2.2 Aparatul represiv (securitate, miliţie, justiţie, armată)

Nu insist asupra consideraţiilor de la aparatul politic, aplicabile şi aici: prezenţa masivă la vîrf, ca agenţi ai ocupantului sovietic, a evreilor comunişti, proveniţi din ilegalişti (mulţi din Basarabia/Bucovina); infiltrarea soţiilor evreice în patul nomenclaturiştilor (care face ca să ne putem teme de revenirea urmaşilor din Israel), românizarea numelor Tovarăşilor călăi, absenţa datelor despre părinţi/bunici din biografii  etc.

            Mă opresc la ce este specific aparatului represiv - care a coordonat genocidul, în numele agendei comuniste. Am mai semnalat complicaţiile/ confuziile/ deturnările generate de împletirea acesteia cu cea a intereselor (uneori contradictorii) ale evreilor. Era firesc ca regimul comunist să ia măsuri dure, chiar de eliminare, împotriva elementelor activ sau potenţial anti-comuniste… printre care se aflau mulţi anti-semiţi (pentru că mulţi evrei militaseră pentru comunism şi colaborau cu ocupantul). Dar există o limită, o linie roşie a ferocităţii ce se putea manifesta faţă de „duşmanul de clasă”, net trecută, ceea ce denotă temeiuri suplimentare, cum ar fi răzbunarea. În numele stîrpirii anti-comuniştilor, evreii cocoţaţi la cîrma aparatului represiv au putut regla conturile cu anti-semiţii (aşa cum am arătat în alte texte, cum ar fi: „Despre genocidul contra legionarilor cînd vorbim?” http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2015-8). Va sesiza această ură aparte cine citeşte (cum am fost eu silit să o fac, ca să întăresc documentaţia expusă la www.procesulcomunismului.com) mărturile celor trecuţi prin Piteşti, sau studiază măsurile speciale de cruzime luate împotriva legionarilor închişi. Comunismul nu avea nevoie de această orgie de umilire satanică; exces care trimite spre alte explicaţii.

            Ca şi în cazul aparatului politic, găsim evrei la vîrful aparatului represiv, în perioada critică, poate de 10 ori mai mult decît ajunseseră să reprezinte din populaţie. E deja semnificativ, pentru cei de odinioară, dar pentru cei de azi, care s-au zbuciumat steril întru condamnarea crimelor comunismului-e catastrofal. Ne-am pierdut timpul, pînă cînd legile Florian ne-au adus cu picioarele pe pămînt, amintindu-ne cine e la putere în România.  Şi dacă ar fi fost de 10 ori mai puţini evrei decît cota lor din 1938 (deci - 0,4%) în nomenclatura aparatului care a măcelărit românii în genocidul comunist, tot s-ar fi făcut orice ca procesul comunismului să nu aibă loc, pentru a-i ascunde/proteja. Căci ar fi însemnat să scoţi la iveală transformarea unor victime ale fascismului, după 1944, în călăi- şi să relevi legitimitatea reprimării anterioare a „ilgaliştilor”. Şi cu asta… să faci praf ideologia instaurată după războiul II. Poveştile cu victoria Binelui Aliat asupra Răului- care au falsificat adevărul etern al confruntării fără scrupule între tabere concurente… ce se şi urăsc, cînd se ciocnesc. Urmărind traseul unor criminali împotriva românităţii, ajunşi la Tel Aviv, s-ar dărîma şi soclul unor fondatori ai Israelui- care şi-au valorificat experienţa de la noi în lupta împotriva băştinaşilor palestinieni. Başca nevoile „industriei holocaustului”…

            Ca unul care am dedicat 30 de ani unui vis justiţiar dovedit utopic, ştiu bine că nu ne-am lovit numai de împotrivirea securicomunistă (dinăuntru) ci şi de geo-interese prea puternice, inclusiv evreieşti. Ceea ce ne-a condamnat strădaniile la zădărnicie; temei, admit, de animozitate. Nu tratez tema neutru. Nu ader de altfel la religia pretinsei neutralităţi. Miza însă nu e numai a mea, ci a nemului meu- văzut „îngust”, adică ne-cosmopolit. E o chestiune de echilibrare a compansiunii prea deschise, a înţelegerii arătate faţă de alţii, încît să fie compatibilă cu demnitatea şi nu cu prostia - infuzată pe post de umanism. Nu vreau să mă frămînte morţii celor cărora nu le pasă de morţii mei. Nu putem fi forţaţi să ne pese de suferinţele celor cărora nu le pasă de suferinţele noastre- mai ales dacă chiar ei le-au produs, în cadrul unui lanţ de ciocniri istorice. Nu conced adversarului ce a cîştigat confruntarea dreptul de a mă şi „re-educa”, încît să-i adopt priorităţile/perspectiva.

            Regret că domnul Apostu s-a ocupat temeinic de securişti/miliţieni şi nu a găsit mai multe date despre evreii din filonul juridic (judecători, procurori, avocaţi)- unde vinovăţia, deşi majoră, e mai greu de cercetat/expus. Versaţii exterminatori „prin lege” au ştiut să-şi ascundă urmele. Ele transpar totuşi în textele ce au legitimat represiunea, răzbat prin mărturiile foştilor deţinuţi politici şi vor ieşi zguduitor în evidenţă cînd voi publica miile de dosare ale „judecării”  chiaburilor, întru confiscarea pămîntului lor.

            Sper că se cunoaşte în ce a constat activitatea instituţiilor pomenite, deci sînt elocvente menţiunile seci: „responabil cu securitatea statului în C.C.”, „şef de serviciu în minsterul de interne”,  „ofiţer de securitate”, „anchetator”, „agent/impiegat de poliţie”, „judecător”, „procuror”, „responsabil cu coordonarea legislativă” etc.  Poate nu e ştiut acel braţ al poporului numit O.C.C (https://www.avocatura.com/legi/202/legea-352-din-1945.html) :„Pe lîngă Prefecturile de judeţ, din ţara, se înfiinţează organe de control cetatenesc, care vor funcţiona, cu atribuţiunile şi după normele stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, pe cale de regulament, în combaterea speculei şi a sabotajului economic.[]”

a. Incursiuni prin „categoria grea”

            [1. Georgescu/Tescovici?- Samoilă- Rubenstein- Păsculescu; 2. Bodnăraş/Bodnarenco?- Glanzstein; 3. Pătrăşcanu - Schwammen; 4. Bunaciu/Gutman?- Nussbacher; 5. Drăghici - Cziko; 6. Pintilie/Bodnarenko?; 7. Nicolschi- Grunberg- Averbuch; 8. Dulgheru - Dulbergher ; 9. Nicolau -Nikonov; 10. Sepeanu ; 11. Czeller ; 12. Einhorn; 13. Koller ; 14. Butyka; 15. Haupt- Teclu?- Cambrea ; 16. Burcă- Bursh- Singher; 17. Sălajan- Szilagy- Stănescu- Rottenberg; 18. Suder; 19. Birtaş; 20. Holban- Bruchman; 21. Andreescu - Aronovici; 22. Adorian; 23. Voitinovici; 24. Patriciu- Grünsperger- Weiss; 25. Breiner; 26. Stupineanu- Stapppnau; 27. Naum- Rothstein; 28. Ştrul; 29. Zamfir- Rechler;  30. Gluvacov?; 31. Blehan- Blecher; 32. Harap- Charap; 33. Ambruş; 34. Hollingher; 35. Iszak; 36. Ţandără?; 37. Aranici- Aranycs- Gal; 38. Demeter; 39. Breban; 40. Vistig- Wisting; 41. Voiculescu- Weinbergher; 42. Derevici; 43. Maier; 44. Micle- Marcovici; 45. Sorin-Silberstein]

b. Explorări la „categoria mijlocie”

            [1. AIBENŞUTZ ….253. Zuh]

c. Corelări cu listele de încetăţenire- la „categoria uşoară”

            [1. Abramovici ….20. Waldman]

d.  Cazuri la „categoria uşoară”- fără potriviri pe listele de tip I

            [1. Alberti… 263. Szigmond]

1. Georgescu- Tescovici?- Samoilă- Rubenstein- Păsculescu

Ne poate sidera eventuala încetăţenire a unor urmaşi ajunşi în Israel acestui cuplu- indiferent dacă prin mamă sau prin tată (Burah Tescovici sau un Georgescu mioritic) 

4a 451. (?!) GEORGESCU, Teohari (n. Burăh102 (după alte surse Samuel Burah) TESCOVICI; fiul lui Constantin şi Aneta (cf. M. Oprea)) (31.I.1908 Bucureşti (după alte surse Bacău)103 - 31.XII.1976 Bucureşti)[]; ilegalist, membru de partid din 1929; [] eliberat la 23 august 1944 de la Caransebeş; după război membru titular al Secretariatului, Comitetului Central şi Biroului Politic al P.C.R./P.M.R. (1945-1952); mărturie a importanţei sale în ochii Moscovei, printre puţinii comunişti impuşi de sovietici încă din sept. 1944 în guvernul de la Bucureşti, ca subsecretar de stat (pentru administraţie) în Ministerul-cheie al Afacerilor Interne (1944-1945); ministru al Afacerilor Interne (1945-1952); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1950-1952); destituit în 1952 şi arestat pentru “deviere de dreapta” în 1953, anchetat timp de 2 ani, absolvit şi numit director al Combinatului Poligrafic “13 Decembrie” (1955-1963, pensionat); căsătorit cu Ana (n. Filipovici), sora ilegalistei Elena Filipovici (1903-1937), apoi recăsătorit cu evreica fostă croitoreasă Eugenia Samoilă [v. supra]; fiica lui T. şi a Elenei Georgescu, Ana (căs.) Stamate, de profesie medic, a emigrat în Israel în anii ’80, aolo unde trăieşte şi fiica sa, Ioana Stamate Dayagi; [];

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2016/12/31/teohari-georgescu-ministrul-rosu-de-interne/

[]Partidul Comunist, cu sprijin sovietic, îl impune pe Teohari Georgescu (nume real Burah Tescovici/Samuel Burăh Tescovici), ca subsecretar de stat (pe chestiuni administrative) la Ministerul Afacerilor Interne în guvernele Sănătescu și Rădescu, funcție care ii permitea acestuia sa influențeze numirea primarilor și a prefecților [].Implicarea lui Teohari Georgescu s-a făcut resimțită in toate etapele pregătirii și desfășurării alegerilor din 1946  [] [] In acest punct intră în joc poliția secretă condusă de Teohari Georgescu. [] Siguranța i-a lăsat pe țărăniști să-și pună în aplicare planul, până în momentul urcării în avioanele de la Tămădău[]La 27 octombrie 1948, Teohari Georgescu conduce ședința Ministerului de Interne în care este luată decizia arestării episcopilor catolici din România și desființarea Bisericii Române Unite cu Roma. []

[] Eliberat in 1956, fără să fie condamnat (deși Securitatea descoperise, între altele, că luase mită, in calitate de ministru de interne, pentru eliberarea de pașapoarte unor evrei care doreau să emigreze, cât și faptul ca 42 de femei fuseseră nevoite să-i accepte avansurile sexuale, în schimbul unor recompense, precum eliberarea din penitenciar a rudelor, acordarea de pașapoarte pentru plecări definitive sau avansări în aparatul Ministerului Afacerilor Interne (a lor sau a soților lor), [] .[]

In 1940 este instruit la Moscova, sub coordonarea lui Ghiorghi Dimitrov, secretarul general al Internationalei Comuniste, de către agenți NKVD, in tactici de codificare și a transmiterii mesajelor secrete.  [] La București ține legătura direct, sau prin intermediul lui Pintilie Gheorghe, cu generalul Gheorghievici Fedicikin, șeful agenturii sovietice din Romania după 1944, de la care primește, odată cu intrarea in biroul ministerial, și ordinul de infiltrare și comunizare a Siguranței, Jandarmeriei și a Serviciului Special de Informații.[].

V. Tismaneanu: "Sa mai adaug ca numele in cauza „Burah Tescovici” este neverosimil[] Prima sotie a fost o ilegalista  evreica, Elena Samoila (au avut o fiica, Anca, a studiat medicina – in anii 80 a emigrat impreuna cu sotul ei). A doua sotie, Mariuca, fusese inainte maritata cu Grigore Geamanu, cel care avea sa fie ani de zile secretarul Consiliului de Stat.  Au avut doi baieti gemeni, iar Mariuca a refuzat sa se desparta de Teohari cand acesta a fost mazilit."

4b "450. GEORGESCU, Elena (n. SAMOILĂ, fiica lui Leon; zisă “Lenuţa”) – fostă croitoreasă, simpatizantă comunistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; căsătorită în 1944 cu Teohari Georgescu; cu fişă personală în Arhivele Comintern  [] fondatoare şi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R. (1945-1948), funcţionar la Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1945-1946), apoi membru al organizaţiei de bază a partidului şi şefa Direcţiei Consulare a MAE (cu rang de prim consilier de legaţie), [] apoi demisă împreună cu soţul său, de care va divorţa; ulterior lector la D.G.P.T. []"

79

1840. (?) GEORGESCU, ? – fratele lui Teohari Georgescu; şeful secţiei 31 Poliţie Bucureşti în 1947 (Deletant 2001: 34-5, n. 22 şi 1999: 23, n.2; Buzatu 2008: 407);

Georgescu, Bebe, Fratele lui Teohari Georgescu; şef de penitenciar la Giurgiu, 1948 (Jela, D., 123).

http://www.gazetademaramures.ro/relatia-cu-securitatea-si-interviu-cu-franz-andara-securist-tortionar-22-februarie-1930-2-mai-2004-0-22480

5501. MITRACHE, Sarina (n. Sarina SAMOILĂ, fiica lui Leon; sora Elenei Samoilă şi cumnata lui Teohari Georgescu) (n. cca. 1910) – soţia lui Paul Mitrache, din 1949 prim secretar al Legaţiei României la Washington, responsabil cu afacerile consulare; [];

2808. SAMOILĂ, ? (n. Samuel RUBENSTEIN ?397) – fratele Elenei şi cumnatul lui Teohari Georgescu; director administrativ la Scânteia (1944-1945), respectiv purtător de cuvânt la Tribunalul Poporului în timpul proceselor de război [];

182

5923. ROTHENBURG, Froim - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

183

2331. RUBINSTEIN, Moise – medic; în 1947 încadrat ca gardian cu atribuţii de medic la Penitenciarul Văcăreşti (M.Of. nr. 194 din 25 august 1947, partea I-a, p. 7681);

2332. RUBINSTEIN, Paul - din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);

2333. RUBINSTEIN, M. Uşer – în 1948 încadrat comisar la Comisariatul de Poliţie Fălciu (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);

4c "1029. (?) PĂSCULESCU, Elena (n. Tescovici [? v. supra]) (n. 31.I.1903) – sora lui Teohari Georgescu; membru de partid din ian.1945; fondatoare, membră în conducere şi cenzor al U.F.A.R. (1945-1948) (Şt. Mihăilescu 2006: 380), membru al organizaţiei de bază a partidului, responsabilă cu propaganda şi agitaţia, din ianuarie 1948 angajată la cabinetul ministrului (cu grad de prim consul general), iar apoi şefă a Direcţiei Cabinet în M.A.E. în ministeriatul Anei Pauker (1949-1952) []"

versus

31.RUBINSTEIN CORNELIA, fiica lui Farcas Misu şi Ela, născută la data de 1 iunie 1937 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Dakar nr. 12, Dalet, 77413 (1266/2005)

            versus lista II-vreun copil/nepot cu alt nume sau:" RUBINSTEIN ORI (36945/2016);[]

27 RUBINSTEIN EYAL (88894/2016) 28.RUBINSTEIN OFER (87708/2016) Copii minori: 2[] 24. RUBINSTEIN ALEXEI (104153/2016);[]20. RUBINSTEIN AVRAHAM (107716/2016) ; Copii minori:

                        Semnalăm de pe listele de tip II înregistrările : "GEORGESCU BOGDAN (4682/2015). [].GEORGESCU MARIANA (59588/2015). [] 1. LUCA GEORGESCU LIDIA-EXTERA (10677/2017)"

şi adăugăm, în "ipoteza Tescovici", de pe lista Apostu:

2 Bodnăraş- Bodnarenco- Glanzstein

Emil Bodnăraş (Emilian Bodnarenco)

"3. Emil Bodnăraş – carnetul de partid cu numărul 3"

Al doilea cuplu in care rolul soţului e cel înfiorător , dar posibilitatea ca urmaşii lui să revină acum din Israel se datorează evreităţii soţiei .

Emil Bodnarenko Unul dintre exponentii terorii, pe care posteritatea il va judeca, gasindu-i un anumit loc in istorie, a fost Emil Bodnarenko, alias Bodnaras, nascut la 10 februarie 1904, in comuna Iaslovat, din judetul Suceava. Provenea dintr-o familie mixta, tatal sau fiind ucrainian, iar mama de origine germana. [] Dupa o scurta perioada petrecuta la o unitate militara din Cernauti, a fost transferat in Basarabia, in apropiere de Hotin, unde a fost contactat de elemente comuniste sovietice. [] in noaptea de 15/16 februarie 1932 a traversat granita naturala ce despartea Romania interbelica de URSS. Ajuns in tara vecina a fost incadrat in randul serviciilor speciale sovietice, dupa ce a urmat o scoala din domeniul respectiv la Moscova si Astrahan, inclusiv studii economice. In 1935 s-a intors in mod ilegal in Romania, pentru a indeplini misiuni ale spionajului militar sovietic. Recunoscut de fostii sai camarazi romani, a fost arestat si condamnat la 10 ani de munca silnica pentru dezertare si sustragere de planuri militare. [] Aflat in detentie, si-a pierdut cetatenia romana, dar a devenit in schimb un marcant membru al PCR. Eliberat in noiembrie 1942, a fost adapostit la Galati de fratele sau, Manole, luand masuri de anihilare a secretarului PCR, stefan Foris, acuzat de tradare, ca agent al Sigurantei. []Pana la evadarea lui Gheorghiu Dej in august 1944, triumviratul Parvulescu, Ranghet si Bodnaras au condus partidul[].

"Dupa parasutarea lui Emil Bodnaras în România, în primavara anului 1944, au avut loc frecvente întâlniri între cercurile Palatului si delegatii PCR. Printul Stirbei i-a acordat chiar gazduire lui Emil Bodnaras dupa  parasutare. În noaptea de 13/14 iunie 1944, are loc o întâlnire conspirativa (ultima) a reprezentantilor PCR, Emil Bodnaras si Lucretiu Patrascanu, cu reprezentantii Palatului Regal si ai armatei:generalii Constantin Sanatescu, Aurel Aldea si Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru Damaceanu, Ioan Mocsony Stârcea, Mircea Ioanitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, cifrator în Ministerul Afacerilor Externe român. Cu acest prilej, Emil Bodnaras a criticat orientarea cercurilor palatului de a reduce actiunea de rasturnare a lui Antonescu la o simpla lovitura de palat înfaptuita de un grup de persoane si de a evita o participare mai larga a maselor la lupta. Emil Bodnaras a prezentat în final planul Partidului Comunist  [] O problema ignorata pâna acum de istorici priveste deschiderea frontului de la Iasi la 20 august 1944. Dupa plecarea participantilor de la consfatuirea cu comunistii din 13/14 iunie 1944, au mai ramas în incinta pentru o "consfatuire de rutina" Emil Bodnaras si Dumitru Damaceanu care au stabilit în strict secret ca, în scopul înlaturarii lui Antonescu si pentru a grabi iesirea României din razboi, un segment de front de la Iasi, denumit conspirativ "Poarta Iasiului" sa fie deschis din punct de vedere militar la o anumita data[]"

!La 23 august 1944, Emil Bodnaras a participat impreuna cu Lucretiu Patrascanu, ca reprezentanti ai PCR, la lovitura de stat organizata de catre Regele Mihai pentru rasturnarea de la putere a guvernului maresalului Ion Antonescu. A facut parte din grupul de comunisti care l-a preluat in custodie pe maresalul Ion Antonescu si pe ministrul Mihai Antonescu. Cei doi au fost tinuti prizonieri intr-o casa conspirativa a comunistilor inainte de a fi predati autoritatilor militare sovietice."

"Pe 5 noiembrie 1947, a devenit ministru al Apărării şi a coordonat activitatea de Sovietizare a armatei. Bodnăraş a trimis un număr de tineri români credincioşi cauzei comuniste la Moscova pentru a studia în diferite şcoli militare."

"3. Emil Bodnăraş – carnetul de partid cu numărul 3;"

V Tismăneanu: "Auster, cu un stil de viata spartan, inchis in sine, necomunicativ, fara umor, a fost casatorit cu ilegalista Florica Munzer, conferentiara de socialism stiintific la IMF. Trei copii: Viorel (adoptat), Ioana (a murit in adolescenta de leucemie) si Gheorghe (traieste in Vest). Varul primar al Florcai era faimosul Sasa Musat, implicat in ceea ce a fost descris drept “Marele jaf”, recrutat, se pare, de Bodnaras insusi in aparatul de spionaj al regimului. Divortat de Florica, nu s-a recasatorit."

167. BODNĂRAŞ, Florica (n. Cecilia GLANZSTEIN, fiica lui Leon şi Marie (n. Fischler); după prima căsătorie cu Radu Münzer (viitor Mănescu) a preluat numele acestuia) (14.09.1922 – 1990 Bucureşti) - soţia demnitarului Emil Bodnăraş până în anii ’50 (cu care a avut 3 copii: Viorel, Ioana şi Gheorghe); []activistă a Comisiei Controlului de Partid în anii ’50, apoi redactor la Ed. Politică şi lector universitar

2979. MUŞAT, Saşa (n. Abraşa-Saşa GLANZSTEIN, fiul lui Iosif (“Ioji”) Glanzstein şi Florica (n. Iacobovici)) (26.VIII.1924 - 18.II.1960 Jilava) - văr primar cu Florica Bodnăraş (tatăl acesteia, Leon, era fratele lui Ioji, tatăl lui Saşa Muşat); membru P.C.R./P.M.R., activist al comitetului orăşenesc Bucureşti al partidului, asistent la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (la momentul arestării), membru al grupului de evrei care au jefuit o maşină a Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959, condamnat şi executat în 1960 "

1781. FILIP, V. Aurel (n. GLANZSTEIN) – general M.A.I., originar din Iaşi, cumnatul lui Emil Bodnăraş, în anii ’50 comandantul Miliţiei Capitalei (Solomovici 2001II: 17, 42 şi 112; 2005a); membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 85/1955, 4/1957 şi 4/1959;            

            Nici cu glanzsteinii nu e de joacă. Dar datoram lui Bodnaras, dezertorul care a lovit la 23 August si a soviestizat armata romana, reprimirea in Romania a urmasilor sai? Singura aparitie pe listele tip I nu corespunde:

17.SHEFFER GLANZSTEIN RUTHIE, fiica lui Sorel şi Celina, născută la data de 7 ianuarie 1962 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, [] Copii minori: Sheffer Eitan născut la data 22.04.1989, Sheffer Hadas născut la data 03.10.1995.

