, în legătură cu Apelul precizările următoare:

Oricât i-ar irita pe simpatrioti, am fost printre primii - dacă nu nu cumva va primul - care, aflîndu-se în România, a publicat în presa si în editurile din Occident - nu apeluri, nici rugăminti plecate - ci denunturi vehemente, somatii - legate atât de Pactul Stalin-Hitler cât si de Pactul de la Yalta.
Am recidivat în 1995, când am “candidat” la presedintia României. În Program ceream, nu doar restituirea teritoriilor răpite de URSS, a tezaurului, nu doar despăgubiri materiale, ci si scuze publice - atât din partea Rusiei-URSS, cât si din partea Germaniei.
De ne-uitat: atunci, primii care m-au atacat dur în presă au fost C. Coposu si Horia Rusu; imediat - cine altul decât C.T. Popescu!
A se căuta Măgureanu…

Formularea eufemizată: Pactul Ribbentrop-Molotov este un semn rău: nici după 15 ani de la Revolutia lui Brucan românii (“de pretutindeni”, cum ar veni si cei din “diasporă”) nu au izbutit să stea, în sfârsit, pe două picioare în fata Răului si să-i spună pe nume. Românii gândesc/scriu în stilul si în mentalitatea petitionară inculcată în
45 ani de terorism comunist - si de 15 ani de, ca să spun asa: autoterorism-autoreeducativ (ca la Pitesti) - cel care a dat:
a) Relativizarea adevărului - jurnalistii, scriitorii publicisti foloseau/folosesc bulinele de bicarbonat: “ secretarul de partid era cam sever”“alimentatia era oarecum necorespunzătoare”; “Organele Securitătii noastre de stat si-au cam depăsit, într-o oarecare măsură atributiile”
b) Scăderea în grad a unor persoane “ cu functii de răspundere”; în plângeri, românul nu scria adevărul: “M-a bătut prim-secretarul de partid”, ci: “un tovarăs m-a cam îmbrâncit si, într-o oarecare măsură, mi-a rupt dintii…”
c) “Scădere” impusă si de… cam-oarecuma-asazisa cenzură (de-stat-si-de-partid). Mihai Gafita, în urmă 40 ani, “lucrîndu-mi” Ostinato, mă sfătuia - prieteneste, cum altfel: "Pe personajul cutare nu-l face general de securitate, răzbună-te degradîndu-l : fă-l plutonier de militie, oricum, oamenii pricep ce grad vrei să spui; pe cestălalt nu-l lăsa ministru, fă-l director de cabinet, desi mai bine ar fi activist simplu - cititorii înteleg foarte bine".
De ce îi scădeti în grad scriind “Pactul Ribbentrop Molotov”, oameni buni? Aveti impresia că “tonul prea dur” îi va irita pe tovarăsii de sus de tot?
Si nu vor aproba cererea noastră?
Scrieti adevărul:
PACTUL STALIN-HITLER în care caz, semnez si eu cu amândouă mânile.


Paul Goma
Paris, 18 mai 2005