3 Pătrăşcanu - Schwammen

3a Lucretiu Patrascanu

3b 1031. PĂTRĂŞCANU, Elena (n. Hertha SCHWAMMEN, cu nume conspirativ “Saşa”, ulterior recăsătorită Veakis) (n. 11.IV.1914, Cernăuţi, fiica lui Max şi Sofia) – soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu – convertită la creştinism în 1939, înainte de căsătorie (mariajele mixte fiind interzise legal în acea perioadă); membră a Partidului Comunist Austriac în timpul studenţiei la Viena în  anii ’30; după august 1944: membru fondator şi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R. (1945-1948), director al Teatrului de Păpuşi “Ţăndărică”, membru al Consiliului consultativ de pe lângă Ministerul Propagandei (1944-1946), lideră a grupării artistice din Uniunea Patrioţilor; consilieră în centrala Ministerului Propagandei (1945-1946), apoi în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (1947-1948); arestată în procesul intentat soţului ei, condamnată în 1954 la 14 ani închisoare, dar graţiată la 29 mai 1956, ulterior scenografă la Teatrul de Păpuşi Sibiu161 şi, după unele surse, colaboratoare disciplinată a Securităţii; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar în 1971, sub numele “Elena Veachis” (urmare a căsătoriei cu regizorul grec Yannis Veakis), cu ordinul “23 August” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); []

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2016/04/18/herta-schwammen-devenita-elena-patrascanu-creatoarea-papusii-tandarica/

  Hertha SCHWAMMEN, cu nume conspirativ “Saşa”, (n. 11 aprilie 1914, Cernăuți, fiica lui Max şi Sofia) – convertită ulterior la creștinism, în 1939, înainte de căsătorie (in timpul guvernării Goga-Cuza, căsătoriile intre romani și evrei nefiind acceptate).     Herta Schwammen a fost cucerita de ideologia marxistă din vremea în care studia scenografia la Viena, devenind membră a Partidului Comunist Austriac in anii ’30.[]

 Este salvată de închisoare de avocatul Lucrețiu Pătrăṣcanu, „părinte fondator” al Partidului Comunist din România, fiu al profesorului Dumitru D. Pătrăṣcanu (cu strămoși din familii boierești), cu care se căsătorește în 1939.[]  Rejudecarea procesului Pătrăşcanu, în 1968, i-a adus ṣi reabilitarea, și Casa de la Snagov.

    Decorata, de Nicolae Ceaușescu în 1971, ca “Elena Veachis” (noul sau nume, urmare a celui de-al doilea mariaj), cu ordinul “23 August” clasa a III-a [] „Casa de la Snagov a fost construită de mine în 1946-47, ca urmare a unei achiziții de teren făcută în acea epocă cu banii pe care soțul meu îi încasase de la cele trei volume publicate până atuncea, mi se pare chiar reeditate. Terenul a fost pus la dispoziţie de către Primăria oraşului Bucureşti – respectiv primarul Dombrovski -, în legătură cu dotarea a cinci intelectuali de vază, în urma unei dispoziţii în acest sens. []

4 Bunaciu- Gutman?- Nussbacher

            Neputînd tranşa siscuţia despre orginile lui Avram Bunaciu (dacă este Abraham Gutman- de exemplu), am pornit certitudinea că i se pot întoarce urmaşii din Israel, dacă existăp şi au ajuns acolo, datorită evreităţii soţiei sale  Noemi Nussbacher

https://ro.wikipedia.org/wiki/Avram_Bunaciu

Avram Bunaciu (n. 11 noiembrie 1909, Gurba – d. 28 aprilie 1983, Bucureşti) a fost un jurist şi politician comunist român. După unele surse din cercurile politice de extremă dreapta, Bunaciu ar fi fost de origine evreiască,(un citat în presă din văduva mareşalului Antonescu[2]). Această opinie a fost infirmată de biografii săi şi de alţi cercetători[1][3]. Conform altor surse, mama lui Avram Bunaciu ar fi fost de religie baptistă.[4] S-a implicat de aproape în procesele celor judecaţi în perioada postantonesciană pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, în procesele politice şi actele de represiune din anii stalinismului în România. În această perioadă, Bunaciu a deţinut funcţiile de acuzator public şef, ministru al justiţiei 1948-1949 şi apoi, ministru de externe al României (1958-1961). Avram Bunaciu a fost deputat în Marea Adunare Naţională în sesiunile din perioada 1948 - 1975. []

În anul 1938 Bunaciu s-a căsătorit cu o tânără cu vederi comuniste, Noemi Nussbacher, evreică de origine.[]

Copii    Tudor, Doina []

n perioada 1945-1946 a avut funcţia de acuzator public şef în comisia de acuzatori publici a Tribunalului Poporului din Bucureşti. (Tribunalul a funcţionat până la 28 iunie 1946).

Comisia acuzatorilor publici a examinat cazurile a circa 2700 suspecţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii, dintre care 668 au fost condamnaţi, mulţi dintre ei în contumacie. În vara anului 1945, Bunaciu a fost însărcinat să organizeze Tribunalul Poporului din Cluj, care a pronunţat condamnări mai aspre decât alte instanţe împotriva celor găsiţi vinovaţi de crime de război[6].

În 1946-1947, în calitate de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Bunaciu ar fi dat, din însărcinarea conducătorilor comunişti ai României, şi cu ştirea Kremlinului, dispoziţii pentru controlarea şi organizarea emigrărilor de evrei din România spre Israel.[7]

În februarie 1948, după înlăturarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Bunaciu a fost numit ministru al justiţiei (1948-1949), revenind în această funcţie pentru trei săptămâni la finele lui 1957 şi începutul lui 1958[8]. Între 1954-1957 a fost secretar al Marii Adunări Naţionale, apoi, între 11 ianuarie 1958 şi 20 martie 1961, ministru de externe, urmându-i în funcţie lui Ion Gheorghe Maurer.

Între 19 martie - 24 martie 1961 a fost vreme de 5 zile vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Bunaciu a fost totodată şi profesor universitar.

http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2011/09/lista-partiala-de-evrei-comunisti-care.html

Bunaciu Avram alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunării Naţionale, realul conducător al Adunării.

He married Noemi Nussbacher (at the time, a fellow communist sympathiser) in Cluj in 1938;^[9] the Bunacius had two children, Tudor and Doina, a physicist now living in Switzerland.^[10] He died in 1983 in Bucharest.

Avram Bunaciu. Avram Bunaciu (Romanian pronunciation: [aˈvram buˈnat͡ʃju]; 11 November 1909 – 28 ... Born, November 11, 1909 (born Abraham Gutman)

https://luceafarul.net/intre-est-si-vest-scriitori-romani-doina-bunaciu

Doina Bunaciu este fiica unui intelectual comunist care a supravieţuit tuturor epurărilor politice. Avocat de succes în perioada interbelică, prieten cu ministrul Lucreţiu Pătrăşcanu, a devenit rapid un personaj-cheie al sistemului. Acuzator public în procesul mareşalului Antonescu, este considerat unul dintre părinţii primei constituţii comuniste. Căderea lui Pătrăşcanu însă, în loc să îl doboare, l-a promovat. A devenit ministru al justiţiei.„Când îl vezi pe Pătrăşcanu arestat şi tu îi preiei poziţia şi vin şi îţi sunt puse sub nas hărţii, tot felul de hotărâri...el a semnat acea hotărâre prin care a fost desfiinţată confesiunea greco-catolică, el fiind greco-catolic”, precizează Liviu Țăranu.

„Asta este un lucru pe care nu l-am înţeles nicodată. Impresia mea era că nu se putea opune, poate că putea să se opună, dar asta nu ar fi schimbat nimic. L-ar fi schimbat pe el din post, dar în rest nu ar fi schimbat nimic”, spune Doina Bunaciu, fiica lui Avram Bunaciu.

Doina Bunaciu este stabilită în Elveţia. Lucrează că fizician şi încearcă şi astăzi să înţeleagă comportamentului tatălui său. „Impresia mea a fost că nu se simţea deloc bine între ei, dar că nu a găsit poartă de ieşire. Nu ştia cum să plece dintre ei.

Comentariu: Fiind vorba de o figură emblemtaică, m-am straduit sa dau la o parte valul de pe originile lui A Bunaciu, acoperite de tipica "discreţie". Faptul că s-a născut la Gurba nefiind tranşant, căci iată ce am găsit:

"grupuri de sârbi, germani, maghiari, evrei şi slovaci au fost aşezate în ... Mureş şi Criş (Şiria, Galşa, Şicula, Gurba"

"Ordinul 4147/1941 ajungea la nivelul fiecărei primării din plasă prin adresa 44/1941 a Preturii Ineu. Pe baza acestor trei ordine primăriile acţionau în vederea inventarierii şi păstrării/administrării bunurilor evreilor, care erau forţaţi să părăsească domiciliul. Totodată fiecare primărie întocmea un tabel cu evreii evacuabili, unde se trecea numele, vârsta, domiciliul şi ocupaţia. În prima etapă evreii au fost trimişi spre Ineu, reşedinţa de plasă. De aici s-a organizat evacuarea lor la Arad, pretura întocmind o statistică cu toţi evreii din comunele plăşii. Statistica înaintată de pretură în 24 iunie 1924 cuprindea numele a 71 capi de familie şi a membrilor (erau însumate familiile şi persoanele singure), din următoarele localităţi: Apateu – 1 familie (3 persoane), Berechiu – 1 familie (3 persoane), Bocsig – 5 familii (19 persoane), Chereluş - 1 familie (5 persoane), Gurba – 2 familii (3 persoane), Mocrea – 1 familie (3 persoane), Moroda – 1 familie (3 persoane), Răpsig – 2 familii (6 persoane), Şicula – 4 familii (10 persoane), Şomoşcheş - 1 familie (1 persoană) şi Cermei – 10 familii (28 persoane)."

"https://www.myheritage.ro/site-family-tree-208468751/gutman

silvia tira născuta bunaciu (gutman) cas cu ioan tira il fac pe Petru Tira 1933-1983 la GURBA

Şicula"

Deci pot fi Gutmani (evrei) Bunacii din Gurba…

https://luceafarul.net/intre-est-si-vest-scriitori-romani-doina-bunaciu

Doina Bunaciu, născută în București, pe la mijlocul secolului trecut, fiică a unui avocat ce a fost și ministru pe vremea lui Nicolae Ceaușescu,   beneficiază de privilegiile nomenclaturii românești prin familia sa,  urmează  facultatea de fizică, se  căsătorește, are un copil, însărcinată cu al doilea, profită de o viză elvețiană de o săptămână pentru a cere azil politic  la Geneva  (1980). După vreo doi ani își aduce restul familiei din România, iar după alți paisprezece obține naturalizarea și pașaportul elvețian. În 1997 se întoarce în București pentru aniversarea a 8o ani ai mamei sale. 

1898. GUTMAN, Tiberiu – în 1947 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925); în 1950

locotenent, angajat la Securitatea din Oradea, menţionat pentru scurt timp şi ca adjunct al comandantului închisorii Jilava (Kovacs 2006; Solomovici 2004: 581; Ioniţoiu 1982: XVIII);

1893. GUTMAN, Frieder - în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul Poliţiei oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);

1894. (?) GUTMAN, Heinz/Haim - şef al Serviciului Secret Civil al R.P.R. (puţin plauzibil, singura menţiune în sursele antisemite Pinay 1962 şi Niculae 2004: 33);

1895. GUTMAN, Leonard - din mai 1945 comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)

1896. GUTMAN, Mendel – începând cu 1 aprilie 1945 comisar-şef la Chestura Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 126 din 6 iun. 1945, partea I-a, p. 4706);

1897. GUTMAN, Mendel - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

5 Drăghici - Cziko

Alexandru Drăghici

"7. Alexandru Drăghici – carnetul de partid cu numărul 7"

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Dr%C4%83ghici

S-a născut în localitatea Tisău în 1913, a lucrat ca muncitor feroviar. În 1930, a intrat în Partidul Comunist. A participat, din 1931, la mişcările greviste ale muncitorilor ceferişti, fiind unul dintre conducătorii tinerilor comunişti. În 1935 a fost arestat şi condamnat la închisoare în acelaşi proces cu Ana Pauker. Detenţia şi-a executat-o la Jilava, Doftana, Caransebeş şi în lagărul de la Târgu Jiu. []

După evenimentele de la 23 august 1944, a fost activist al CC al PCR, devenind colaborator apropiat al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi a înaintat în ierarhia politică astfel:

    membru supleant al CC al PCR (la Conferinţa naţională a PCR din octombrie 1945)

    membru al CC al PMR (la Congresele din 1948 şi 1955)

    membru supleant al Biroului Politic al CC al PMR (aprilie 1945)

    membru al Biroului Politic al CC al PMR (decembrie 1956)

    secretar al CC al PCR (1965-1967)

    deputat de Hunedoara şi Bacău în Marea Adunare Naţională (1946-1968)

A fost acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului (27 aprilie 1945), care îi judeca pe inculpaţii acuzaţi de crime de război, sau ca duşmani ai statului român. A făcut parte alături de Teohari Georgescu şi Iosif Rangheţ din comisia care l-a anchetat pe Lucreţiu Pătrăşcanu []

În anul 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofiţeri, 4.108 sergenţi reangajaţi, 1.416 angajaţi civil şi 46.028 militari în termen, adică 57.185 persoane.[necesită citare]

Alexandru Drăghici a fost general-maior (30 decembrie 1950), general-locotenent (2 octombrie 1952), general-colonel (20 august 1955).

11 331. DRĂGHICI, Martha (n. CZIKO, fiica lui Lazăr, mama nefiind evreică85) (1918 Bucureşti - ?) – soţia general-colonelului Alexandru Drăghici, pe care l-a ajutat în 1991 să fugă la Budapesta pentru a se sustrage anchetei; de formaţie croitoreasă, ilegalistă, deţinută timp de aproape un an în perioada războiului; membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), şefă de secţie la C.C. al P.C.R. între 1944 şi 1953; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; încă în viaţă, la Budapesta, în 2004, conform unui interviu acordat de fiul său Jurnalului Naţional86;

Corvin  Lupu:  soţia ministrului Securităţii, apoi ministru al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, pe nume Martha Cziko, evreică din Ungaria, a fost un adevărat consilier politic al M.A.I., colaboratoare a serviciilor sovietice de informaţii.

V. Tismaneanu https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-16759649-marele-jaf-tenebrele-stalinismului-romanesc.htm: "Fratele lui Paul, colonelul de militie Alexandru Ioanid fusese casatorit cu sora Marthei Cziko, sotia omnipotentului Ministru de Interne, membru al Biroului Politic si sef al Securitatii, Alexandru Draghici. Fiul lor, Alexandru (cu diminutivul Sanyi), asatzi matematician in Anglia, casatorit cu o fosta colega a mea de scoala, dupa divortul tatalui sau de sora Marthei, a preluat numele de familie al mamei sale. Apoi, dupa ce acesta s-a remaritat cu ilegalistul Galis, a devenit Alexandru Galis (vezi marturisirile sale din Jurnalul national, si, inteleg, din film). "

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2013/09/27/steaua-romaniei-erou-al-muncii-socialiste-alexandru-draghici/

După 1989, regimul Iliescu decide începerea cercetării penale împotriva lui Drăghici, pentru crimele comise în trecut. Drăghici a fugit, în 1991, împreună cu soția sa, Marta Cziko, în Ungaria, la fiica lor Alexandra, stabilindu-se la Budapesta. Autoritățile din România au solicitat extrădarea, dar Ungaria a respins cererea, motivând că faptele au fost prescrise din punctul de vedere al jurisprudenței. Drăghici a decedat la Budapesta, pe 12 decembrie 1993. În același an, a fost inculpat și condamnat în contumacie, pentru ordinul privind asasinarea lui Ibrahim Sefit.

296. CZIKO, Laurenţiu (n. Lörincz, fiul lui Lazăr) (17.X.1907 – 14.X.1984 România) – evreu maghiarofon, fratele Marthei Drăghici; ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1929; după 1945 inspector de poliţie şi şef al Inspectoratului de Poliţie Oradea (din mai 1945) (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048) şi activist al Uniunii Populare Maghiare la Oradea; deputat de Bihor, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948); din 1948 secretar general al Ministerului Învăţământului Public (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748); în anii ’60 preşedintele Comisiei de revizuire a Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a III-a;

            versus liste II alt nume sau 1. DRĂGHICI MIHAIL (17715/2016) ;

6 Pintilie- Bodnarenko

V Tismăneanu: Chiar problema copiilor infiati merita o discutie. [] Ioana, a lui Pantiusa si a Anutei Toma;

Stefanescu: Primul şef al securităţii a fost generalul-locotenent Pintilie Gheorghe, pe numele său rusesc Bodnarenco Pantelei Pantiuşa. Originar din Transnistria, de naţionalitate evreu, de cetăţenie rusă, ofiţer al NKVD-ului. A activat la Tiraspol în 1928 când şefii săil-au trimis clandestin în România pentru a organiza o agentură de spionaj în favoarea URSS. Contraspionajul român îl descoperăşi-l arestează. În închisoare a venit în contact cu comuniştii români şi cum era ofiţer NKVD a primit însărcinarea de la aceştia să se ocupe cu munca informativă şi de protecţie a colectivului de comunişti, să descopere informatorii Siguranţei strecuraţi printre ei.

Venind la putere, comuniştii l-au desemnat cu organizarea securităţii. Astfel în august 1948 a primit gradul de general locotenent, fiind numit şef al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului. I s-a solicitat să organizeze reţele, să penetreze în instituţiile româneşti pentru ale supraveghea şi controla din interior, în organizaţiile politice indiferent de culoarea lor, în orice fel de organizaţie – sindicală, profesională, culturală, etc. Scopul era unul şi acelaşi: supravegherea şi contracararea oricăror tentative de nealiniere la noile condiţii politice şi economice.

Pintilie Gheorghe (Pantelei "Pantiuşa" Bodnarenko; numele idiş necunoscut; Grünberg?), general de Securitate; soţia, Ana Toma

Conform prof. univ. dr. Corvin Lupu, planul sovietic de instaurare a comunismului în România era pregătit din vara lui 1943. „Sarcina a fost încredinţată unui agent I.N.U., evreul Pantelei Bodnarenko (viitorul general de securitate Gheorghe Pintilie), alături de un alt evreu comunist Baruh Tescovici (viitorul ministru de interne şi şef al poliţiei politice Teohari Georgescu). Punctele cheie ale ţării au fost încredinţate unor minoritari, o parte de la începutul ocupaţiei sovietice, iar o altă parte, în anii următori: Internele, Externele, Finanţele, Armata, Securitatea, Direcţia Penitenciarelor. După ocuparea României de către U.R.S.S. şi declanşarea procesului de introducere în ţară a unei dictaturi de model sovietic şi de distrugere a elitelor naţionale româneşti, principalele funcţii în conducerea ţării au fost preluate de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, mai ales evrei, dar şi unguri, ruşi, ţigani şi alţii. Majoritatea dintre ei şi-au schimbat numele, deghizându-se în români. […] Dintre români, cel mai uşor făceau carieră cei care aveau soţii evreice, rusoaice sau unguroaice”.

http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2011/09/lista-partiala-de-evrei-comunisti-care.html

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2013/08/11/evenimentele-zilei-in-istoria-lumii-11-august/#Pintilie

Recrutat de serviciile secrete sovietice pentru a desfășura acțiuni de spionaj și sabotaj în România, prins și încarcerat la închisorile Doftana și Caransebeș, unde s-a împrietenit cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitor secretar general al Partidului Comunist Român (PCR) în 1945.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Pantiuşa s-a căsătorit cu militanta comunistă din ilegalitate Ana Toma (n. Ana/Hanna Grossman),agenta a Direcției de Informații Externe a NKVD, secretară a Anei Pauker, fosta soție a lui Sorin Toma, redactor-șef al cotidianului comunist "Scânteia", între 1947-1960; ulterior mariajului cu Pintilie, Ana a devenit partenera/sau soția lui Constantin Pârvulescu.[]

Gheorghe Pintilie a fost șeful Gospodăriei de partid (1945-1948), adjunct pentru probleme de securitate al rezidenței INU (Direcția de Informații Externe a NKVD) la București și unul dintre comuniștii implicați într-o serie de afaceri tenebroase. A condus echipa care l-a răpit pe fostul lider comunist Ștefan Foriș și, în 1946, el (sau șoferul său) a fost cel care l-a ucis pe Ștefan Foriș lovindu-l cu o rangă în cap.[]

In 1948, odată cu reorganizarea Siguranței Statului în Direcția Generală a Securității Poporului (pentru "apărarea cuceririlor democratice și asigurarea securității Republicii Populare România contra dușmanilor din interior și exterior”), Pintilie a fost numit, la 15 august 1948, în gradul de general-locotenent de Securitate, devenind director al DGSP și adjunct al ministrului afacerilor interne. Adjuncții săi au fost Alexandru Nicolschi și Vladimir Mazuru.

Pintilie a fost direct implicat în toate acțiunile securiste ordonate de PMR/PCR, inclusiv în experimentul Pitești. Majoritatea deportărilor în lagărul de muncă forțată de la Canalul Dunăre-Marea Neagră au fost aprobate de Pintilie și adjuncții săi. A supravegheat pregătirea plenarei PMR din mai-iunie 1952, când grupul de activiști de partid Pauker-Luca a fost înlăturat de la putere.

Întrebat, mai târziu, cu privire la asasinatele comise sub coordonarea sa, Pantiuşa - fostul șef al Securității în anii 1950, rămas în istorie drept unul dintre marii responsabili pentru opresiunea la care au fost supuși sute de mii de români -, a declarat că a făcut totul „din convingere și respect fața de disciplina de partid”.

Potrivit lui Alexandru Bârlădeanu(fost ministru in perioada comunistă) „Dej avea multă încredere în el, în urma conviețuirii din închisoare, (...) deoarece acesta acționa doar la ordinul superiorului. Sunt convins că tot ce a făcut Pantiuşa era la ordinul lui Dej”.

Pantiuşa a fost eliberat din funcție la 20 septembrie 1952, când DGSP se transforma in Ministerul Securității Statului, iar la conducere ajunge Alexandru Drăghici.

Pensionat în 1963. Fiica sa adoptivă, Ioana, afirmă că a fost pensionat la cerere. "...Era foarte bolnav. Era bolnav de inimă, a făcut vreo patru preinfarcte, era bolnav de plămâni. Pușcăria i-a făcut numai rău, nu bine."

La plenara PCR din aprilie 1968, Nicolae Ceaușescu l-a reabilitat, post-mortem, pe Lucrețiu Pătrășcanu, ocazie cu care generalul Pintilie a fost exclus din partid. În 1971, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea PCR, Ceaușescu l-a reabilitat și pe generalul Pintilie, decorandu-l cu Ordinul „Tudor Vladimirescu”, clasa a II-a. Tor atunci, Ana Toma a devenit „Erou al Muncii Socialiste“.[]

(*) Maftei - conform unor documente CIA; Panteleimon - conform lui Mihai Pacepa, în „Moştenirea Kremlinului”.

CIA (1952): „Operaţiunile Securităţii sunt conduse de generalul Gheorghe Pintilie (numele său adevărat este Mitea Bodnarenko). Generalul este un rus originar din Chilia Nouă, Basarabia, un fost muncitor la fabrica de tutun din Chilia Nouă. El a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru activităţile sale comuniste, înainte de regimul comunist. În urmă cu doi ani a fost promovat ca general şi pus la conducerea Poliţiei. Şoferul său este un ofiţer sovietic care, îmbrăcat în haine civile, este pus să supravegheze activitățile generalului”

Pacepa:  „Pantiuşa, omul-maimuţă din fotografia lui Saharovski, cetățean sovietic cu o vagă origine română, devenise șef al Securității şi era cunoscut drept generalul Gheorghe Pinitilie. Abia vorbea românește, iar bruma de limbă română pe care o ştia era arhaică, needucată, vulgară. Numele real, Panteleimon Bodnarenko, nu îl mai folosise de mai bine de 20 de ani, de când, ca ofiţer ilegal al INU, a primit un nume fictiv şi a fost infiltrat în activul Cominternului”.

Jurnalul Naţional;

locuitori: Pantelei Bodnarenko (Pantiușa) arh. Ioana PINTILIE – înfiată de Pantiusa – trăiește în Israel și viața ei este un roman, dacă vrea să ...

https://paginiromanesti.ca/2009/09/15/dulceata-compromisului/

Conform prof. univ. dr. Corvin Lupu, planul sovietic de instaurare a comunismului în România era pregătit din vara lui 1943. „Sarcina a fost încredinţată unui agent I.N.U., evreul Pantelei Bodnarenko (viitorul general de securitate Gheorghe Pintilie), alături de un alt evreu comunist Baruh Tescovici (viitorul ministru de interne şi şef al poliţiei politice Teohari Georgescu). Punctele cheie ale ţării au fost încredinţate unor minoritari, o parte de la începutul ocupaţiei sovietice, iar o altă parte, în anii următori: Internele, Externele, Finanţele, Armata, Securitatea, Direcţia Penitenciarelor. După ocuparea României de către U.R.S.S. şi declanşarea procesului de introducere în ţară a unei dictaturi de model sovietic şi de distrugere a elitelor naţionale româneşti, principalele funcţii în conducerea ţării au fost preluate de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, mai ales evrei, dar şi unguri, ruşi, ţigani şi alţii. Majoritatea dintre ei şi-au schimbat numele, deghizându-se în români. […] Dintre români, cel mai uşor făceau carieră cei care aveau soţii evreice, rusoaice sau unguroaice”.

Pintilie Gheorghe, alias Pintilie Bondarenco, alias Pantelei Bodnarenko, alias Pantiusa este cel mai important personaj din ierarhia politiei politice comuniste in primii ani ai regimului comunist, dar biografia sa este totodata cel mai greu de reconstituit. Singura sursa directa privind primii ani ai vietii este un articol care il prezinta in calitatea sa de candidat pentru functia de deputat in alegerile pentru Marea Adunare Nationala din 28 martie 1948, pentru judetul Ialomita: "La 11 ani, Pintilie Bondarenco, fiul unui cismar sarac, cu o casa impovarata de nevoi, isi cistiga piinea carind scinduri la o fabrica de cherestea. De atunci, din primii ani ai vietii sale de muncitor in fabrica, i-a crescut in suflet revolta impotriva nemiloasei exploatari patronale. La 13 ani intra ucenic intr-o turnatorie. Acum feciorul cismarului traia intr-un oras mare". Caracterul de compunere scolareasca al articolului masca destul de stingaci provenienta sa din spatiul romanesc ajuns sub dominatie sovietica, in imprejurari in care se trecuse practic la arestarea si deportarea refugiatilor basarabeni.

Surse din interiorul Securitatii (generalul Neagu Cosma) afirma ca Pintilie ar fi originar din Tiraspol, ceea ce pare veridic, in conditiile in care acel "oras mare" cu o industrie puternica, unde acesta a deprins lacatuseria intr-o uzina importanta ar putea fi Odessa. S-a nascut in 1902. In acelasi articol se afirma participarea sa la revolutia din octombrie 1917. De la 1917, articolul ajunge brusc in 1933, cind "il gasim pe tov. Pintilie crescut in lupta si cu experienta luptei de pina atunci, in mijlocul muncitorilor din fabricile si uzinele Capitalei… In 1937, in urma unui odios proces, e condamnat la 20 ani temnita grea", din care avea sa petreaca sapte (pina in august 1944) in Doftana, Vacaresti si Caransebes. Publicat in pagina a doua a cotidianului de partid Scinteia din 27 martie 1948 (apud Ion Mihai Pacepa, Cartea Neagra a Securitatii. Vol.I: Politia politica si spionajul in Romania comunista, Ed. Omega, Bucuresti, 1999, p.118-119; in continuare, I.M.Pacepa, Cartea neagra I…), articolul, ca si in cazul altor ilegalisti, nu pomenea nimic despre cum a ajuns Pintilie la Bucuresti, sau despre colaborarea comunistilor inainte de 1944 cu NKVD-ul.

In cazul lui Pintilie Gheorghe, mai mult decit atit: ca si Alexandru Nicolschi, el nu era un agent al serviciilor de spionaj sovietice, ci era ofiter rezident al acestora. A fost incadrat in 1925-1926 in Sectia NKVD din Tiraspol. In 1928 trece clandestin Nistrul, cu acte false de cetatean roman, insusindu-si numele de trista faima PintilieGheorghe. In situatia urmatoare esecului insurectiei comuniste de la Tatar Bunar, misiunea sa a fost de a sprijini organizarea activitatii partidului comunist din Romania in conditii de ilegalitate. In anii ilegalitatii, chiar in conditiile detentiei a avut sarcina de a asigura protectia contrainformativa a comunistilor, de a depista si indeparta dintre acestia pe informatorii Sigurantei.

Apropiindu-se de Dej in imprejurarile detentiei, i-a sadit treptat acestuia atit o teama bolnavicioasa fata de provocatori, cit si admiratia fata de potentialul si mijloacele politiei secrete, sentimente care aveau sa stea ulterior la baza pasiunii nutrite de liderul comunist pentru cunoasterea si inspirarea actiunilor Securitatii. In legatura cu originea etnica a lui Pintilie Gheorghe, s-a afirmat, fara vreo dovada, ca ar fi fost evreu. Ne indoim in fata acestor afirmatii, avind in vedere antisemitismul pe care l-a ascuns intodeauna cu greu si explozia sa de satisfactie din momentul in care, la inceputul anului 1951, s-a trecut la indepartarea aripii Pauker din partid, ca urmare a directivelor Moscovei. Cu acest prilej, se spune ca ar fi afirmat: "Jidanii ne saboteaza tara". Mai demne de crezare sint opiniile potrivit carora era ucrainean sau basarabean rusofon. Dotat cu o pasiune nestinsa pentru vodca (avea tot timpul o sticla la indemina), fuma enorm tigari ieftine marca "Plugar" (se spune ca a cumparat pentru uz personal un intreg vagon de astfel de tigari confiscate de Militie), dadea dovada deseori de impulsivitate, dar avea si o neobisnuita rezistenta fizica la suprasolicitari (statea la birou pina noaptea tirziu, trecind in revista zilnic munti de hirtii si dind nenumarate dispozitii). Ajungind (in special in timpul detentiei la Caransebes) in anturajul Gheorghiu Dej, il va sprijini dupa 23 august 1944 in lupta sa cu fractiunile comuniste care actionasera in ilegalitate sau cu comunistii sositi de la Moscova.

Imediat dupa eliberare, este convocat de rezidenta sovietica a Innostraniie Upravlenie (Directoratul Exterior al serviciilor secrete sovietice, dupa modelul caruia avea sa fie creata Directia de Informatii Externe a Securitatii), devenind adjunctul sefului acesteia. Pe linia serviciilor secrete sovietice, s-a aflat in subordinea generalului Dimitri Gheorghievici Fedicikin, a carui putere era atit de mare la Bucuresti, dupa cum isi aminteste fostul ofiter KGB Oleg Gordievski, incit el ii dadea "sfaturi" lui Gheorghe Gheorghiu Dej, fiind tratat de acesta ca un print. Probabil ca nu intimplator, ci tocmai ca o recunoastere a contributiei lui Fedicikin la crearea agenturilor NKVD si apoi a institutiilor represive din Romania si Bulgaria, portretul ii va fi asezat dupa moarte la loc de cinste in Camera Memoriei de la Directoratul I al KGB. Acestuia i-au urmat ca sefi ai rezidentelor de la Bucuresti Serghei Savcenko (1947-1949) si Andrei Mihailovici Saharovski (1949-1953), viitorul sef al spionajului sovietic. Sub coordonarea dar si supravegherea sovietica, Pintilie Gheorghe s-a dedicat "operei" de construire a Securitatii, al carui sef avea sa fie numit prin decret la 28 august 1948, dupa ce in 28 martie fusese ales deputat de Ialomita in Marea Adunare Nationala. Avea atunci 45 de ani. Pina la aceasta data, sub acoperirea de sef al Sectiei Organizatorice a Comitetului Central, a condus actiunea de infiltrare a Ministerului de Interne cu comunisti, gratie colaborarii cu Teohari Goergescu, la rindul sau agent sovietic si a supravegheat obedienta comunistilor romani fata de Moscova.

Pintilie a primit gradul de general locotenent si functia de ministru adjunct la Interne, conducind Securitatea in anii represiunilor staliniste, dar si ulterior. A fost indepartat din structurile acesteia abia dupa Congresul al IX-lea al PCR. Fusese membru plin al Comitetului Central al PCR din iunie 1948 pina in iulie 1965. El se face vinovat in mod direct de arestarile, internarea in lagare si deportarile a aproape 400.000 de oameni, de relele tratamente aplicate detinutilor, ca si de participarea directa la crime - dintre care cea mai cunoscuta ramine asasinarea lui Stefan Foris cu o ranga, ca si de intocmirea unui raport catre Moscova in 28 martie 1948, in care il denunta, fara probe, pe Lucretiu Patrascanu drept agent al Sigurantei - ceea ce, alaturi de incrincenarea cu care Dej il ura pe acesta, a dus in cele din urma la judecarea si uciderea lui Patrascanu.

Desi intrat aparent in dizgratia lui Ceausescu dupa 1965, acesta il decoreaza in 1971 cu ordinul "Tudor Vladimirescu", clasa a II-a. In ultimii ani ai vietii a fost atent supravegheat de Securitate, institutia pe care o crease, ca dealtfel toti fostii agenti sovietici care participasera activ la instalarea comunismului in Romania. A fost casatorit cu Ana Toma, fosta sotie a lui Sorin Toma si concubina a lui Constantin Pirvulescu in anii razboiului, la rindul ei agenta NKVD insarcinata cu controlul activitatii comunistilor si a agenturii sovietice din Romania. Pintilie a murit la 11 august 1985 in vila sa din cartierul Primaverii, dupa o lunga si solitara betie, insotit pina in ultimele ceasuri de nelipsita sa tigara fara fitru in coltul gurii. Cei care l-au cunoscut au remarcat fata sa smochinita inca la o virsta tinara, obiceiul de a purta, de preferinta, o sapca identica cu cea a lui Lenin si limba sa romana cu accent rusesc, arhaica si vulgara.

Marius Oprea "

Comentariu: Originea lui Pintilie este necunoscută. Dar avînd în vedere locul nasterii si intregul traseu al vietii, este cit se oate de probabil ca sa fi fost evreu ucrainian.

7. Nicolschi- Grunberg- Averbuch

1 2229. NICOLSCHI, Alexandru (n. Boris Aleksandrovici GRÜNBERG; fiul lui Alexandru şi Rozalia solomon) (2.VI.1915 Lăpuşna, Chişinău – 16.IV.1992 Bucureşti) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 1); în noiembrie 1945 încadrat ca inspector adjunct de poliţie în D.G.P.; după înfiinţarea Securităţii general maior (la înfiinţarea D.G.S.P.), ulterior general-locotenent de Securitate (la momentul trecerii în rezervă); ilegalist (nume conspiratriv “Vasea”), vorbitor de limbă rusă: comisar-şef şi ajutor al şefului Corpului Detectivilor din cadrul D.G.P. (1945-1946); inspector general în cadrul D.G.P. şi şef al Corpului Detectivilor (1946-1947), inspector general în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (1947-1948); subdirector general (locţiitor al directorului general) al D.G.S.P./M.S.S./D.G.S.S. (1948-1953); adjunctul lui Drăghici şi secretar general al M.A.I. (1953-1961); trecut în rezervă la 31 ian. 1961 cu gradul de gen.-lt.; []

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Nicolschi

Alexandru Nicolschi s-a născut la 2 iunie 1915 în Tiraspol. Era vorbitor de limba rusă. Tatăl său, morarul Alexandru Grünberg, se îmbolnăvise, iar cum mama sa, Rozalia, nu lucra, în familie domnea sărăcia.

casatorit cu Vanda Nicolschi [fosta sotie a lui dori goldstein, nascuta seila averbuch ], Iozefina Marcovici

Procesul de reeducare prin tortură a fost un experiment iniţiat de conducerea Securităţii, sub stricta supraveghere a consilierilor sovietici din MAI, pus în aplicare prin liderii exponenţiali, generalii Gheorghe Pintilie şi Alexandru Nicolschi, cu ajutorul subordonaţilor lor din Direcţia a III-a Contrainformaţii miliţie şi penitenciare (condusă de colonelul Coman Stoilescu) şi Direcţia a V-a Cercetări Penale (condusă de colonelul Mişu Dulgheru), dar şi din Serviciul inspecţii/operativ al Direcţiei Generale a Penitenciarelor: Iosif Nemeş, locotenent colonelul Tudor Sepeanu şi maiorul Alexandru Roşianu. De asemenea, în această operaţiune au fost implicaţi şi ofiţeri superiori cu funcţii de conducere în aparatul central al DGP: locotenent colonelul Ludovic Czeller şi locotenent colonelul Marin Constantinescu. Aceşti ofiţeri din Serviciul inspecţii/operativ al DGP/DGPCUM care aveau o dublă subordonare faţă de Securitate şi faţă de aparatul de penitenciare, au coordonat activitatea ofiţerilor de contrainformaţii care au implementat procesul de reeducare în penitenciarele Suceava, Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu-Ocna, Braşov, Târgşor şi Colonia de muncă Peninsula54

Nicolschi Al. http://www.ilegalisti.ro/ilegalist/4823

Nume conspirativ: Ivanov, Simion, Șasa, Al. Petrenco, Al. Belov, Teodosov (la Tiraspol), Nentov și Cernomolscaia (la Tighina)

Născut la data de: 25-08-1894, în loc. - , jud. Orhei, Basarabia - Imperiul Ţarist Etnia: rus

Observații: Născut la 25 sau la 30 august 1894. Membru al P.C. Bolșevic din 1917.

Referință bibliografică: ANIC, fond 95, dosar 41, Луптэторь пентру феричря попорулуи, Кишинэу, Картя молдовеняскэ, 1985, pp. 241-243.

Funcţii în conducerea centrală

Comitetul Central         1928-1929       Secretariatul CC           1928-1929 1931-1931

Secretariatul Provizoriu                                    Mai-Sept. 1930           

998. NICOLSCHI, Vanda, (n. Şeila AVERBUCH) (27.II.1902, Valea lui Vlad, jud. Bălţi – X.1986) de profesie ţesătoare, soţia lui Alexandru Nicolschi [v. infra], membru al CC al PCR în perioada ilegalistă (din 1924), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 1); după război membru C.C. al P.C.R., al B.P. al P.C.R. (un mandat) şi vicepreşedinte al C.C. al Crucii Roşii (din 1961); [];

V Tismăneanu: "Chiar problema copiilor infiati merita o discutie. Ionel, al Vandei Nicolschi;"

            Firul Averbuch e tratat la aparatul politic (in cazul in care au existat copii "Averbuch")

2230. NICOLSCHI, Iozefina (n. MARCOVICI) – ilegalistă, a doua soţie a lui Nicolschi, angajată în Direcţia Generală a Miliţiei cu grad de maior (în anii ’50) şi funcţia de şef de birou, încă în viaţă în 1992 (Arachelian 2010; Solomovici 2003: 133 şi 2004: 217; Jela 2001: 199-202314);

4560. GRÜNBERG, Isac - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa 5 Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127)

4558. GRÜNBERG, Haim – în 1948 era judecător pentru cauze penale la Tribunalul Tutova, Bacău (M.Of. nr. 93 din 20 aprilie 1948, partea I-a, p. 3629); un omonim este numit în aprilie 1946 procuror la Tribunalul Baia (M.Of. nr. 99 din 28 aprilie 1946, partea I-a, p. 8762);

1885. GRÜMBERG, Matilda - din iunie 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);

1886. GRÜMBERG, Maximilian – în 1956 cu grad de căpitan, şeful Serviciului V din cadrul Direcţiei a IX-a Cercetări penale a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 80);

[ PCR MAI 1561 Grümberg Maximilian 18.03.1918]

1884. GRUMBERG, Şaicu – în iunie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de Poliţie al oraşului Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

1890. GRÜNBERG, Titu – anchetator la Baia Mare în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 581);

7670. GRÜNBERG, Ţirlia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 5);

            versus liste I alt nume sau nepoti trecuti la fii

12.GRUNBERG MARCEL, fiul lui Grumberg Armând şi Mariette, născut la data de 26 aprilie 1956 în localitatea Ploieşti, judeţul Prahova, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Kugel nr. 25/29, 58268. (2817/2004)

47.Grunberg Tsvi, fiul lui Emanoil şi Martha, născut la 10 august 1963 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beer-Sheva, str. Sara Aaronson 4/28.

150.Tal Zahava, fiica lui Grunberg Iulian şi Bela Zuzi, născută la data de 26 noiembrie 1952 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Yaffo, str. Harabi Mikutov nr. 4. (2.662/2005)

48.Grumberg Arie Harry, fiul lui Leon şi Hedi, născut la data de 2 aprilie 1956 în localitatea Râmnicu Sărat, judeţul Buzău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Hadar Iosef, str. Salom Asch nr. 16/24. (1.794/2009) Copii minori: Grumberg Alon Leon, născut la data de 3.08.1994.

            versus liste I alt nume sau nepoti trecuti la nora

67.NICOLSCAIA VALENTINA, fiica lui Rohac Ion (n. la 25.01.1932 în Pelinia) şi Ana, născută la data de 28 iunie 1963 în localitatea Pelinia, judeţul Rîşcani, Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chişinău, Bd. Dacia nr. 32, ap. 24, (2212/2002) Copii minori: NICOLSCHI MIHAIL născut la data 29.12.1987.

            sau nepoti trecuti la nora

17.Grunberg Martha, fiica lui Abramovici Herman şi Valeria, născută la 3 mai 1936 în localitatea Giurgiu, judeţul Giurgiu, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beersheva, Bialik 24/46.

17.GRUNBERG ITA, fiica lui Barbălată losub şi Tauba, născută la data de 17 martie 1946 în localitatea Frumuşica, jud. Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Sagal Mark 31 (1400/2005)

            versus liste II alt nume sau: 22.GRUNBERG EVELINA (85327/2012). 36.GRUNBERG IANCU (78384/2016).

7 "1549. AVERBUCH, Izu A. - ajutor de comandant la Raionul M.A.I. Codlea, apoi la raionul Făgăraş, participant la reprimarea partizanilor din Făgăraş (cu dosar la C.C.P., nr. 1298/715 din 17.III.1960);

cadre PCR: "Averbuch Izu A. Ajutor de comandant la Raionul MAI Codlea, apoi la Raionul Făgăraş, membru de partid exclus întrucât provenea dintrun mediu mic-burghez; a fost înscris în organizaţia sionistă „Ichud”; avea rude care au înaintat cereri de plecare în Israel; alte abateri. CCP a hotărât menţinerea deciziei şi i-a recomandat ca, pe baza muncii de reabilitare, peste patru ani să solicite revizuirea situaţiei sale de partid. În 1962 s-a decis reîncadrarea lui în partid întrucât, ca ofiţer MAI, a luat parte la acţiunile întreprinse împotriva unor elemente contrarevoluţionare care acţionau în Munţii Făgăraşului, iar la data respectivă muncea în producţie cu bune rezultate.

"Colonelul Tudor Vladimirescu (Averbuch Izu) îmi spunea la Securitatea din Rahova în 1976: „V-am agățat la fiecare tinichele de coadă"

"La conducerea Securitatii care activa si in Tara Fagarasului erau sovieticul Alexandru Filipov, Ambrus Coloman, capitanii Deitel Ernest, Averbuch Izu, Gergely "

"Aşa cum mă temeam, în anul V, ultimul an de studii, cu adresa nr. 188 din 23,01,1958, către MAI, Direcția Securităţii Capitalei Bucurşti, semnată de Şeful Regiunii MAI Stalin (Braşov), colonel Gheorghe Crăciun şi Şeful Raionului MAI Făgăraş, lt. Major Averbuch Izu"

             versus "Iudea Rodica, fiica lui Averbuch Izu şi Anuţa, născută la data de 11 ianuarie 1951 în localitatea Bârlad, (105/2008) [adresa]"

+2014 ORDIN Nr.1150/P 1.AVERBUCH GIL (41153/2013). 2.AVERBUCH OR (41156/2013).

Comentariu: Era deja îndoielnic, urmărind activitatea lui I. Aberbuch, ca să fie vorba de aceeşi persoana care a făcut o fată la Bîrlad în 1951. Chestiunea putînd fi tranşată (negativ) de următoarle înregistrări de pe situl de genealogie:

"Izu Averbuch Gender:            Male Birth:      December 17, 1922 Birlad, Romania Death: 1981

Israel Immediate Family:Son of Avram Averbuch and Sarah Averbuch Husband of Nuta Averbuch

Father of Andy Averbuch and Rodica Iuclea Brother of Rozica David; Simelia (Meca) Avraham and <private> Indig (Awerbuch)"

Andy Averbuch Son of Izu Averbuch and Nuta Averbuch Husband of Gabriela Averbuch

            Father of Gil Averbuch; <private> Averbuch and Nir Averbuch         Brother of Rodica Iuclea

1548. AVERBUCH, Iţic (după unele surse fratele Vandei Nicolschi) – colonel, comandantul Securităţii municipale Ploieşti în anii ‘50, avându-i ca adjuncţi pe Mauriciu Ştrul şi pe Şmilovici (Jela 2001; Solomovici 2004: 567);

Doina Jelea Lexiconul Negru: "Averbuch Iţic – colonel, comandantul Securităţii din Ploieşti, unde i-a avut adjuncţi pe colonelul Ştrul şi pe anchetatorul Şmilovici. A comandat trupele speciale din regiunile Piteşti şi Sibiu, împotriva partizanilor din Făgăraş, împreună cu alţi şefi de comandamente de Securitate,locali. A afişat prin toate satele listele cu numele celor urmăriţi, specificînd că denunţătorii vor fi recompensaţi băneşte, cu generozitate, iar cei care-i acoperă pe partizani – schingiuiţi

            (versus- vezi la pt a)

8. Dulgheru - Dulbergher

2 1730. DULGHERU, “Mihail” (n. Mişu DULBERGER269) (16.I.1909 Tecuci – 2002 Canada) (fiul lui Sache şi Olga (n. Marghebus)) – colonel de Securitate; fost funcţionar bancar şi contabil în perioada interbelică la Bacău; căs cu Liza Marcusohn (1938); angajat al reprezentanţei comerciale a U.R.S.S. la Bucureşti (1940-1941), împreună cu soţia sa; ilegalist, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); deţinut la Târgu Jiu (1941-1944); după august 1944 inspectpr adjunct (1945) şi apoi inspector (1946) în cadrul Siguranţei; în 1947 detaşat ca membru al Misiunii de repatriere de la Berlin; membru al Direcţiei Organizatorice a C.C. (1949-1952), iar în paralel şeful Direcţiei V (Cercetări Penale) a D.G.S.P. şi şeful cabinetului ministrului de Interne Teohari Georgescu între 1948 şi octombrie 1952 (avansat la gradul de general în 1951), când va fi destituit împreună  cu şeful său, arestat şi deţinut timp de peste 2 ani; ulterior reabilitat şi angajat la Sfatul Popular Bucureşti; a emigrat la începutul anilor ’80 mai întâi în Israel, unde locuia una din fiice, iar ulterior, la jumătatea anilor ’90, în Canada, la cealaltă fiică []

Andrei Șiperco (editor), Confesiunile elitei comuniste. România 1944–1965:"Momentele pe care le-am trăit – 1944–1945 – au fost ceva grozav. Am lovit în legionari cu toată puterea. M-am scăldat în sânge legionar. Am lovit. Cine a aruncat împotriva partidului, împotriva regimului, am lovit cu toată puterea. Am făcut, dar am fost cinstit. (II, p. 257)”

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2016/01/16/misu-dulgheru-dulberger-ilegalist-comunist/:

 "DULGHERU, Mihai(l) (Mişu/ Moise DULBERGHER/ DULBERGER, și-a românizat numele în 1948, alături de alte sute de evrei din aparatul M.A.I.) (n. 16 ianuarie 1909 Tecuci – d. 11 Aprilie 2002, Toronto, Canada (93 ani)); Fiul lui Sache/Satti Dulberger şi Olga/Golda (n. Marghebus)) Colonel de Securitate; fost funcționar bancar și contabil în perioada interbelică la Bacău; căsătorit cu Liza Marcusohn (1938) (n. 30 December 1913, Kherson, Ucraina – d.28 iulie 1995 (81) Hadera, Israel). Fratele Margaretei, căsătorită Marcusohn. Tatăl lui Sonia (cas. Cusmaru) şi Anca (cas, Isocianu).[]Ilegalist, deținut la Târgu Jiu (22 iunie 1941-23 august 1944), unde, conform declarației sale a participat „la toate acțiunile initiate de partid;, si a fost „folosit cu prilejul evadării din lagăr a tov. Gheorghiu-Dej„.După eliberare, activează politic in formațiunile de lupta MAI, din august 1944 pana in martie, 1945 La 6 martie 1945, susținut de Vanea Dudenko (Ion Vidrașcu), militant comunist pe care l-a cunoscut în lagărul de la Tg. Jiu (devenit unul dintre conducătorii serviciilor secrete ale PCR), Dulberger a fost angajat ca inspector al Siguranței Statului (Corpul Detectivilor).

Corvin Lupu: "Mişu Dulgheru (Mihai Dulbergher), fost contabil de bancă ajuns general şi şef al Direcţiei de Cercetări penale a Securităţii Statului şi şef al Brigăzii Mobile, emigrat în Israel, în anul 1987erau cu toţii evrei din Basarabia, agenţi ai NKVD."

 „Ca şef al Direcţiei Anchete, Duglheru a coordonat toate acţiunile anchetatorilor Securităţii pe teritoriul României, el patronând practic tot cortegiul de torturi şi crime care s-au petrecut în camerele de anchetă ale Securităţii Poporului în primii patru ani de activitate a acesteia. Mai mult, în acelaşi interval, Dulgheru a coordonat, alături de Alexandru Nicolschi, activitatea de deportare în colonii de muncă a zeci de mii de persoane...” (Marius Oprea, Banalitatea răului, p. 552)

Caietele CNSAS, nr. 1 (13) / 2014: O altă victimă a campaniei antisemite a fost şeful Direcţiei Anchete, col. Dulgheru Mişu, şi el de origine evreiască şi cu legături cu partidul din perioada ilegalităţii. Deţinând funcţia din anul 1948, el se făcea vinovat de numeroasele abuzuri comise sub comanda sa în timpul anchetelor, dar nu acestea aveau să-i fie imputate. Destituit la 15 octombrie 1952, col. Dulgheru a fost arestat la 1 noiembrie 1952, adică exact în perioada în care la Praga începuse procesul lui Rudolf Slánský (11 din cei 13 conducători ai Partidului Comunist Cehoslovac condamnaţi şi executaţi în decembrie 1952 fiind evrei). Desigur, soarta lui Dulgheru în fruntea Direcţiei Anchete era pecetluită după victoria grupării conduse de Gheorghiu-Dej. Acesta şi liderii P.M.R. apropiaţi lui erau nemulţumiţi de faptul că nu se obţinuseră rezultate concrete în ancheta lui Lucreţiu Pătrăşcanu, ei acuzând conducerea Direcţiei Anchete de tergiversarea acestei acţiuni25. Conducătorul P.M.R. nu reuşise până atunci să treacă la judecarea lui Pătrăşcanu doar din cauza refuzului Anei Pauker de a accepta condamnarea acestuia fără probe, ea reuşind să-l influenţeze în acest sens şi pe Teohari Georgescu. Iar Dulgheru nu doar că nu adusese „probe” pentru acuzele imaginare aduse lui Pătrăşcanu, dar chiar propusese stoparea anchetei şi eliberarea unora dintre cei arestaţi, considerându-i nevinovaţi26. Destituirea lui Dulgheru din fruntea Direcţiei Anchete era o necesitate pentru grupul Gheorghiu-Dej, care avea nevoie de o persoană de încredere care să coordoneze nu numai anchetarea lui Pătrăşcanu, ci şi pe cea a lui Vasile Luca (arestat la 14 august 1952), a Anei Pauker şi a lui Teohari Georgescu (a căror reţinere era doar o chestiune ce ţinea de contextul politic). Credem însă că, dacă Dulgheru nu ar fi fost evreu sau dacă momentul nu ar fi coincis cu isteria antisemită a lui Stalin, el ar fi fost reţinut doar o scurtă perioadă (practic nu-i puteau fi aduse nici un fel de acuze concrete) şi ar fi putut avea aceeaşi soartă ca şi lt.-col. Dincă, unul dintre adjuncţii săi (al cărui caz îl vom detalia puţin mai jos).

Toate datele ce le deţinem converg însă spre ideea că la finalul anului 1952, Gheorghiu-Dej şi grupul său se pregăteau pentru eventualitatea în care – profitând de paranoia antisemită ce-l cuprinsese pe Stalin – ar fi obţinut de la acesta permisiunea pentru a organiza în România un proces similar celui al lui Slánský, avându-l ca acuzat principal pe Ana Pauker. Iar cum acesteia trebuia să i se alăture şi un număr cât mai mare de evrei, pentru a se putea „demonstra” faptul că ea coordonase o vastă reţea de spionaj în favoarea Israelului, Dulgheru şi Antoniu se puteau dovedi a fi acuzaţii ideali (ambii fiind implicaţi – din ordinul lui Teohari Georgescu – în eliberarea grupului de spioni israelieni puşi în libertate la cererea Anei Pauker). Cu toate că moartea lui Stalin a stopat toate aceste pregătiri, cei arestaţi nu au fost puşi imediat în libertate, ancheta lor continuând mai mulţi ani, încercându-se găsirea unor dovezi care să permită condamnarea celor în cauză sub orice acuzaţie, pentru a se legaliza cumva abuzul arestării fără probe.

Dulgheru a fost anchetat până în anul 1955, când a fost pus în libertate, acuzaţiile ce i-au fost aduse în 1952 („atitudine antisovietică”, „pactizare cu duşmanul de clasă”, „sabotaj”, „spionaj” etc.) neputând fi dovedite. Pentru a se acoperi, din punct de vedere legal, perioada în care el a fost deţinut, în 1955 a fost condamnat la 2 ani şi 3 luni pentru „neglijenţă în serviciu”, adică exact perioada cât fusese anchetat27.

"7329. DULBERGER, Liza (n. MARCUSOHN) – soţia mai cunoscutului viitor colonel de Securitate Mişu Dulgheru (căs. 1938); ilegalistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); "

https://www.geni.com/people/Mishu-Dulgheru/6000000008392478963

Son of Satti Dulberger and Golda    Husband of Liza Dulgheru

Father of sonia cusmaru and Anca   Brother of Margareta Marcusohn

Margareta Marcusohn sora lui Mishu Dulgheru/Dulbergher (ambii a lui Satti si Gokla Dulbergher)

versus: "1. DULBERGHER RONA (4398/2015). (ORDIN ANPC nr.282/P - 28.03.2017-ANEXA 2 LISTA persoanelor care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România)"

Name   Rona Dulbergher   Residence date city, Quebec

Observaţie. Avînd in vedere interesul mare a cazului Dulbergher, m-am straduit- fara succes-  sa lamuresc legatura dintre aceasta Dulbergher Rona din Quebec si fetele lui "Mihai Dulgheru", Sonia Cusmaru- emigrata in Israel si Anca Isocianu, emigrata in Canada- la Toronto. Dar nu am reusit.

Cit priveşte teza "antisemitismului" propagat de la Moscova, admit că şi eu am scapat greu dea acaeastă intoxicaţie. Dacă până şi Stalin a fost eliminat pentru că voia să scoată totalitarismul de sub influneţă evreiască…..ce să te mai miri că Dej a trebuit să se oprească la inia roşie, ân lupta penru putere cu gruparea Pauker-Luca….

9. Nicolau -Nikonov

2227. (?) NICOLAU, Sergiu (n. Serghei NIKONOV) (1905, Basarabia – 1999, Bucureşti) – general-locotenent; condamnat pentru spionaj în favoarea U.R.S.S. în perioada interbelică; după război infiltrat de sovietici iniţial director general al Inspectoratului General de Contro (1945), apoi în funcţia de director al S.S.I. (1947-1951) director al Direcţiei A/I Informaţii Externe a D.G.S.S./M.S.S. (1951-1954), ulterior, până la trecerea în rezervă în 1960, şeful biroului II (Contrainformaţii) din cadrul Marelui Stat Major al Armatei; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862), iar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a ; N.B. de regulă considerat etnic rus, singura sursă care îl include unei liste de ofiţeri de securitate “cu toţii evrei basarabeni” fiind Troncotă (2006: 63), preluat şi în Corvin Lupu (2011);

după Lupu: Sergiu Nicolau (Serghei Nikonov), fost condamnat, în România, la muncă silnică pe viaţă, pentru spionaj, ajuns Director general S.S.I., iar mai târziu şef al D.I.A

după Stefănescu: Brigada Mobilă respectiv Nicolsky şi subordonaţii săi, colaborau cu S.S.I. Care avea în frunte pe Serghei Nicanov, alias Sergiu Nicolau, un evreu basarabean, omul N.K.V.D.-ului.

[ pcr MAI 2068 Nicolau Silvia (Pach) 16.11.1921]

Sergiu Nicolau (Serghei Nikonov): 1 ianuarie 1951 – 6 ianuarie

19535. Anterior: şef al Serviciului Special de Informaţii. Transferat la Ministerul Forţelor Armate, de la 1 aprilie 1953, unde a preluat conducerea structurilor de informaţii din cadrul acestui minister.

Caietele CNSAS: Spre deosebire de Filipescu şi Ţigoiu, Nikonov a fost menţinut în structurile informative, fiind numit – dar abia peste un an – şef al Direcţiei Informaţii Militare din Marele Stat Major al M.F.A. Va fi trecut în rezervă abia în 1963, când Gheorghiu-Dej a îndepărtat din structurile guvernamentale toate persoanele cunoscute ca fiind agenţi sau spioni ai sovieticilor.Lui Nikonov nu se puteau imputa deficienţe profesionale deosebite, în afară de faptul că se complăcuse în atmosfera creată de locţiitorii săi în S.S.I. şi apoi D.I.E.  Ilegalist încă din prima jumătate a anilor ’20, Nikonov a fugit din România în U.R.S.S., fiind apoi trimis de Comintern cu diverse misiuni în cadrul P.C. Belgian şi P.C. Francez55. În 1931, el a fost trimis de sovietici cu o misiune de spionaj în România. S-a înscris la Şcoala de ofiţeri în rezervă de la Bacău. Activitatea sa de spionaj fiind descoperită, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă şi închis la Doftana şi Caransebeş56. Cu un asemenea trecut şi protecţie, în 1947, după scandalul Stupineanu, a fost numit şef al S.S.I.

Se pare că ceea ce a cauzat îndepărtarea din Securitate a spionului sovieticilor din fruntea D.I.E. a fost faptul că el nu agrea faptul că, după 1945, organele de informaţii sovietici trecuseră la recrutarea masivă de cadre din S.S.I. şi apoi D.I.E. Conform afirmaţiilor lui Gheorghe Pintilie (ce-i drept făcute în 1967, în ancheta Comisiei Pătrăşcanu), Nikonov a ridicat de mai multe ori această problemă în faţa lui Gheorghiu-Dej, aducând şi probe concrete, dar liderul P.M.R. – cu toate că formal i-a dat dreptate – nu a dorit să intervină pentru stoparea fenomenului: „Serghei a ridicat problema foarte tare la Ghiţă că sovieticii recrutează ofiţerii şi că lucrează peste capul lui cu Ana. Ghiţă a spus: «Lasă-i dracului». A venit încă o dată şi atunci a avut loc un scandal mare între Nicolau şi Şuta, care era secretar la Ambasada sovietică. Nicolau

Serghei a insistat foarte mult şi, ca dovadă, a prins pe unii. Tot timpul se plângea lui Ghiţă de această problemă, iar Ghiţă îi tot zicea: «Lasă-i dracului. Nu mai face din ţânţar armăsar». Şuta a ajuns atunci până la Stalin”. În acea perioadă, Gheorghiu-Dej urmărea să obţină sprijinul sovieticilor pentru înlăturarea grupului Ana Pauker, astfel încât nu s-a opus recrutării ofiţerilor români de Securitate de către sovietici. Pintilie susţine căopoziţia gen.-mr. Nikonov nu a rămas fără urmări: „ce a păţit el după aceea de la

sovietici şi de la ai noştri numai el ştie"

2228. NICOLAU, Victor (n. Iacob (Iakov) Calica, zis “Saşa”) (.XI.1903 Orhei, Basarabia – XII.1987) – evreu basarabean, ofiţer N.K.V.D.; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; după război infiltrat în Siguranţă; în august 1945 numit inspector şi delegat cu conducerea Chesturii de Poliţie Iaşi; ulterior în D.G.S.P.,cu stagiu de partid recunoscut din 1940 (M.Of. nr. 174 din 3 august 1945, partea I-a, p. 6703; Watts 2011: 196 n. 2; Buzatu & Cîrstea 2010: 286 n. 158; Troncotă 2006: 63; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 25, 30, 68), ulterior activist al secţiei Organizatorice a C.C.; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 173/1952, 111/1955 şi 57/1956);

Corvin  Lupu Sergiu Nicolau, Victor Nicolau, Petre Petrescu, Naum Grigore, Alexandru Guţan, erau cu toţii evrei din Basarabia, agenţi ai NKVD.

10. Sepeanu

3a 2396. SEPEANU, Teodor Alexandru (n. 23.10.1914 la Bucureşti, fiul lui Vasile (Basil) şi Frida – 1985 Bucureşti) – locotenent-colonel de Armată, ofiţer de carieră (demis în 1941, după ce s-a descoperit ajutorul pe care îl acordase unor evrei), după război şef de poliţie în Corpul Detectivilor, transferat de la D.G.P. la D.P.S., apoi ofiţer în S.S.I. până în 1948; ulterior director al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1950), şeful serviciului Inspecţii în Direcţia Generală a Penitenciarelor din M.A.I. pentru câteva luni în 1950, apoi exclus din partid, demis şi chiar degradat, angajat ulterior la Ministerul Energiei Electrice, condamnat în 1953 în cadrul proceselor unor torţionari din pentitenciarele epocii staliniste, eliberat în 1957, semnatar în 1971 al unei cereri de reabilitare, ulterior cu evoluţie necunoscută;[]

" Pe lângă lt.-col. Jurim şi mr. Răzvan, deja amintiţi, în martie 1953 a fost reţinut şi fostul lt.-col. Sepeanu Tudor, de asemenea etnic evreu, care a fost judecat şi condamnat în procesul cadrelor implicate în reeducarea de la Piteşti. Fost ofiţer în armata română interbelică, din care a fost epurat în 1941 pe motiv rasial (fiind apoi şi mobilizat forţat într-o unitate de muncă compusă integral din evrei), Sepeanu a activat

în structurile represive centrale ale P.C.R. chiar din august 1944, ca adjunct al lui Ştefan Mladin la Formaţiunile de Luptă Patriotice. Remarcat de Bodnăraş, a fost numit de acesta membru al grupei speciale ce se ocupa cu urmărirea liderilor P.N.Ţ. şi P.N.L., unde i-a avut colegi, printre alţii, pe Nicolschi şi Dulgheru, în timp ce Marin Jianu îi era subordonat.[]Sarcinile ce le-a îndeplinit au fost însă aceleaşi: percheziţii secrete la domiciliul lui IuliuManiu, de unde a sustras documente; supravegherea lui Nicolae Rădescu; anchetarea demonstranţilor participanţi la manifestaţia anticomunistă din Piaţa Palatului din 8 noiembrie 1945; anchetarea liderilor P.N.Ţ. reţinuţi în „lotul Tămădău” etc., dar şi „omorârea unora dintre cei mai cunoscuţi spărgători şi criminali” (asasinaţi fără judecată la ordinul lui Avram Bunaciu). Pentru faptele sale, a fost promovat continuu în funcţie, pentru ca în 1948 să fie numit şef al Direcţiei Securităţii Capitalei, iar în 1950 şef al Serviciului Inspecţii din Direcţia Generală a Penitenciarelor, încredinţându-i-se sarcina de a coordona direct acţiunile de reeducare a deţinuţilor."

"După 1950, Sepeanu a fost trimis la Direcţia Generală a Penitenciarelor să organizeze aşa-numita Direcţie de Inspecţie şi Control, un soi de securitate a închisorilor care racola turnători din rândul deţinuţilor politici şi coordona o reţea de deţinuţi-torţionari folosiţi în diabolicul experiment al reeducării prin atrocităţi. „Bandiţii” erau obligaţi, în cadrul reeducării, să-şi îngurgiteze propriile excremenete, li se urina în gură, li se smulgeau unghiile şi părul, erau bătuţi în mod sălbatic, până la leşin. Când „needucaţii” mureau – şi mureau pe capete – Sepeanu recurgea la citatul său favorit din Biblie: „morţii cu morţii, viii cu viii!”. „Le vom da un cutremur de nouă grade” – aşa îşi califica Sepeanu linia de acţiune. Experimentul reeducării, testat la Piteşti, a fost mai apoi exportat în lagărele de muncă forţată de la Canalul Morţii (în principal la Columbia – Cernavodă şi Valea Neagră – Peninsula), Sepeanu personal coordonând instaurarea şefilor Birourilor de Inspecţie şi Control la misiune. []"

"Se numea Tudor Sepeanu, era fiul avocatului Bernard Iosefsohn şi absolvise, potrivit tradiţiei de familie, facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti.[]La 8 noiembrie 1947, participase, ca instigator, la baia de sânge din Piaţa Palatului Regal, regizată de comunişti cu ocazia ultimului miting al democraţilor dinaintea instaurării, pentru ani grei, a dictaturii. În 1948 a devenit primul director al Securităţii Capitalei, sub bagheta sa fiind ridicaţi din casele lor, de pe stradă, din biblioteci şi cinematografe mii de oameni bănuiţi că ar fi duşmanii regimului. Aşa cum singur avea să recunoască, Sepeanu îi bătea cu mâna sa pe „bandiţi”, până le sărea sângele pe pereţi. Era atât de sinistru şi de temut, încât i se dusese faima de „măcelar”. În puţinele fotografii care i s-au păstrat, îi licărea în ochi un sâmbure de nebunie"

2395. SEPEANU, Nina – din 1 oct. 1945 şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718);

            versus liste I,II : vreun copil/nepot cu alt nume; versus liste III :???

11. Czeller

1695. CZELLER, Ludovic (n. Lajos, cu nume de familie ortografiat ocazional Zeller, respectiv Cseller) (n. 24.VII.1896 Ciocaia, Bihor – d. 1953 Oradea) (fiul lui Alexandru şi Iuliana) – evreu maghiarofon; după august 1944 comisar şef la Poliţia Sighet, în sept. 1946 transferat la Siguranţa Oradea cu acelaşi grad (iunie 1946-1948), apoi locotenent-colonel, director al D.R.S.P. Oradea din 1948, participant la reprimarea rezistenţei din Maramureş, ulterior încadrat inspector general la Direcţia Penitenciare a D.G.S.P.; trecut în rezervă în 1950; sinucis după epurarea Anei Pauker (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127 şi M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34, 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25; Solomovici 2004: 569; Kovacs 2006; Budea 2005; Jela 2001; Cosma 1994: 76);

https://adevarul.ro/locale/oradea/tortionarul-ludovic-czeller-devenit-spaima-regiunii-crisana-ajungea-mana-era-victima-sigura-1_5136d56300f5182b85d43112/index.html: Ludovic Czeller a rămas în amintirea supravieţuitorilor lagărului comunist prin simularea execuţiilor. A făcut parte dintr-o „elită a morţii” ce a marcat sistemul concentraţionar din România anilor ’50. Numele său este legat direct de aplicarea „reeducării” din. El tria deţinuţii, trimiţând loturile în diferite penitenciare din ţară, în special la Canal. Împreună cu Iosif Nemeş şi Tudor Sepeanu a reprezentat categoria „oamenilor de teren” implicaţi direct în evenimentele „reeducării”. Fostul torţionar şi informator al Siguranţei şi-a început activitatea profesională ca ucenic într-o moară şi apoi strungar. Între 1919-1920, a participat la tentativa de bolşevizare a Ungariei. După colapsul republicii Sovietice Ungare, a fost internat în Abonz şi Neregyaza, de unde a evadat la 1 ianuarie 1920. S-a întors în România unde, după câţiva ani, în 1933, a fost arestat de Siguranţă pentru infiltrarea comuniştilor în sindicatele din Banat.

Citeste mai mult: adev.ro/pbb5vt

CZELLER, Ludovic     Hungaria 24.07.1896 Caracal / Romania      CLAIMS LIST AR-62 Camp / Ghetto In Transnistria

"http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2011/09/evreii-in-conducerea-romaniei-pe-calea.html: 123. col. Zeller, inspector general al Direcției Penitenciare a Ministerului de Interne între 1948 și 1952, când s-a sinucis urmare a destituirii sale în cadrul epurărilor"

Ludovic Czeller: 31 august 1948 – 1 februarie 1950219. Anterior: comisar şef, apoi chestor la Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea (iulie 1947 – august 1948), comisar şef la Chestura Poliţiei Oradea (septembrie 1946 – iulie 1947), comisar şef la Chestura Poliţiei Sighet (martie – septembrie 1946) şi comisar şef la Chestura Poliţiei Oradea (ianuarie 1945 – martie 1946). Ulterior: subinspector general şef la Direcţia Generală a Penitenciarelor (august 1950 – iulie 1951) şi şef al Corpului de Control al

D.G.P.C.U.M. (iulie 1951 – iunie 1952). S-a sinucis la data de 3iunie 1952.

Caietele CNSAS, nr. 1 (13) / 2014: Ludovic Czeller, head of the Regional Directorate of Oradea, was born on 24 July 1896 in Kismarja, Hungary. He was a lathe operator by trade and joined the .

54.ZELLER FLORICA (13193/2014).

5.CZEIZLER MICHAEL (5922/2013).

6.CZEIZLER REUT (5926/2013).

13. CZEIZLER INBAL (6081/2013) ;

12. Einhorn

12. 1736. EINHORN, Wilhelm (după unele surse cu prenumele maghiarizat Vilmos) (n. 2.III.1911 Cojocna, Cluj - ?, Israel) (fiul lui Victor şi Rozalia) – evreu maghiarofon, de formaţie tâmplar (meserie pe care a practicat-o între 1929 şi 1933 la Budapesta şi Paris); ilegalist (membru de partid din 1933) cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1781); combatant în Spania (1936-1938), unde obţine şi calitatea de membru al Partidului Comunist Spaniol; prezent în Franţa, membru al Partidului Comunist Francez (1939-1941), internat într-un detaşament de muncă obligatorie în Baia-Mare (1941-1944); instalat comisar şef la Chestura Poliţiei Cluj în iunie 1945, apoi şeful serviciului cadre la Inspectoratul Regional Cluj al Siguranţei ( oct. 1945 - 1948); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); cu grad de maior, locţiitor al şefului Direcţiei Secretariat a D.G.S.P. (1948-1950); locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a a Securităţii (1950-1953); ales membru al comitetului de partid al M.A.I. (1952); avansat la gradul de lt.-colonel, şeful Serviciului Dislocări şi Domicilii Obligatorii (S.D.D.O.) al M.A.I. (1953-1956) (participant la anchetarea membrilor guvernului maghiar în dosarul “revoluţiei” de la Budapesta din 1956); şeful Serviciului “c” al M.A.I. (1956-1957); transferat ca director adjunct la Direcţia I Informaţii Externe a Securităţii şi detaşat secretar I la Ambasada României la Budapesta (1957-1959); şeful Serviciului Inspecţii al Direcţiei Generale a Miliţiei (1959-1960); trecut în rezervă cu grad de colonel la 31 mai 1960; controlor de calitate la Oficiul de Control al Mărfurilor din Cluj (1960-1967), apoi pensionat; emigrat la 21 oct. 1974 în Israel271, unde lucrează în domeniul tâmplăriei până în 1976, când se pensionează definitiv; decorat de-a lungul timpului cu Ordinul Apărarea Patriei, cl. III-a; Ordinul Steaua RSR cl. V-a, Ordinul Meritul Militar cl. III-a, Medalia 10 ani de la înfiinţarea primelor  unităţi române, Medalia Meritul Militar, cl. II-a, Medalia Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii sociale şi de stat (v. fişa întocmită de U719/004 din M.A.I. în 1974 urmare a cererii sale de a emigra în Israel

[PCR MAI 535 Einhorn Vilhelm 02.03.1911 [

13. Koller

13 2057. KOLLER, I. Ştefan (n. István Koller, la 2.VIII.1916, Huedin; fiul lui Iosif) – de formaţie tinichigiu, fost luptător în Spania; după război şeful Circumscripţiei Suburbane “Tudor Vladimirescu” a Apărării Patriotice (1944); membru P.C.R. din 1944; secretar al organizaţiei Frontului Plugarilor din plasa Cehul Silvaniei şi secretar F.N.D. Sălaj (1945); responsabil de cadre în Biroul Judeţenei PCR Sălaj (1945-1949); angajat din 1952 în M.A.I. (la Direcţia Generală a Lagărelor), locotenent-colonel de Securitate (în 1955), comandantul închisorii Aiud (1953-1958) şi apoi al închisorii Văcăreşti; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955) (v. şi I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88, Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25, 256-7);

2058. KOLER, Adolf – ofiţer la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P. (1948-?);

14. Butyka

13  1637. BUTYKA, A. Francisc (n. Ferenc Butyka la 13.07.1920, Cluj-Napoca (fiul lui Andrei şi Sara) – d. 1997, Bucureşti) – evreu maghiarofon, colonel de Securitate, fost activist C.C. al P.M.R. şi ulterior membru al Comitetului de Partid din centrala Ministerului Securităţii Statului, şeful sectorului de anchete şi cercetări de la Comisia Controlului de Partid (până în 1952), ulterior i-a succedat lui Dulgheru la şefia Direcţiei Cercetări Penale a Securităţii, renumerotată Direcţia a VIII-a în 1953 (1952 – locţiitor, 1953-1963 – şeful Direcţiei), trecut în rezervă în 1963 cu grad de colonel; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955) (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 183; Dobre et al. 2006: 79; Troncotă 2006: 123, 165; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Solomovici 2003: 195; Wexler & Popov 2002 II: 825; Cosma 1994: 49, 75; v. şi fişa de la C.N.S.A.S., “Cadrele Securităţii”);

[ PCR MAI 335 Butyka Francisc 13.07.1920]

Corvin Lupu: Butyko Francisc, director al Serviciului de anchete penale în cadrul Securităţii Statului

15. Haupt- Teclu?- Cambrea

1917. HAUPT, Otto Mircea (n. Moises HAUPT, fiul lui Frideric) (7.IV.1899 - 7.XI.1981) - gen.-mr. (TC), locţiitor al comandantului infamei divizii “Tudor Vladimirescu” după capturarea sa în URSS, calitate în care în martie 1946, având grad de colonel, este decorat de autorităţile sovietice cu ordinul “Aleksandr Neski” şi cu ordinul “Steagul Roşu”; după război comandant militar al capitalei şi subinspector general al Armatei pentru Educaţie Cultural-Politică (1947-1948), ordonator primar în administrarea Inspectoratului General al Armatei, apoi şef al Spatelui Armatei (1949); comandant al Corpului 38 Armată (1953-1955) şi al Regiunii II Militare (1955-1959), trecut în rezervă 1959 cu gradul general-colonel, deputat M.A.N. (1957-1961) (fişă de cadre în dosarul 13/1953 la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R.); decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3863); decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a în 1949, iar în 1979 (la pensionare, Cluj) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a (Decretul prezidenţial nr. 262 din 21 august 1979);

2942. HAUPT, Gheorghe Carol (cu prenumele nativ “Georges”; fiul lui Mathe) (n. 1928) – absolvent al Facultăţii de Istorie de la Leningrad la începutul anilor ’50, apoi cooptat cercetător în echipa lui

M. Roller la Institutul de Istorie a Partidului, responsabil cu începuturile mişcării muncitoreşti-socialiste (1880-1920); rămâne în Franţa în 1958 şi ulterior emigrează în Israel; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosarele 30/1947 şi 137/1955) (v. şi Kuller 2008a: 195);

6580. (?) TECLU, Tatiana – soţia generalului Iacob Teclu; din 1948 membră a C.C. şi al Comitetului Executiv al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 426-7; 429-30);

https://www.bzi.ro/iacob-teclu-generalul-roman-de-armata-758408

http://www.istoriesicivilizatie.ro/tudor-vladimirescu-o-divizie-pentru-linistea-comunistilor-romani/

Divizia era comandată de colonelul Nicolae Cambrea, şef de stat major fiind locotenent-colonelul Iacob Teclu care, împreună cu maiorul Dumitru Petrescu şi colonelul Mihai Maltopol, asigurase apariţia ziarului prizonierilor români – „Graiul liber” – apropiat, ca denumire, de „Graiul nou”, ziarul Direcţiei Politice de Front a Armatei Roşii.[]

De remarcat că, deşi dintre toţi ofiţerii prizonieri au răspuns iniţiativei comuniştilor români aflaţi în Rusia în proporţie de numai 15%, soldaţii s-au oferit în proporţie de 90%4[]

Or, din aprilie 1944, Divizia „Tudor Vladimirescu” era deja pe front, pregătită să intre în luptă împotriva propriilor camarazi. Numai stabilizarea situaţiei frontului şi amânarea noii ofensive sovietice au făcut ca divizia să nu mai intre, pentru moment, în luptă. Actul de la 23 august 1944 a rezolvat o situaţie care ar fi putut avea consecinţe extrem de neplăcute.[]

Operaţiunea s-a realizat sub conducerea generalului de brigadă Iacob Teclu (comandant al Trupelor de Grăniceri: 26 iunie 1947 – 12 februarie ...

Cambrea

Apostu:[evreice]  soţia generalului-maior Nicolae Cambrea (subşef al Statului Major în 1947)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Cambrea

[]  A publicat în 1939 volumul Mareşalul Pilsudski: omul de stat şi comandantul suprem al forţelor poloneze în războiul polono-rus din anul 1920, la finalul căruia atrage atenţia asupra pericolului comunist la adresa Europei.[5]A luptat pe frontul antisovietic în cel de-al Doilea Război Mondial, în funcţia de şef de stat major al Diviziei 5 Infanterie (comandate de generalul Nicolae Mazarini), fiind luat prizonier de Armata Roşie după bătălia de la Cotul Donului, la 22 noiembrie 1942, la Serafimovic[]

Aflat în prizonieratul sovietic, colonelul Nicolae Cambrea a primit comanda Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu, constituită din prizonieri români care au ales să treacă de partea inamicului. Comanda i s-ar fi atribuit, potrivit lui Sergiu Nicolaescu, la propunerea generalului Mihail Lascăr, care era şi el prizonier.[7] Trecerea sa de partea inamicului a fost considerată crimă de înaltă trădare pe timp de război, colonelul fiind învinuit că şi-a încălcat astfel jurământul de credinţă faţă de ţară şi Rege. El a militat pentru dezertarea altor comandanţi români şi alăturarea lor Armatei Roşii, faptă pedepsită cu moartea, conform Codului de Justiţie Militară din 1939 (art. 498-499 şi 501). Ministrul Constantin Pantazi a pregătit un decret în care colonelul Cambrea era condamnat la degradare militară şi împuşcare pentru pactizare cu inamicul.[7][8] Mareşalul Ion Antonescu a hotărât să nu semneze acel decret, gândindu-se că înscrierea unor ofiţeri în Divizia Tudor Vladimirescu ar putea să-i servească ţării la un moment dat.[7][8]

În cartea sa de memorii, Pătimiri si iluminări din captivitatea sovietică[9], Radu Mărculescu [10], un fost camarad de-al lui Cambrea, descrie şedinţa de înfiinţare fictivă a Diviziei, prezidată de Ana Pauker în lagărul de la Suzdal: „În ce priveşte formarea, pe teritoriul unui stat cu care ne aflam în stare de război, a unor unităţi militare de prizonieri români care, practic, să lupte împotriva Armatei Române, a declarat sublocotenentul de rezervă Constantin (Puiu) Atanasiu la şedinţa de pomină de la Suzdal, cred că domnul colonel Cambrea, ca ofiţer de Stat Major, trebuie să ştie sub incidenţa cărui articol din Codul Penal cade această infracţiune numită Act de Trădare în timp de război şi care-i pedeapsa. Dacă nu-şi aminteste, să-l ajut eu. Şi, cu exactitate, mergând până la acribie, i-am citat articolul, aliniatul şi sancţiunea: pedeapsa cu moartea. Au urmat câteva secunde de liniste mormântală, apoi au izbucnit aplauzele. Ca pleznit de palmele care aplaudau, Cambrea a sărit de pe scaun, gata să se năpustească asupra mea, dar Novikov l-a prins de brat şi l-a reţinut. Apoi, foarte calm, a declarat dezbaterile închise, invitând pe cine vrea să treacă pe la colţul mesei, unde era un teanc de formulare şapirografiate, şi să semneze unul”.[11]. Scena este relatată şi de profesorul Basarab Nicolescu conform notelor tatălui sau, prizonier în acelaşi lagăr: „În prezidiu iau loc Novikov, Ana Pauker, Cambrea. (...) Cambrea era privit desigur ca un trădător de ofiţerii români. Nota tatălui meu este surprinzătoare prin umanitatea sa: «M-am avut bine cu Lt. Col.Cambrea care, în primele zvârcoliri, plângea câteodată!».”[12].

Lavrenti Beria, comisarul poporului pentru Afaceri Interne al URSS, i-a comunicat generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin, la 7 februarie 1944, printr-un document clasat „strict secret”, constituirea primei Divizii române de infanterie a NKVD, cu Nicolae Cambrea comandant şi Iacob Teclu şef de stat major [13].

Nicolae Cambrea a fost numit general de brigadă de Iosif Vissarionovici Stalin [14]. Petre Pandrea, care scrie în memoriile sale din închisoare[15] că a fost arestat în 1948 şi din cauza relaţiilor sale cu „generalul roşu” Nicolae Cambrea, afirmă în romanul său autobiografic Călugărul Alb că Nicolae Cambrea era amantul Anei Pauker.[1]

Împreună cu generalul Mihail Lascăr, Nicolae Cambrea a condus Comisia Electorală a Armatei, la Alegeri generale în România, 1946, falsificate de comunişti. Prin Decretul Regal nr. 3232/11 noiembrie 1946, generalul Nicolae Cambrea a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, cl. III cu spade []

Soţia sa a lucrat la Ministerul Alimentaţiei Publice. []

Comunistul Nicolae Cambrea, un apropiat al Anei Pauker,[24] a ales să fie incinerat,[25] model adoptat şi de nepotul său, Sergiu Nicolaescu. []

https://www.cotidianul.ro/cine-a-fost-unchiul-incinerat-al-lui-sergiu-nicolaescu-oferit-drept-exemplu/

16. Burcă - Bursh - Singher

7 1635. BURCĂ, Mihai (n. Michal Iurevici BURSCH) (25.IV.1914 Paşcani – 1994 Bucureşti) - de formaţie tâmplar; ilegalist, membru P.C.d.R. din 1932, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 876 / 2407), voluntar în războiul civil din Spania, avansat căpitan al Armatei Roşii în 1936, locţiitor politic al comandantului Regimentului I Infanterie şi ulterior al Diviziei I Infanterie “Tudor Vladimirescu” (1943-1944), avansat succesiv până la gradul de colonel (1947), şef al Direcţiei Generale Politice a M.A.I. (1947-1950), comandant al trupelor M.A.I. (1950-1952), numit în sept 1952 ministru adjunct al Afacerilor Interne (Decret nr. 327 din 19 sept. 1952); anchetat alături de alţi “spanioli” şi “francezi” în 1953, apoi comandant al Comandamentului Forţelor Aeriene Militare (1953-1956), şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei (1956-1964), ministru adjunct al forţelor armate (1956-1972), comandant al Comandamentului Serviciilor Armatei (1972-1973), avansat gen.-col. în 1965, preşedinte al Consiliului Central al Crucii Roşii (1972-1975), trecut în rezervă în 1977; decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa III-a (Adorian et al. 1971: 210; Diamant 1979: 371; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 317));

3741. BURCĂ, Galia (n. Galina SINGER Abramovna) (20.I.1912 Basarabia – 24.I.1979 România) – evreică basarabeancă, soţia generalului Mihai Burcă; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2275, plus dosarul “nume adiţionale”, p. 2); infirmieră de partea Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din Spania; după 1944 funcţii modeste în ierarhia comunistă de stat; încă în viaţă în 2000, locuind pe str. Ion Brezoianu din Bucureşti;

V Tismăneanu Chiar problema copiilor infiati merita o discutie. [] Burca si Galea

6915. ZINGHER / SINGER, Bercu – vicepreşedinte al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);

1066. PROTOPOPESCU, Eti (n. SINGER) (2.II.1912 – 14.XII.1984) – membră de partid din 1938; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); după război activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (110/1955);

6273. SINGER, Henriette Erika (18.VI.1911 – 1.VII.1979) – membră de partid din 1945, stenodactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21) (dosar S/129 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;

vezi 2.3.c

17. Sălajan - Szilagy-  Stănescu- Rottenberg

 1199. (??) SĂLĂJAN, Leontin (19.VI.1913 Santău, jud. Satu Mare – 28.VIII.1966, Bucureşti) (n. după unele surse Ignác (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 20, similar în Watts 2011: 177 n. 3), după altele Leon (C. Levant 2007) SZILÁGYI) – membru de partid din 1939, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1177); după război g-ral de armată (în 1959), deputat de Sălaj, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); ministru adjunct al Sănătăţii şi Prevederilor Sociale (1948), preşedinte al Comitetului pentru Verificarea Armatei, ministru al Construcţiilor (1949-1950), şef al Marelui Stat Major al Armatei (1950-1954) şi apoi ministrul Forţelor Armate (1955-1966); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a; considerat de regulă maghiar, uneori chiar român (Gh. Gaston Marin într-un interviu acordat Laviniei Betea), deşi ambele prenume indicate sunt de rezonanţă mai degrabă iudaică decât maghiară; căsătorit cu Ani, identificată fără excepţie ca evreică în literatura de specialitate; inclus într-o listă de agenţi sovietici de istoricul Larry Watts (2011: 177 n. 3);

Ion Stănescu

https://evz.ro/o-biografie-neromantata-a-unui-fost-sef-al-securitatii-898007.html

Biroul Executiv Central al Partidului Alianţa Socialistă a anunţat, pe 6 iunie, decesul lui Ion Stănescu, preşedintele Consiliului Securităţii Statului în perioada 1968 – 1972 şi ministru de Interne între anii 1972 şi 1973. [] Ion Stănescu, pe numele său real Silaghi, s-a născut la 23 ianuarie 1929 în comuna Gercheşti, judeţul Dolj, şi era fratele vitreg al lui Leontin Sălăjan, fost ministru comunist al Apărării, membru supleant al Biroului Politic al PMR şi membru al Comitetului Politic Executiv, începând cu 1965.

            versus liste I,II - vreun copil/nepot cu alt nume,  versus liste III-???

1 "2449. STĂNESCU, Heinz (n. Heintz ROTTENBERG338) (19.IX.1921 Viena – 13.V.1994 Franţa) – simpatizant al sioniştilor în perioada interbelică, în timpul războiului deţinut în mai multe pennitenciare şi lagăre de muncă; după 23 august 1944 angajat comisar la Chestura Poliţiei Brăila, biroul Siguranţă ca şef al birourilor locale Speculă şi Sabotaj, cu grad de comisar (1945-1947); transferat la Bucureşti, avansat comisar-şef şi încadrat la Direcţia Generală a Poliţiei – Corpul Detectivilor ( aprilie 1947 - 1948); căpitan (iar din 1950 maior), şef al serviciului Culte din Direcţia I Informaţii externe a D.G.S.P. (1948-1952); demis disciplinar pentru hărţuire homosexuală în 1952 şi trimis pentru 12 luni normator la colonia de muncă Bicaz, eliberat în 1953 şi menţinut ca informator, apoi angajat asistent la catedra de limbă şi literatură germană a Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1953-1976), unde promovează succesiv şi obţine titlul de doctor în 1969; în aceeaşi perioadă critic literar la Neuer Weg; refugiat în Germania în 1976;"

"cpt. Mauriciu Adam și Heinz Stănescu, doi din cei patru șefi de serviciu ai Direcției I a DGSP"

"Un alt ilegalist ce deţinea o funcţie superioară de conducere în Securitate arestat în 1952 a fost mr. Stănescu Heintz, şeful Serviciului IV Culte-secte din cadrul Direcţiei a III-a Informaţii interne. Şi el era de origine evreiască (pe linie germană însă, numele său real fiind Rottenberg) şi fusese simpatizant P.C.R. în ilegalitate, motiv pentru care în 1940 a fost arestat şi condamnat la 6 luni închisoare, după care a fost internat în lagărul de la Târgu-Jiu, iar ulterior trimis în detaşamente de muncă în ţară (în urma unor

intervenţii la nivel înalt a fost salvat de la deportarea în Transnistria, pentru care fusese selectat). Încadrat în Siguranţă la 1 aprilie 1945, mr. Stănescu ocupa funcţia respectivă încă de la înfiinţarea Securităţii, fiind unul dintre puţinii ofiţeri cu studii superioare(absolvise Facultatea Litere şi Filozofie din Bucureşti). A fost arestat la 5 mai 1952, pentru homosexualitate, în împrejurări destul de neclare, întrucât orientarea sexuală a ofiţerului era cunoscută de către conducerea Securităţii, ea fiind însă tolerată până atunci, întrucât activitatea sa profesională era foarte bine apreciată. Opinăm că este foarte posibil să fi fost vorba de o provocare menită să-l prindă în flagrant31, organizată în contextul devierii de dreapta şi a iminentei înlăturări a lui Teohari Georgescu (care astfel putea fi acuzat că promovase cadre imorale şi „descompuse”). La 10 iunie 1952,prin Decizia M.A.I. nr. 463, a fost trimis în C.M. pentru 12 luni, fiind eliberat peste un an de la C.M. Bicaz3"

1358. SZILLAGY, Ida, prietenă a Anei Pauker, conducătoarea de facto a Ambasadei din Londra la sfârşitul anilor ‘40;

versus liste, I

52.Levi Naomi, fiica lui Rotenberg Iţic-Riven şi Sarah, născută la data de 16 aprilie 1944 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Hagana nr. 6. (Dosar nr. 195RD/2008)

79.Rotenberg Israel, fiul lui Beniamin şi Fany, născut la data de 28 septembrie 1961 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalem, str. Arad nr. 14. (Dosar nr. 2.682RD/2005) Copii minori: Rotenberg Daniel, născut la data de 28 august 1991; Rotenberg Karen Sonia, născută la data de 9 februarie 1995; Rotenberg Michal, născută la data de 20 iulie 1997.

             II : vreun copil/nepot cu alt nume sau: "STĂNESCU-FLADERER DIANA-GRATIELA (103078/2016) [] 46. ROTENBERG MIRCEA GEORGE (68917/2012) ;[] ROTENBERG MAZAL (16359/2012).

            versus liste, III: ???

            Firul Stanescu este completta la aparatul cultural

18. Suder

1348. SUDER, Wiliam (n. Wilman SÜDER) (n. 20.V.1912, Lupeni) – fost ofiţer al Armatei Roşii, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 106), revenit în România în 1944; iniţial încadrat ca membru al Comisiei de îndrumare şi supraveghere de pe lângă Casa de Asisgurări Sociale Petroşani; ulterior încadrat în Foreţel Armate, unde este avansat progresiv până la gtradul de general-maior; şef al Departamentului Contraspionaj al Armatei (1945-1949), apoi adjunct al Ministrului Apărării (şef al Spatelui Armatei) (1950-1952), ministrul al Industriei Cărbunelui (1952-1953); membru al C.C. al P.M.R. (1948-1955)

105. gen.-mr. William Suder (Wilman Suder), șef al Departamentului Contraspionaj al Securității până în 1949

19. Birtaş

19 1593. BIRTAŞ, Gavrilă (n. Janoş BIRTAS) (n. 12.X.1905 Baia Mare) – evreu maghiarofon; după propriile declaraţii, membru de partid din 1922 (ar fi fost introdus în P.C.d.R. de către Berger Aladar (v. Dobre et al. 2006: 75)); cu stagiul recunoscut oficial din 1948; fost luptător în Spania, probabil agent N.K.V.D. în M.A.I. (Watts 2011: 196 n. 2; Cosma 1994: 34; Troncotă 2006: 63); din 1946, ca şef al Siguranţei Oradea, în 1947 inspector general în cadrul Direcţiei Poliţiei de  Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919), după înfiinţarea Securităţii colonel, şeful Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P. din 1948, destituit în 1952 în cadrul valului de “epurări” şi încadrat ca director în Ministerul Gospodăriei Locale; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871);

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gavril%C4%83_Birta%C8%99

s-a căsătorit cu o militantă comunistă din Transilvania, Donca. Mai târziu, în anul 1935 s-a căsătorit cu Eva Rotschild de origine evreiască. În mai 1940, este numit alături de Ştefan Foriş, Iosif Chişinevschi, Nicu Tudor şi Teohari Georgescu în Secretariatul CC al PCR. Birtaş şi Chişinevschi au fost arestaţi de către Siguranţă în anul 1941. Ulterior, Foriş l-a acuzat de "purtare trădătoare la Siguranţă" şi ca urmare îl exclude pe Birtaş din partid. În anul 1946, Gavrilă Birtaş este numit şef al Siguranţei din Oradea.

În 1948 este înaintat în gradul de colonel şi este numit şef al Direcţiei I (de Informaţii Interne) o dată cu înfiinţarea Securităţii ca principală structură de poliţie politică care avea drept obiectiv represiunea internă. Începând din anul 1950 coordonează Securitatea lagărelor şi închisorilor din România din postura de şef al Direcţiei a III-a, Contraspionaj în penitenciare şi Miliţie. O dată cu excluderea lui Georgescu Teohari din Secretariatul partidului şi demiterea lui din funcţia de Ministru al Internelor din anul 1952, Gavrilă Birtaş este schimbat din funcţie împreună cu generalul Marin Jianu (ministru adjunct de interne), colonelul Mişu Dulgheru (şeful Anchetelor Securităţii) şi generalul Gheorghe Pintilie (şeful Securităţii).

Lupta dintre grupările Ministerului de Interne se purta între:

    Echipa condusă de către Marin Jianu ce era formată din: Nicolae Prosan (director adminstrativ în DGP), Aurel Tiron (fost comandant al închisorii Suceava), Dimitrie Băzălan (fostul şef al DGP) şi Marin Constantinescu (şeful Direcţiei Administrative din DGP).

    Echipa condusă de Gavrilă Birtaş, compusă din: căpitanul Eva Birtaş (Rotschild) (şefa Cadrelor din DGP şi fostă adjunctă a lui Iosif Nemeş la conducerea închisorilor), Ştefan Coller, Ludovic Czeller şi maiorul Iosif Nemeş.

            Conform documentelor existente, exista o suspiciune reciprocă între cele două grupări, astfel încât toate informaţiile obţinute de unii sau alţii, erau folosite în luptele interne. Confruntarea dintre ei a avut ca finalitate decapitarea ambelor grupări. În perioada 1956 - 1957, Gavrilă Birtaş a participat la procesul intentat cadrelor Securităţii/MAI, de partea acuzării. Declaraţia pe care a dat-o în instanţă a fost apropiată de adevăr, cu excepţia propriei implicări în evenimente.[2]

1594. BIRTAŞ, M. Eva (n. Eva ROTSCHILD252) (n. 4.IV.1916, Şimleul Silvaniei) – 24.III.1987 România) – soţia lui Gavrilă Birtaş; membru P.C.d.R. din 1933, referent şef la Serviciul Operativ Securitatea Închisorilor (adjuncta lui Iosif Nemeş) (1949), referentă şi apoi şefă a Serviciului de Cadre din Direcţia Generală a Penitenciarelor (1949-1950, 1950-1952) cu grad de lt.-maj., inspector-prim în Grupa Inspecţii a Direcţiei Lagăre şi Colonii de Muncă din Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă, cu gradul de căpitan (1954-1955), pensionată pe caz de invaliditate în 1955; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

            versus liste I,II : vreun copil/nepot cu alt nume sau 37.ROTHSCHILD AMIT (84094/2016); versus liste III :???

20. Holban - Bruchman

1948. HOLBAN, Boris (n. Baruh Abramovici BRUCHMAN) (1908-2004 Paris) – evreu basarabean, ilegalist cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2010), ofiţer în cadrul Rezistenţei Franceze (şeful reţelei FPT-MOI, calitate în care a organizat peste 100 de atentate împotrica administraţiei germane); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); reactivat în iulie 1948 (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6243); ulterior colonel, şeful Regionalei Bucureşti a Siguranţei (sept.1944-1948); pentru câteva luni în 1948 încadrat în centrala M.A.E. cu rang de prim consilier de legaţie (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a, p. 2145); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, apoi şeful serviciului de cadre al M.Ap.N. (1949-1950); ar fi fost responsabil cu supravegherea lui Gheorghiu-Dej la ordinele sovieticilor (Watts 2011: 231 n. 2); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, iar în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a (Rozei 2007, M.Ap.N. 2009); stabilit în 1984 în Franţa, unde, în 1989, publică Testament (Paris: Calmann-Levy);

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2019/01/01/stelele-republicii-populare-romine-elisabeta-luca-betty-birman/

[3] HOLBAN, Boris (n. Baruh BRUCHMAN) (1908-2004 Paris) – evreu basarabean, ofiţer în cadrul Rezistenţei Franceze (şeful reţelei FPT-MOI, calitate în care a organizat peste 100 de atentate împotrica administraţiei germane), după război colonel, şeful Regionalei Bucureşti a Siguranţei (sept.1944-1948); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, apoi şeful serviciului de cadre al M.Ap.N. (1949-1950); decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a (Rozei 2007, M.Ap.N. 2009); stabilit în 1984 în Franţa, unde, în 1989, publică Testament (Paris: Calmann-Levy);

Ca urmare a acestor arestări Bruhman a revenit la conducerea militară a grupului, din noiembrie 1943 până la eliberarea Parisului, în august 1944, când a fost numit comandant al Batalionului 51/22 format din voluntari străini. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, la sugestia conducătorilor Partidului Comunist Francez, s-a întors în România, unde a fost ridicat la gradul de general și a ocupat diferite funcții în armată. În această perioadă și-a schimbă numele în Boris Holban. În 1950, în perioada epurărilor, a fost demis din armată și trimis ca inginer într-o fabrica de textile, domeniu în care a lucrat până la ieșirea la pensie în 1970. ?în versiunea franceză a Wikivand se afirmă că a fost epurat fiindcă era evreu. Din stenigrama Biroului politiic din martie 1963 reiese că se ocupa cu spionajul pentru sovietici chiar în clădirea CC a PMR.

În 1979 a obținut o viză turistică pentru SUA pentru a-și vizita frații care erau stabiliți acolo, cu care ocazie a vizitat și Franța. În 1984 s-a instalat definitiv în Franța, obținând naturalizarea zece ani mai târziu. [ a avut sttut de apatrid, probabil fiindcă serviciile secrete franceze știau ce funcții avusese în România și cu se ocupa de fapt. Lucrarea unei rude prpbabile, pe nume Daniel Bruhman, Exil bessarabiens, Entre Kichinef et Paris, Itineraires dune association d;emigres bessarabiens en France (1925-1939), Ed. L’Harmattan, 2012), îl citează de mai mult ori. Din această carte, un studiu plin de repetiții, reiese că așa zișii basarabieni și asociația lor erau de fapt activiști comuniști evrei emigrați din Basarabia imediat după unirea cu România. Toată activitatea lor pariziană publică a fost orientară sepre subminare aUnirii, prezentarea acesteia ca o formă de colonialism românesc,

Dacă colonizare a avut loc în Basarabia aceasta a fost colonizarea cu ruși și evrei, după 1812.La 1812 acest teriroriu era locuit în proporție de 86% de români, românofoni. Colonizarea Basarabiei încurajată de gurvernul țarist a atras ucrianieni și evrei atât pentru condițiile avanajoase propuse de guvernul rus cât și mai ales pentru evitarea lungului serviciu militar obligatoriu de pe teritoriul Imperiulu, de care coloniștii erau  scutiți în Basarabia anexată la 1812.

1949. HOLBAN, Octav (n. Otto Octavian HECHT) (n. 28.I.1907 Cernăuţi)) – maior, director adjunct la Direcţia de Control al Străinilor şi Paşapoartelor din M.A.I. în anii ’50 (Levy 2002: 67; M.Of. nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 308);

1950. HOLBAN, Eufrosina – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (u.a.3/1952, vol. I);

21. Andreescu - Aronovici

20 ANDREESCU, Matusei (n. Matusei ARONOVICI, fiul lui Nathan şi Clara) (2.IX.1910 Panciu, Vrancea – 5.VIII.1986 Bucureşti) – membru de partid din 1944, comisar-şef la Brigada Mobilă a Siguranţei (1947-1948), în 1947 cu grad de comisar-şef în Direcţia Poliţiei de Siguranţă, apoi căpitan la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1949-1951), apoi maior şi respectiv locotenent-colonel, cu funcţia de şef de serviciu (II), şef de birou la Direcţia VIII Cercetări Penale a D.G.S.S/D.S.S. (1951-1960-1962)247; unul din cei de care lt.-col. Tudor Dincă se plângea că “nu cunosc ortografia şi scriu groaznic” (Banu 2001: 86.7); în 1971 funcţionar la ICECHIM Bucureşti, decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); căs. cu Maria (n. Polak) (1910-2000), stabilită ulterior în Israel, împreună cu care a avut doi copii: Nanu Andreescu şi Riri (căs. Covu); (decizia ministrului Justiţiei nr. 85952 din 4 sept. 1947 în M.Of. nr. 237 din 14 oct. 1947, partea I-a, p. 9243; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; Watts 2011: 196 n. 2; 247 V. fişa sa incompletă la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ANDREESCU_MATUSEI.pdf. Vezi şi Caţavencu 2007:9 şi Solomovici 2001II: 43. 176  Dobre et al. 2006: 80; C. Lupu 2011; Troncotă 2006: 63; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 566; Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48, dosar A/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”, A.NI.C.);

Claims: ARONOVICI, Matushei           04/09/1910     Bucuresti / Romania    JM-13.267 +EL-13 Forced Labor

Corvin Lupu: "Andreescu Matusei (Mathuseevici Nathan), temut anchetator penal la Brigada Mobilă şi apoi la Direcţia de Anchete Penale (1946-1962)"

"153.) Matusei Andreescu (Nathan Mathuseevici), anchetator penal la Brigada Mobilă între 1946 și 1948 și la direcția regională Timiș a MAI , decedat în 1988"

GENI: "Matusei Andreescu-Aronovici Bucarest, Romania (c.1910 - c.1986) Son of Natan Aronovici and Clara Aronovici Husband of Maria Andreescu-Aronovici Father of Riri Covu and Nanu Andreescu Brother of Rebeca Aronovici; Iancu Aronovici; Moshe Aronovici and Matilda Mozes" 

2013 ORDIN NR. 1076/P 2. ARONOVICI RAFAEL (86829/2012) ;

2015 ORDIN Nr. 608/P 1.ARONOVICI TOMER (9335/2014).

2016 ORDIN Nr.1906/P 4.ARONOVICI NATHAN (48891/2016)

1.AHARONOVICH IGAL (15430/2015).

1.AHRONOVICH OREN (78344/2016)

22. Adorian

22 1522. ADORIAN, Gheorghe (Konrad) – în mod eronat considerat român în multiple studii şi cercetări despre Securitate; în fapt evreu maghiarofon originar din Arad, recunoscut ca evreu fost voluntar în Spania244 (şi apoi chiar internat în lagărul de muncă de la Buchenwald în perioada 20 nov. 1943 - 11 apr. 1945) inclusiv de autorii evrei David Diamant (1979: 370) şi Martin Sugarman (f.a. p. 108); ilegalist în Cluj la începutul anilor ’30, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 53); după război revenit în România, iniţial în S.S.I., apoi colonel (în 1949) D.G.S.P. şi şef al Direcţiei I Informaţii Externe, uneori menţionat şi ca şef al Direcţiei Politice a M.A.I. (v. Solomovici 2003: 88), probabil începând cu 1950; ulterior cadru didactic şi autor la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R.; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a; căsătorit cu Judith, fiica liderului comunist din Ardealul de Nord Hillel Kohn, profesoară cu grad de conferenţiar la I.P.B. în anii ‘70; stabilit în anii ’80 în Elveţia (via Israel), acolo unde locuia fiica sa, Ana [Cathy? n.n., I.A.] (v. şi I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 88 şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506 n. 15, lucrări care îl menţionează în mod corect ca evreu);

La 31 iulie 1952 a fost destituit un alt ofiţer superior cu un profil biografic asemănător celui al lui Patriciu. Este vorba de col. Adorian (Adorjan) Gheorghe Andrei Konrad (evreu maghiar, fost ilegalist, luptător în Spania şi comisar politic în maquis), care a fost înlăturat din funcţia de şef al Direcţiei Propagandă şi Agitaţie din Direcţia Generală Politică a M.A.I., pe care o deţinea din septembrie 1949, iar peste o lună a fost trecut în rezervă.

23. Voitinovici

1438. VOITINOVICI, A. ALEXANDRU (6.VIII.1915 Paşcani – 5.IX.1986 Bucureşti) (fiul lui Adam (cofetar; fiul lui Iosif, orig. din Galiţia, stabilit la Podul Iloaiei) şi Iulia (n. Zierhoffer; învăţătoare)) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1935 (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2336, doc. 2)); preşedintele Tribunalului Poporului (mai 1945-1946); secretar general al Ministerului Justiţiei (1946-1948); membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947); membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (1948); procuror general al R.P.R. (sept. 1948 - 1952), preşedinte al Tribunalului Suprem al Republicii (1954-1967), detaşat ca membru al Curţii Permamente de Arbitraj de la Haga (1967-1973), şef al Colegiului de Jurisdicţie la Curtea Superioară de Control Financiar (1973-1979, pensionat); scriitor şi publicist subnmediocru sub pseudonimele “Al. Voitin” (cel mai frecvent), “Al. Adamescu”, “Adam Apostol”; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948 şi cu ordinul “23 August” clasa a III-a în 1964; a prezidat, între alte sute de condamnări ale unor opozanţi ai sistemului comunist, procesele lui Ion Antonescu (1946) şi Iuliu Maniu (1947);

Podu Iloaiei 1898 VOITINOVICI, Iosif           Miller Christian          spouse [ab]  9 Austrian subject

24. Patriciu - Grünsperger- Weiss

24a 2252. PATRICIU, N. Mihail (n. Mihály GRÜNSPERGER (după alte surse WEISS), fiul lui Nathan) (19.IX.1909 Brusturi, Bihor – 1996 Cluj) – de profesie muncitor matriţer; ilegalist (membru P.C.d.R. din 1938), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1770); luptător în Spania, apoi în Rezistenţa Franceză; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); apropiat al lui Teohari Georgescu; şeful Inspectoratului Regional de Poliţie Alba Iulia (15-24 aug. 1945); inspector general al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (aug. 1945 – aug. 1948); şeful D.R.S.P. Cluj (aug. 1948 – ian. 1951); şeful D.R.S.S. Braşov (ian. 1951 – iul. 1952); epurat în 1952 în “lotul Teohari Georgescu”; directorul Combinatului Metalurgic Reşiţa (1955-1961); decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871), în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1961 cu medalia “a 40-a aniversare a PCR”, iar în 1979 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; Pleşca 2010: 120-1; Banu et al. 2006: 12; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Jela 2001: 213; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 80-1);

Corvin Lupu: colonel Patriciu (nume schimbat), la Cluj,

24b  2559. WEISS, Isidor (în unele documente oficiale ortografiat şi VAIS, repsectiv VEISS) (n. 16.III.1910 Moineşti, jud. Bacău, fiul lui Iţic-Haim şi Estera) – angajat în iunie 1945 cu grad de comisar la Poliţia oraşului Bârlad; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; între 1948 şi 1951 în cadrul Serviciului Judeţean Vaslui al D.R.S.P. Iaşi, între 1951 şi 1953 căpitan în cadrul secţiei raionale Călăraşi, D.R.S.S. Ialomiţa, între 1953 şi 1957 maior în cadrul D.R.S. Bucureşti, apoi transferat la direcţia regională Bacău (secţia tehnic-operativă), unde este trecut în rezervă în 1959 cu grad de lt.-col ofiţer; emigrat în Israel (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; Banu 2009: 419, n.5; Cosma 1994: 51354);

6813. WEISZ, Isidor (n. 3 sept. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar W/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

            versus "32.Waiss Nathan, fiul lui Izidor şi Zuzy, născut la data de 14 august 1932 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Savion.(1859/2005)."

Comentariu: Variaţiile Jocul Weiss/Waiss sau Isidor/Izidor nu sînt fiabile. Dar e mai greu de presupus că securistul născut la Moinesti a facut copii in Bucuresti (la de 22 ani) inainte de a ajunge la Barlad.

2561. WEISS, Ludovic Andrei (n. Ladislau WEISZ; fiul lui Mauriciu) (în alte documente ortografiat WEISZ) (n. 1912) – membru P.C.R. din 1945, an în care este încadrat comisar-ajutor la Poliţia Satu Mare (1 mai 1945); directorul Regionalei / Serviciului Judeţean Satu Mare a(l) Siguranţei/Securităţii (1946-1950), apoi, cu grad de locotenent-colonel, transferat la Direcţia V Anchete Penale; anchetator al lotului Pătrăşcanu în 1954 (când era încă maior); ulterior funcţionar în cadrul Ministerului Comerţului Exterior; decorat în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. IV-a; după reabilitarea post mortem a lui Părăşcanu în 1968, ar fi emigrat în Israel, după alte surse ar fi trăit până în anii ’80 la Cluj (A.S.R.I., fond “P”, dosar 40002, vol. 203, ff. 101-2; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; Jela 2001: 306-7; Solomovici 2004: 52, 217, 606-8, 2003: 254-5 şi 2001II: 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Budea 2005; Ioniţiu 2008:88; Kovacs 2006);

Weiss (Weisz) Ludovic – locotenent-colonel. Anchetator al lotului Pătrăşcanu. S-a născut la 12 februarie 1912. Membru de partid din 1945. Trecut în rezervă, „la vechime“, în martie 1960, nu înainte de a fi fost înaintat inspector în Securitate şi de a activa, în această calitate, şi la Bucureşti. Între anii 1946 şi 1953 a fost şeful Siguranţei, apoi al Securităţii din Satu-Mare. A anchetat în anii 1951–1952 şi la Oradea, ipostază în care apare consemnat în memoriile în manuscris ale preotului Liviu Brînzaş. A trecut la un moment dat pe la Haţeg. Avea, spun supravieţuitorii, 4 clase primare.În calitate de şef al Securităţii a executat prin împuşcare cel puţin 4 oameni. Iată numele fiecăruia: Pop Andrei, Chira Gheza, Biro Andrei, Gyulaj Alexandru. Este vorba de 4ţărani din comuna Odoreu, iar omorul avea loc în august 1949.

Weiss (?) – anchetator la Bîrlad, consemnat şi de Cicerone Ioniţoiu în lista lui de „criminali, schingiuitori, colaboraţionişti“. Nu ştim dacă sînt unul şi acelaşi. Un Weiss apare încă odată în „lista“ lui Cicerone Ioniţoiu în funcţia de comandant al Securităţii din Lugoj.cadre mAI 216

cadre MAI 216 Weisz Ludovic 12.02.1912

2562. WEISS, Vintilă (în unele documente românizat “VAIS”) – originar din Bacău, după august 1944 chestor de poliţie la serviciul Control Paşapoarte, demis la 1 aprilie 1948, arestat în 1950 într-un scandal de spionaj; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495; Pelin 2008, 2006b; Solomovici 2004: 603-6; Rădulescu 2010, Troncotă 2006: 174);

6799. WEISS, Yvonne – până în 1950 dactilografă la comisia de arbitraj a preşedinţiei Consiliului de Miniştri, sora chestorului de poliţie Vintilă Weiss, arestată împreună cu acesta într-un scandal de spionaj (Pelin 2006b; Ilinca şi Bejenaru 2005: 11 ed. online);

2553. WEISS, G. Eugen - angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la Spitalul M.A.I. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);

2554. WEISS, Eugen - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);

6774. WEIS, Francisc - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Someş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

2539. WAISS, Gabriela (WEISS) – în 1952 sergent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);

2555. WEISS, Gheorghe - în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Serviciului Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1912);

2556. WEISS, E. Hertz - din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

2557. WEISS, Iacob – comisar la judeţeana Bârlad a Siguranţei (1945-1948), apoi locotenent în cadrul aceluiaşi serviciului judeţean al D.G.S.P. (Zahariuc 2009: 158, 164, 167);

2558. WEISS, Iosif - în 1945 era gardian public la Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei; demis “pentru grave greşeli în serviciu” (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9546);

2560. WEISS, Leib – în 1947 lucrător calificat în D.G.P., repartizat la D.P.S. (M.Of. nr. 267 din 18 nov. 1947, partea I-a, p. 10197);

2532. VEIS, N. Petre - în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);

1518. ADAM, Mauriciu (n. Mauriţiu WEISZ243) (n. 21.VI.1909 Ludoşul de Mureş, MS) - membru de partid şi căpitan de Securitate, încadrat în 1946 ca şef de birou în cadrul D.G.P., în 1947 promovat comisar şef, şeful Serviciului de Poştă Specială din M.A.I. (1947-1952), apoi, cu grad  242 Menţionat şi de Toma Roman Jr. în articolul „’Bancherii roşii’, victime colaterale” din Bucureştiul Cultural VI (100).

243 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 41731 din 29 apr. 1947 în M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3770. 174 de lt.-col., şeful Serviciului III din Direţia a II-a a Securităţii; ulterior cercetat disciplinar pentru că în timpul ilegalităţii, la arestare, a avut o purtare laşă, recunoscând legăturile sale în mişcarea muncitorească şi divulgând pe un tovarăş (dosar disciplinar sub numele parţial eronat “Adrian Mauriciu” la C.C.P. (nr. 51/111 din 27.I.1953), vezi pentru coroborare şi nume corect şi A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f.10; Caţavencu 2007:3; M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500; Dobre et al. 2006: 78; Solomovici 2001II: 43; Banu 2005; Deletant 1995b: 57; Cosma 1994: 68).

cadre mAI 352 Adam Mauriciu (Abramovici) 23.06.1918

"cpt. Mauriciu Adam și Heinz Stănescu, doi din cei patru șefi de serviciu ai Direcției I a DGSP"

6815. WEISZ, Mauriţiu (n. 18 iulie 1922) – membru de partid din 1946 (dosar W/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

1520. ADAM, Zoltan - în iunie 1945 numit comisar la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);

1519. ADAM, Iosif – (n. Iosif ADLER) (n. 1926) – membru U.T.C. din 1945, redactor la ziarul Ifjumunkas, în 1951 locotenent de Securitate şi membru supleant al C.C. al U.T.M., în anii ’50 cu grad de maior la Securitatea Bucureşti, în 1960 prezent ca şef al cabinetului de marxism-leninism din M.A.I. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 105/1951, f.f. 7-8; Caţavencu 2007: 3; Dobre et al. 2006: 216);

CADRE MAI 12 12 Adam (Adler) Iosif 11.06.1925

            (versus vezi pt c la Adler

versus

100.Weisz Joseph Edward, fiul lui Alexandru şi Iolana, născut la data de 16 mai 1950 în localitatea Satu Mare, judeţul Satu Mare, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A, 25552 Harrington CT. Laguna Hills, California 92653. (2.893/2008)

3.Azrad Anat, fiica lui Weisz Alexandru şi ludita, născută la data de 21 octombrie 1947 în localitatea Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ness Ziona, str. Golomb nr. 16. (2.498/2008)

33.Weisz Sonia, fiica lui Avram şi Riza, născută la data de 15 mai 1951 în localitatea Arad, judeţul Arad, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Ono, str. Harugei Malhut Bavel nr. 14/2.(1850/2005).

156.Weiss Yaniv, fiul lui Baruh (născut la 2.08.1950 în localitatea Buzău) şi Hava, născut la data de 7 august 1977 în localitatea Petah Tikva, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, localitatea Petah Tikva, str. Kitrony. (2.342/2007)

31.Waiss Mariana losefina, fiica lui Bernard şi Lelia, născută la data de 24 mai 1940 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Savion, str. Rimonit nr. 4.(1853/2005).

155.Weisz Lior, fiul lui Gabriel şi Sonia (născută la data de 15 mai 1951 în localitatea Arad), născut la data de 4 iulie 1983 în localitatea Tel-Aviv Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Onu, str. Harugei Bavel 14/2. (2.041/2005)

156.Weisz Roni, fiica lui Gabriel şi Sonia (născută la data de 15 mai 1951 în localitatea Arad), născută la data de 22 august 1980 în localitatea Tel-Aviv Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kirit-Onu, str. Harogei Bavel 14/2. (2.040/2005)

101.Weiss losef, fiul lui Hună şi Eti, născut la data de 24 aprilie 1939 în localitatea Ştefăneşti, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petach Tikva 49590, Harav Moliver Shmuel 16. (69/2006)

153.Weisz Liad, fiul lui Leopold şi Zehava Golda, născut la data de 11 martie 1986 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, KiryatAta, str. Harar Tzvi nr. 15A. (3.078/2009

92.Weiss Shlomo Eric, fiul lui Weisz Pavel şi Săli, născut la data de 21 noiembrie 1960 în localitatea Târgu Mureş, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petach - Tikva, str. Mintz nr. 12. (Dosar nr. 2.573/RD/2007)

90.Livant Mordechai, fiul lui Weiss Heinrich şi Rozalia, născut la data de 20 ianuarie 1942 în localitatea Blaj, judeţul Alba, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Givataim, str. Mosada nr. 4. (1.648/2008)

WEISZ, Henrik             Dachau            O.37.1/37 TA-3b          Deported From Cluj

           63.Nemeth Domi, fiica lui Weiss Mordehai şi Chaya, născută la data de 7 mai 1975 în localitatea Ramat Gan, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Petah Tiqwa, str. Moshe Sneh nr. 14. (196/2009).

60.WEISS ANNA (87942/2012)

60.WAISS PELED CHEN (19416/2015).

38.VEIS ZEEV (48026/2013).

41. WEISZ YAEL (38474/2013) ;

39.WEISS TAMIR (48032/2013).

53.WEISZ ISRAEL ASSI (52500/2013).

80.WEISS SHAKED (52548/2013).

81.WEISS YAACOV (52550/2013).

41. WEISS NOAM ROSE (52673/2013) ;

42. WEISS SHACHAR (3919/2014) ;

43. WEISS YOSSEF (52676/2013).

88.WEISS OR (3866/2014).

107.WEISZ YEHUDA ERVIN (18976/2014).

66.WEISS ARTHUR (17861/2015).

42.WEISS SHAHAR (54098/2015).

53. WEISS ELDAD (49759/2015) ;

54. WEISS SHMUEL (49762/2015) ;

39.WEISS YECHIEL SHMUEL (44687/2015)

18. WEISZ ARIK (50972/2016).

42. WEISZ JOSEF (48550/2016) ;

37. WEISZ TAMIR (59638/2016) ;

38.WEISS MAY (75295/2016).

66.WEISS OSHRA (86566/2016)

93.Weisz Hermina, fiica lui Goliger Octav şi Sofia, născută la data de 23 noiembrie 1939 în localitatea Roman, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Rofe Hamahtarot nr. 25. (Dosar nr. 2.685/RD/2007)

135.Weisz Lea, fiica lui Iacobovici Iacob şi Ioana, născută la data de 21 februarie 1947 în localitatea Reghin, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Harav Kook nr. 30/2, Petah Tikwa. (425/2008)

139.Weisz Shoshy, fiica lui Leibenson Heinrich şi Beluţa, născută la data de 19 septembrie 1946 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Şear Hagai nr. 7. (2.395/2007)

117.Weiss Yael, fiica lui Altăr Mendel şi Beila, născută la data de 12 februarie 1956 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Shoam, Tel Aviv 69359. (3.892/2006)

118.Weisz Elena, fiica lui Steinmetz Avram-Ezra şi Serena, născută la data de 1 octombrie 1925 în localitatea Vişeul de Sus, judeţul Maramureş, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 3969 Mahaila Ave. diez 210 San Diego California 92122. (4.538/2008)

39.Groisman Weiss Chaya, fiica lui Lerner Simion şi Pepi, născută la data de 7 martie 1950 în localitatea Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tiqwa, str. Moshe Sneh nr. 14. (1.263/2009)

101.Weisz Rinat, fiica lui Szabo Ernest şi Margareta, născută la data de 24 august 1947 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nahariya, str. Keren Hajesod nr. 14. (1.546/2009)

25. Breiner

1625. BREINER, Gheorghe (n. Sigismund, zis “Szighi”) (mai rar menţionat şi ca “Beiner”) – originar din Cernăuţi (n. 1921), implicat în atacurile asupra Armatei Române la retragerea din 28-29 iunie 1940, după iulie 1941 evacuat de sovietici în Asia Centrală, revenit în ţară în 1944; încadrat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a în iunie 1945; în 1947 cu grad de comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj, transferat în cadrul Serviciului de Siguranţă; după transformarea Siguranţei în Securitate, locotenent-major, locţiitor al şefului serviciului Cercetări Penale la serviciul judeţean Cluj al D.G.S.P. (1948-1959), ulterior şeful secţiei I de securitate regiunea Hunedoara-Deva, emigrat în 1970 în Israel (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Duţu et al. 2002: 12, Goma 2007: 178-9, Cosma 1994: 83; menţionat pentru brutalitatea sa şi în memoriile lui Raoul Şorban, Raul Volcinschi şi Ovidiu Vasilescu, fost deţinut la Gherla);

[Unul dintre cei maicruzi anchetatori de la Securitatea Cluj \n anii 40-50 a fost Sigismund („Sigi“) Breiner, evreu, comunist venit din Cern`u]i. Potrivit unor m`rturii (Raoul {orban, Paul Volcinschi), \n 1940, \n timpul evacu`rii românilor din Basarabia, Breiner a omorât mai mul]I români, fiind recrutat [i instruit de NKVD. A fost trimis apoi de sovietici cu misiuni \n România ocupat`, pe care o detesta. A fost avansat maior [i numit adjunct [ef de Seviciu Anchete la Securitatea Cluj.]

[Serviciul III Informaţii Interne a fost condus de: locotenent Breiner Gheorghe (1 sept.1948 – 31 dec. 1950);]

Corvin Lupu:Bainer Sigi, anchetator torţionar la Securitatea din Cluj

26. Stupineanu - Stapppnau

2483. (?) STUPINEANU, Lucian (n. STAPPNAU, după alte surse Stapman(n)342; ocazional cu nume de serviciu “Stănescu”) (fiul lui Teodor şi Maria) (19.II.1914 Olteniţa – 21.IV.1953 Văcăreşti) – fost avocat originar din Olteniţa, colonel, organizator al Forţelor de Luptă Patriotice după 1944, director general al Serviciului Special de Informaţii (instituţia precursoare a viitoarei D.I.E.) (1945-1947); secretar general la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (sfârşit 1946 - ianuarie 1948); arestat în martie 1948 suspect de spionaj în favoarea Occidentului, decedat în penitenciar în 1953 (Banu 2007: n. 59; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 341 şi 342 n.1; M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1381);

113. col. Lucian Stupineanu (Stappnau) (n. 1914): director general al Serviciului Special de Informații (1945-1947); secretar general la Președinția Consiliului de Miniștri (sfârșit 1946-început 1947); șeful Direcției Spionaj Economic a DGSP, odată cu înființarea acestei instituții la 30 august 1948

27. Naum - Rothstein

2216. NAUM, M. Grigore (n. Naum Menaşevici ROTHSTEIN; zis “Grişa”) (n. 1911, Bălţi) – ilegalist, în 1941 în atenţia Siguranţei pentru activităţi comuniste (v. lista în Mâţă 2007, poziţia 353), cu dosar la Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2012); refugiat în U.R.S.S., paraşutat în România în 1944; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 10); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei secretar general al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii P.C.R. (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019)din 1948 general-maior de Securitate, şeful Direcţiei IV Contrainformaţii Militare, iar în anii ’50 al Direcţiei a V-a Cercetări Penale a D.G.S.P., iar la un moment dat director al Editurii P.M.R., decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a, iar în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954); emigrat în anii ’70 (după fiicele sale) în Israel, stabilit iniţial în Tel Aviv; cf. Berindei, Dobrincu şi Goşu (2009: 160, n. 8), în anii ’90 trăia în Statele Unite, la San Francisco (v. şi Watts 2011: 196 n. 2; Dobre et al. 2006: 79; Troncotă 2006: 63, 201; Banu 2008: 325; Goma 2007: 118; C.P.A.D.C.R. 2006: 44, 633, 662; Solomovici 2003: 120-1; Cosma 1994: 47, 75);

984. NAUM, Roza (soţia generalului Grigore Naum, v. infra) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (12/1954); decedată în anii ’70 în Bucureşti (Solomovici 2003: 120-1);

[pcr mai 472 Naum Grigore 30.09.1911]

Corvin Lupu: Naum Grigore, Alexandru Guţan, erau cu toţii evrei din Basarabia, agenţi ai NKVD

Caiete CNSAS:  Grigore M. Naum: 1 februarie 1951 – 25 septembrie 1962 52. Încadrat în Trupele M.A.I. de la 11 noiembrie 1949, a fost transferat în aparatul de Securitate cu prilejul numirii sale la conducerea nou înfiinţatei Direcţii a IV-a Contrainformaţii în Armată. Trecut în rezervă şi pensionat prin H.C.M. nr.987/25.09.1962.

28 Ştrul

28 2505. ŞTRUL, A. Mauriciu (n. Mór ŞTRUL, fiul lui Saul şi Toni) (uneori cu numele de serviciu “Stroe”) (14.IV.1911, Sărmaş, Mureş - ?) – de formaţie jurist; în 1942 internat într-un detaşament de muncă obligatorie pentru evrei345; membru de partid din toamna lui 1944; judecător de contravenţie şi şef al Biroului Judiciar al Poliţiei Populare Târgu Mureş (nov. 1944 – mai 1945); subinspector de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Tg. Mureş (1945-1946); prim-chestor al Serviciului Judeţean Mureş al Siguranţei (1946-1948); după reorganizarea Siguranţei în Securitate, locotenent-colonel şi şef al D.R.S.P. Galaţi (1948-1951); şef al D.R.S.S. Ploieşti (1951-1956, din 1954 cu grad de colonel), ulterior al raionalei Vrancea; în 1959 propuse spre avansarea la grad de general-maior; unul din cei mai notorii torţionari securişti din perioada stalinistă [];

http://www.ziua.ro/f.php?data=2008-08-02&thread=240979&id=83721

STRUL Mauriciu - de origine din Transilvania, de limba materna maghiara, internat la Auschwitz, dupa razboi s-a casatorit a II-a oara, prima sotie si-a pierdut-o in Auschwitz, a devenit ofiter de securitate, comandat al unitatii de securitate la Galati si in reg. Ploiesti.

Un rol deosebit la jucat la chinuirea membrilor martiri ai ultimei rezistente anti-comuniste din Romania, eroii din Muntii Vrancea, altfel o bruta de ultimul grad, cateva persoane in ancheta , banuite de securitate ca fiind anti-comunisti , impushcate personal de acest colonel , pe scaun, in ceafa , in incinta biroului sau de la Ploiesti de pe strada Vasile Lupu.

Doresti mai multe amanunte ? OK : a avut patru copii : doi i s-au spanzurat, unul a incetat din viata stand cu maca-sa la telefon de vorba - cauza: drogurile. A ramas unul singur in viata, se ascunde prin lume, din pacate a beneficiat si de ajutorul Comunitatii Mondiale Evreiesti - in prima etapa nu s-a stiut acest lucru.

Inca mai multe amanunte : a II-a sotie a lui , a fost buna amica cu Anishoara Pauker - mai mult o ucenica a Anishoarei, s-a inrolat in miscarea femeilor bolsevice din Romania, a refuzat categoric de a imigra din Romania de frica razbunarilor eventuale din strainatate a tuturor celor care le-a facut cate "un pustiu de bine" - a murit in Romania.

Cauza mortii lui STRUL Mauriciu : cancer la rinichi .

Ştrul Mauriciu – colonel, comandant al Direcţiei Regionale Galaţi a Securităţii Poporului, la înfiinţarea acesteia, în 30 august 1948. Una dintre cele mai des invocate figuri de torţionari. Şi dintre cele mai feroce. La Securitatea din Focşani, unde a condus războiul declarat împotriva populaţiei pentru instaurarea regimului comunist, a lăsat amintiri de coşmar. Înainte de a-i împuşca pe prizonierii capturaţi, obişnuia să-i lege de mîini şi de picioare cu sîrmă ghimpată şi să-i înjosească, scuipîndu-i. A înăbuşit revoltele ţăranilor din satele Vrancei, în urma cărora au fost trecute prin foc şi sabie sate întregi, ucişi fără judecată zeci de ţărani, arse gospodării şi judecate, în lotul Paragină, după un an de anchetă sălbatică, 68 de persoane dintre care 25 de

elevi

            versus

38.Sela Yaniv, fiul lui Strul Avram şi Elisabeta, născut la data de 8 aprilie 1975 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovat, str. Cârmei nr. 9, ap. 4. (3.097/RD/2007)

39.Sela-Brown Alina, fiica lui Strul Avram şi Elisabeta, născută la data de 14 octombrie 1970 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovat, str. Paldi nr. 16. (3.096/RD/2007)

108.Sela Avraham, fiul lui Ştrul Iţic şi Motla, născut la data de 3 iulie 1941 în localitatea Suliţa, judeţul Botoşani, România, cu domiciliul în Israel, Rehovat, str.Bustanai nr. 10/4. Dosar nr. 3.094RD/2007

65.Pitaru Sandu, fiul lui Strul - Froim şi Silvia, născut la data de 17 mai 1947 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Dereh Namir nr. 117, cod. 62301. (Dosar nr. 3.105/RD/2007)

95.Strul Avy, fiul lui Uşer şi Lucia, născută la data de 5 iulie 1945 în localitatea laşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Naharya 22227, bd. Eshkol nr. 20/10. (3.521/2005)

            242.Strul Roy, fiul lui Avy ( născut la 5.07.1945 în localitatea laşi) şi Tina, născut la data de 20 aprilie 1979 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehov Hailan nr. 15/14 Akko. (3.520/2005)

            sau

152.Strul Tina, fiica lui Croci Hascal şi Ana, născută la data de 14 octombrie 1946 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Akko, Ailan 15/14. (2.952/2005)

            versus liste II : vreun copil/nepot cu alt nume sau : STRUL HARRY (17915/2014) [] 27. STRUL JONATHAN (5237/2013) ;[]  STRUL OREN (23251/2016) ;[] STRUL YAAKOV (23251/2016) ;

            versus liste III :???

29. Zamfir - Rechler

2591. ZAMFIR-VIANU, Laurian (n. Laurian RECHLER) (n. 23 martie 1915) – originar din Brăila, membru de partid din 1943, după război încadrat iniţial în Siguranţă, în 1945 director M.A.I., în 1947 inspector general D.P.S., în 1949 avansat lt.-col, apoi, succesiv, până la general-colonel, numit în 1952 şeful Direcţiei de Control al Străinilor şi Paşapoartelor (D.C.S.P.) din cadrul Comandamentului General al Miliţiei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 135 din 17 iunie 1947, partea I-a, p. 4880 şi M.Of. nr. 249 din 28 oct. 1947, partea I-a p. 9614; M.Of. nr. 211 din 17 sept. 1945, partea I-a, p. 8078; M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1185; Levy 2002: 147, 149, 151-4, 283n77; Niculae 2004: 34; Solomovici 2004: 54, 55; dosar Z/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

95. gen.-col. Laurian Zamfir ( Laurian Rechler), originar din Brăila, numit în 1952 șeful Direcției Control Străini și Pașapoarte (DCSP) din cadrul Comandamentului General al Miliției

30. Gluvacov?

1852. (?) GLUVACOV, T. Andrei (26.V.1914, Arad – 3.V.1986) – fost funcţionar C.F.R., ilegalist (din 1932), arestat şi eliberat în august 1944, după război comisar la Siguranţa Braşov (unde e avansat chestor în 1947), apoi Târgu Mureş (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924), locotenent-colonel la înfiinţarea D.G.S.P., adjunct al directorului Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P., apoi şef adjunct al Direcţiei IV a D.G.S.P./D.G.S.S. în anii ’50 (Dobre et al. 2006: 79; Cosma 1994: 47); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (dosar G/103 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

[PCR MAI 238 Gluvacov Milan Nicolae 05.03.1912]

Andrei P. Gluvacov: ianuarie 1951 – 7 septembrie 195360 Anterior: locţiitor al şefului Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P.(august 1948 – ianuarie 1951), chestor la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Braşov (iulie 1947 – august 1948). Ulterior: şef al Serviciului 3 din Direcţia a IV-a Contrasabotaj (septembrie 1953 – ianuarie 1956), locţiitor al şefului aceleiaşi direcţii (ianuarie 1956 – iulie 1963), director adjunct pentru cadre la Institutul de Fizică Atomică al Academiei (iulie 1963 – aprilie

1968). Trecut în rezervă de la 30 aprilie 1968.

463. GLUVACOV, Ana (n. 22.VII.1925, fiica lui Noie) – soţia colonelului de securitate Andrei Gluvacov; membru de partid din 1941, de profesie rihtuitoare; după război membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R., apoi în C.C. al U.F.D.R., decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” în 1949, profesor de economie politică la Institutul Politehnic Bucureşti, ulterior director adjunct al Şcolii de Partid (1957 – anii ‘60), cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 103/1953); propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;

I Informaţii Interne (condusă de col. Gavrilă Birtaş, cu adjuncţii săi lt.-col. Andrei Gluvacov şi col. Gheorghe Adorian)

31 Blehan - Blecher

1600. (?) BLEHAN, Octavian (după unele surse n. Osias BLECHER) – angajat comisar la Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi după război (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219, v şi M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037), ulterior cu grad de locotent, iar în 1953-1954 maior, anchetator la Suceava, menţionat ca torţionar în multiple mărturii ale unor foşti deţinuţi politici şi în Raportul C.P.A.D.C.R. 82006: 182); în jurul anului 2004 identificat încă în viaţă la Craiova, pensionar;

[comisar Octavian Blehan Osias Blechter),]

32. Harap- Charap

555. HARAP, Adalbert (n. Adalbert CHARAP; 1912, jud. Mureş) – în 1944 deportat la muncă obligatorie de autorităţile ungare110; după război martor al acuzării în procesul unor criminali de război la Tribunalul Poporului Cluj în 1946, apoi chiar preşedinte al tribunalului111; secretar general al Ministerului Industriilor (1948-1949) (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948: 6); din 1948 membru al Consiliului de Administraţie, iar din 1949 director al Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobilei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213; M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2971); ulterior secretar general al Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei în guvernele Dej; până în 1962 secretar general al Ministerului Economiei Forestiere; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 23/1954, 30/1956 şi 24/1954);

33. Ambruş

33 1532. AMBRUŞ, B. Coloman (Francisc) (24.II.1907 Livada de Câmpie, Hunedoara – 8.IV.1987, Braşov) (fiul lui Balint şi Ludovica) – colonel de Securitate, membru de partid din 1936; în septembrie 1945 încadrat ca subinspector la Inspectoratul Regional de Poliţie Timişoara, din oct. 1947 însărcinat cu atribuţii în domeniul Siguranţei; ulterior şeful D.R.S.P/D.R.S.S. Banat-Timişoara (1948-1951, cu grad de lt.-col.-), şeful D.R.S.S. Sibiu (1951-1952, cu grad de colonel), respectiv şeful D.R.S.S. Braşov (1952-1954-?); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. II-a (M.Of. nr. 213 din 19 sept. 1945, partea I-a, p. 8115 şi nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27, 34, 43; Deletant 1995b: 62; Cosma 1994: 76; vezi şi dosarul de la C.C.P. nr. 412/1059 din 20.II.1952, respectiv dosar A/50 Colecţia “ilegalişti decedaţi”))246;

Doina Jela Lexiconul Negru:  Ambrus Kolosek – căpitan de Securitate la Braşov. Prezent în nenumărate mărturii de închisoare şi în rapoarte ale Securităţii. Coordonator al acţiunilor de capturare a partizanilor din munţi în primul deceniu de comunism

            1.AMBRUŞ CECILIA (367/2015).

            2.AMBRUŞ VALENTIN-IOAN (368/2015).

34. Hollingher

1951. HOLLINGER, Isidor (zis “Izu”; fiul lui Mendel şi Etka (n. Bessler)) (frecvent ortografiat şi românizat “Holingher”) (n. 1.XII.1920 Suceava – d. 1985, Bucureşti) – fiul unui fost industriaş din domeniul petrolului; cu stagiu de partid recunoscut din 1939; după război maior la Direcţia I a Securităţii (1952-1953), până la trecerea în rezervă din 1960 avansează progresiv în grad de la maior la colonel ocupând funcţia de locţiitor şef de direcţie în cadrul Direcţiei a II-a Contraspionaj a D.G.S.S.(D.S.S. (pe care o şi conduce între 1957 şi 1960), ulterior şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1968290 (cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 49/1978; Dobre et al. 2006: 78; Jela 2001; Troncotă 2006: 134; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 45, 69, 74); a avut două surori - două surori, Hela Mitoşeru (1923-1992, Bucureşti) şi Rica Meerovici (în viaţă în 2010 la Carmiel, Israel); a fost căs. cu Margareta, fiica lor, Irina (căs. Isacu) fiind în prezent conferenţiar dr. la Institutul Oncologic din Bucureşti);

Isidor M. Holingher: 30 iunie 1956 – 9 septembrie 196016.Încadrat în S.S.I. de la 1 octombrie 1948. Anterior: locţiitor a şefului Direcţiei a II-a Contraspionaj (iunie 1955 – iunie 1956), şef al Serviciului 1 (Linia S.U.A.) din cadrul aceleiaşi unităţi (ianuarie 1951 – iunie 1955) şi referent S.S.I. în cadrul structurii de Contraspionaj a serviciului (octombrie 1948 – ianuarie 1951).recut în rezervă prin H.C.M. nr. 1330/09.09.1960.

108. gen. Isidor Hollinger, șef de catedră la Școala de Ofițeri de Securitate de la Băneasa, cel care i-a succedat în funcție lui Suder la Departamentul de Contraspionaj

http://www.ilegalisti.ro/ilegalist/3512   Holingher Isidor

Născut la data de: 01-12-1920, în loc. Suceava, jud. Suceava, Bucovina - România

Membru din: 1939 Cazier: arestat, reținut o lună pentru cercetări, eliberat, 1939; nu a fost judecat, condamnat, internat în lagăr

Observații: I s-a acordat stagiu de partid din ilegalitate.

Activităţi

Perioada           Localitatea       Descrierea activității

1938-1939       Iași      A lucrat în resortul tehnic – a multiplicat manifeste și ziarul „Moldova Roșie“, a distribuit manifeste, a predat material ilegal pentru a fi distribuit în provincie.

1939-1940       Fălticeni           A lucrat în resortul tehnic – a multiplicat manifeste și ziarul „Moldova Roșie“, a distribuit manifeste, a predat material ilegal pentru a fi distribuit în provincie; nu a mai activat după 1940.

1948                Încadrat în SSI.

1952                Era maior de Securitate la București.

HOLINGER, Isidor                  Baia / Romania            JM-13.338 DO-9         Slave Labor

HOLLINGER, Isidor    34       Cernauti / Bucovina     JM-13.347 AR-28        Lawyer

            versus liste II pe alt nume sau: HOLLINGER EYAL (67830/2012).[] HOLLINGER OFER (69995/2012)

35. Iszak

1993. IZSAK, Adalbert Bella (cu variantele “Ijak”, “Iszaek”) – încadrat în 1945 la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Braşov; ulterior la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Tg. Mureş; în 1948 comisar, transferat la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Miercurea Ciuc; după înfiinţarea Securităţii maior, în a doua jumătate a anilor ’50 colonel, director al  D.R.S.P. Braşov, apoi al doilea adjunct al şefului Direcţiei I Informaţii Externe (D.I.E.) a Securităţii (celălalt fiind W. Einhorn), ulterior şeful Direcţiei Regionale de Securitate Galaţi, unde i-a succedat în funcţie lui Wisting (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1518; în nov. 1947 numit agent de poliţiei în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 271 din 22 nov. 1947, partea I-a, p. 10351; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2604; Watts 2011: 196; Troncotă 2006: 54; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 582 şi 2001II: 43; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 45);

Lupu: Adalbert Ijac (Iszaek), al doilea adjunct al şefului D.I.E.

122. col. Adalbert Izsak (Ijak, Iszaek): director adjunct al DRSP Brașov, apoi al doilea adjunct al șefului Direcției de Informații Externe (DIE) a Securității și ulterior șeful Direcției Regionale de Securitate Galați, unde i-a succedat în funcție lui Wisting

Bela – Adalbert S. Izsak: 1 februarie 1951 – 1 iunie 1955202. Încadrat în M.A.I. de la 1 mai 1945. Anterior: locţiitor al şefului Regionalei de Securitate Braşov (august 1948 – februarie 1951), chestor de Poliţie la Serviciul de Siguranţă Miercurea Ciuc (februarie – august 1948), comisar la Serviciul de Siguranţă Braşov din Inspectoratul Regional de Poliţie Braşov (august 1947 – februarie 1948) şi comisar la Poliţia Tg. Mureş (mai 1945 – august 1947). Ulterior: locţiitor al şefului Direcţiei I

Informaţii Externe (iunie 1955 – ianuarie 1962). Trecut în rezervă şi pensionat de la 31 ianuarie 1962.

Direcţia regională Braşov: col. IOSIF KALBUSEK şi mr. ADALBERT IZSAK;

1994. IZSAK, Alexandru (uneori scris şi “Ijak”) – în 1948 agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Marghita, Bihor (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4494), ulterior menţionat ca şef al serviciului Filaj şi Investigaţii la Securitatea Oradea (v. ex. col. (r.) Tatar Zoltan), încă în viaţă în 2007 în acelaşi oraş;

2405. SIMION, Ionel (n. ISAC) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1952);

versus liste I

71.Kobi Agnes, fiica lui Izsak Victor şi Viorica, născută la data de 13 octombrie 1955 în localitatea Târgu Mureş, judeţul Mureş, România, cu domiciliul în Israel, Beer Sheva, Shai Agnon 4/53. (2425/2007)

40.Garzon Izsak Jakob, fiul lui Benarroche Simion şi Iszak Gabriela, născut la data de 28 mai 1969 în localitatea Caracas, Venezuela, cetăţean venezuelean, cu domiciliul actual în Venezuela, Caracas, Calle Los Fernandez Qta. nr. 2, Sebucan. (1.769/2009) Copii minori: Garzon Sananes Daniel Simion, născut la data de 12.03.2000, şi Garzon Sananes David Samuel, născut la data de 1.03.2002.

5.Aizik Shimshon, fiul lui Izsak Iosif şi Elisabeta, născut la data de 24 mai 1947 în localitatea Gherla, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Zelim nr. 435/17. (3.298/2009)

IZSAK, Iosif                Dachau            O.37.1/37 TA-3a         Deported From Cluj

            100.Schnirer Y'aara, fiica lui Isac Itzhak şi Mira, născută la data de 26 ianuarie 1990 în localitatea Ramat Gan, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Gitataym, str. Enzo-Sereni nr. 21. (134/2006)

            Notă Fir completat la aparatul politic/economic/cultural

36. Ţandără?

2523. ŢANDĂRĂ, Franţ (n. 1930) - fost infractor de drept comun, ulterior brigadier la Canal, apoi torţionar la M.I. în anii ’50349 (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 186);

37. Aranici - Aranycs - Gal

1541. (?) ARANICI, Pavel (n. ARANYCS) – colonel la D.R.S.S. Braşov la jumătatea anilor ‘50, apoi şeful Direcţiei a III-a a Securităţii; ajuns chiar secretar de stat în M.A.I. (1961-1963); cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (2/1956) (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Cosma 1994: 46, 75; Dobre et al. 2006: 78; C.P.A.D.C.R. 2006: 182);

[cadre MAI 525 Aranici Pavel 16.04.1920]

"Pavel P. Aranici: 1 septembrie 1957 – 1 septembrie 1958  63 - şef direcţie cu delegaţie. Anterior: şef al Direcţiei a III-a Informaţii Interne Ulterior: şef al Direcţiei Regionale de Securitate Braşov "

Elisabeta (n. Gall), soţia colonelului de Securitate Pavel Aranici;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Aranici

            parinti: Iuliana Aranici, tată necunoscut

Pavel Aranici a fost căsătorit cu Elisabeta Gall şi au avut doi băieţi: Vladimir (n. 1950) şi Pavel (n. 1960).

Marius Oprea: printr-o fericita intamplare a istoriei, doamna Elisabeta Aranici, fosta Gall, pensionara, 78 de ani, sotia fostului colonel de securitate Pavel Aranici,

            vezi Gall          vezi 2.2.c

2220. NERIŞANU, Alexandru (n. GALL (fiul lui Iosif şi Iulişca) 29.VIII.1928 Otopeni – 2001 Cluj-Napoca) – angajat în 1958 la Direcţia a V-a a Securităţii Statului, iar din 1967 până la trecerea în rezervă în 1985 (cu grad de colonel) ofiţer şi şef de serviciu în cadrul Direcţiei a IV-a (în Cluj-Napoca şi, intermitent, Oradea)311;

1834. GAL, Francisc - în iunie 1945 numit gardian public la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)

1835. GALL, Andrei – în febr. 1946 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349);

4324. GALL, Stefan - după epurarea aparatului judiciar local, prim grefier la Tribunalul Cluj (M.Of. nr. 83 din 8 apr. 1948, partea I-a);

1836. GALL, Wilhelm - în febr. 1946 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);

            versus liste I

16.GALL ALEXANDRU, fiul lui Gali Marcel şi Berthy, născut la data de 20 noiembrie 1943 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Hasharon, 47441, Mordechai nr. 11, ap. 14.( 2186/2004)

4.Gall Tiberiu, fiul lui Tibor şi Eteika, născut la data de 29 august 1967 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, apatrid, cu domiciliul actual în Oradea, Aleea Călinului nr. 3, bl. X3, sc. A, ap. 1, judeţul Bihor. (3.693/2006)

39.Gall Szabolcs Botond, fiul lui Andras şi Magdalena, născut la data de 19 aprilie 1973 în localitatea Gheorgheni, judeţul Harghita, România, cetăţean canadian, cu domiciliul actual în Ungaria, 1061 Budapesta, Andrasi nr. 31, et. 2, ap. 5. (3.270/2006)

98.Tizan Michaela, fiica lui Gal Edmond-Odon şi Ella, născută la data de 15 iulie 1952 în localitatea Braşov, judeţul Braşov, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramle, str. Hashihma 3. (1.878/2006)

47.Elazar Gal, fiul lui Baruch şi Liza, născut la data de 6 martie 1972 în localitatea Rehovot, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Shiler nr. 10, cod 77662. (3.128/2009)

81.Hajdu Gal, fiul lui George-Gershon şi Lea, născut la data de 15 august 1979 în localitatea Petah Tikva, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod Hasharon, str. Hamaale nr. 6. (886/2005)

            versus liste II .LESHEM-DROR GAL (42658/2012). [] GAL ERAN (39465/2012). [] GAL REVITAL (39471/2012).[] 10.GAL IDAN (10711/2013). 11. GAL ELAI DAVID (13118/2014) ;[].GAL SHLOME (92668/2016) [].GAL AVIV (94336/2016).

38. Demeter

1718. DEMETER, Alexandru (n. Sandor Demeter) (n. 22.VIII.1920 Budapesta) - evreu maghiarofon, de profesie lăcătuş, ilegalist (membru de partid din 1938, deţinut în penitenciarele Jilava, Lugoj şi Caransebeş); activist de partid (1945-1947); responsabil de partid cu munca de cadre la Odorhei şi Ciuc (1947-1950); şef adjunct al secţiei Administrativ-Politice a C.C. al P.M.R. (1950-1952); numit şef al Direcţiei cadre a D.G.S.P. cu grad de colonel în 1952, funcţie din care va fi demis în 1957; curs de perfecţionare în U.R.S.S. (1957-1958); şef al Serviciului Inspecţii al M.A.I. (1958-1968), apoi, pentru câteva luni, inspector în Corpul de Consilieri şi inspectori ai preşedintelui Consiliului Securităţii Statului; trecut în rezervă la 6.V.1968 cu grad de general-maior; dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1954); decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite în apărarea orânduirii sociale şi de stat” cls. II.-a (v. şi N. Ioniţă 2010: 29 n.16; Troncotă 2006: 64; Solomovici 2003: 195; Cosma 1994: 49);

Alexandru C. Demeter: 26 iulie 1952 – 11 iulie 1957144. Încadrat în Securitate de la 26 iulie 1952. Anterior: adjunct al şefului Secţiei Administrativ –Politice a C.C. al P.M.R. (1950 – 1952), responsabil cu munca de cadre în comitetele judeţene de partid din Odorhei şi Ciuc şi responsabil cu recomandările în Direcţia de Cadre a C.C. al P.M.R. (1947 – 1950). Ulterior: şef al Serviciului Inspecţii M.A.I.

(septembrie 1958 – ianuarie 1968), consilier în Corpul de Consilieri şi Inspectori al C.S.S. (ianuarie – mai 1968). Trecut în rezervă de la 6 mai 1968.

[PCR MAI 779 Demeter Alexandru 22.08.1920]

[Funcţia de şef al Secţiei Cadre a fost ocupată de:locotenent Demeter Carol (15 mai 1953 – 31 dec. 1961)]

1717. DEMETER, C. Adalbert – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955);

313. (?) DEMETER, O. Şandor (alias Alexandru) – colonel magistrat, membru al completului de judecată în procesul Pătrăşcanu în 1954; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (Deletant 1999: 248; Oprea 2002: 303; Pacepa 1999: 90, 187);

39. Breban

1623. BREBAN, Iosif (n. Jozsef) (6.IV.1920 Balc, Bihor – 2003 Bucureşti) – evreu maghiarofon, cf. fişei de la Securitate257; ilegalist (membru U:T.C. din 1935); muncitor necalificat, apoi zeţar la Tipografia Oradea (1933-1937), apoi diverse alte munci până în 1941); deportat în batalioanele de muncă obligatorie maghiare (1943-1944); după război activist la Sindicatele Unite şi la Comitetul P.C.R. Marghita (1944-1946); secretar al Comitetului P.C.R. Sălard (1946), instructor al Comitetului judeţean P.M.R. Oradea (ian. 1947 – sept. 1948); director al Direcţiei Judeţene Agricole Oradea (sept. 1948-apr. 1949); membru al comisiei electorale interimare Bihor (1948); studii de scurtă durată la Şcoala centrală de lectori de partid “A.A. Jdanov” (apr.-nov.1949); şef al Sectorului Sfaturi Populare al C.C. al P.M.R. (dec. 1949 – mai 1959); adjunct al şefului Secţiei Agrare a C.C. al P.M.R. şi deputat ăn Sfatul Popular Regional Oradea (mai 1950 – mai 1952); apoi încadrat cu grad de maior în Securitate, locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a Contrasabotaj a Securităţii (1952-1953) unde este avansat la gradul de lt.-col.; şeful Direcţiei a IV-a a Securităţii (1956-1957); şef al Direcţiei Regionale a Securităţii Cluj, cu grad de colonel (iul. 1957 – mart. 1961); trecut în rezervă la 17 martie 1961 cu grad de colonel (Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 2; Pleşa 2010: 124-5; C. Lupu 2011; Dobre et al. 2006:

[PCR MAI 489 Breban Iosif 06.04.1920]

Caietele CNSAS, nr. 1 (13) / 2014: Iosif M. Breban: 1 ianuarie 1956 – 1 ianuarie 195742 - şef direcţie cu delegaţie. Încadrat în Securitate de la 3 septembrie 1952. Anterior: locţiitor al şefului Direcţiei de Contrasabotaj (decembrie 1952 – ianuarie 1956) şi locţiitor al şefului Direcţiei de Filaj şi Investigaţii (septembrie – decembrie 1952). Ulterior: locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a Contrasabotaj (ianuarie – iulie 1957) şi şef al Regionalei de Securitate Cluj (vezi mai jos)

1624. BREBAN, Mihai Eugen – fratele lui Iosif Breban; încadrat după război comisar-ajutor de poliţie în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea, la Serviciul Siguranţă (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4494); ulterior colonel, iniţial şeful direcţiei a IV-a Contraspionaj în Forţele Armate a D.G.S.P., iar apoi locţiitor al comandantului Şcolii de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1961 (Pleşa 2010: 124-5; Cosma 1994: 46);

40. Vistig - Wisting

2534. VISTIG, P. Eugen (n. WISTING) (fiul lui Petre şi Ioana) (12.VIII.1913 Sascut, Bacău – 1998 Buhuşi, Bacău) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 5); după război încadrat cu grad de comisar şef la Chestura Poliţiei Constanţa, Biroul de Siguranţă, la 1 aprilie 1945; în 1947 chestor la conducerea Serviciului Judeţean de Siguranţă Tulcea; după transformarea D.P.S. în D.G.S.P. directorul D.R.S.P. Craiova cu grad de maior (1948-1951); locţiitor de şef de direcţie în cadrul regionalei Sibiu (1951-1952) şi apoi Argeş (1952-1953); ulterior şeful regionalei Argeş, cu grad de lt.-col. (1953-1956); stagiu de perfecţionare în U.R.S.S. (1956-1957); apoi revenit la regionala Argeş şi respectiv şeful Regionalei Galaţi a Securităţii (avansat la grad de colonel în 1958), unde i-a succedat în funcţie lui Mauriciu Ştrul; trecut în rezeră la 31.10.1969; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 98/1956 şi 39/1957; (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4379; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; v. şi Dobre et al. 2006: 218; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Deletant 1995b: 59; Cosma 1994: 51)351;

Eugen P. Vistig (Visting): 31 august 1948 – 1 februarie 1951 195.Anterior: chestor la Inspectoratul Regional de Siguranţă Craiova (de la 1 august 1948) şi chestor la Serviciul de Siguranţă de pe lângă

Poliţia Tulcea (august 1947 – august 1948). Ulterior: locţiitor al şefului Regionalei de Securitate Sibiu (februarie 1951 – aprilie 1952) şi şef al Regionalei de Securitate Piteşti (vezi mai jos).

Corvin  Lupu: Eugen Wistig, şeful Securităţii din Galaţi,

41. Voiculescu- Weinbergher

 2535. VOICULESCU, Ervin (n. Erwin WEINBERG(ER) (după alte surse, inclusiv documente oficiale, WOLOCH352), fiul lui Franz) – în august 1945 încadrat comisar-şef la Direcţia Poliţiei de Siguranţă, apoi avansat chestor; ulterior colonel (în anii ’50) şi şef al Direcţiei Controlului Străinilor şi Paşapoartelor în cadrul Comandamentului General al Miliţiei (până în 1952), comandant al Şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa (oficial “Şcoala de Ofiţeri M.A.I. nr. 2”) (1948-1960), apoi critic cinematografic, ulterior emigrat în SUA via Israel

2536. VOICULESCU WOLOCH, I. Pepi – în septembrie 1945 numit şef adjunct de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774); probabil rudă a mai celebrului colonel (v. supra);

            versus liste - vezi la Vianu,, Veinbergher2.1.c punctul 4

42. Derevici

316. DEREVICI, Gh. Ipolit81 (13.VIII.1897 Cucioaia, jud. Bălţi – 8.XI.1977 Bucureşti) - fost student la Medicină la Iaşi şi ilegalist comunist (cu stagiu recunoscut din 1938), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1224); refugiat în URSS în 1940 (urmărit fiind de Siguranţă), unde întocmea la Chişinău, alături de Carol Steinberg şi Etea Diner, “listele de executări” ale românilor indezirabili pentru noua putere bolşevică (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172 (ortografiat “Dorevici”), apud Duţu & Botoran 2003 I: 171); apoi colonel în Armata Roşie, respectiv divizia “Tudor Vladimirescu”; în 1946 încadrat retroactiv în forţele armate ca maior medic cu vechime din 15 august 1945; după război inspector general sanitar în centrala Ministerului Sănătăţii (M.Of. nr. 190 din 17 aug. 1946, partea I-a, p. 8966); ulterior directorul Spitalului nr. 9 Bucureşti (1948 - anii ‘60), în cadrul căruia fiinţa şi celebra secţie “0 – zero”, destinată deţinuţilor politici; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); decorat în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai) cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a II-a;

            versus liste II 2013 125. DEREVICI ION (91322/2011) ;

43. Maier

2139. MAIER, B. Avram - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

2140. MAIER, Lazăr (11.III.1919 Arad – 1967 Bucureşti) – încadrat cu grad de comisar la Chestura de Poliţie Arad în iunie 1945; în 1946 prezent ca agent în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj, unde ocupă funcţia de şef de birou; transferat în 1947 la Poliţia Orşova, iar în mai 1948 la Serviciul de Siguranţă al Chesturii de Poliţie Arad; după transformarea Siguranţei în Securitate lt.-maj. la Direcţia Regională Timişoara (1948-1952), apoi D.R.S.S. Arad (1952-1955), cu un intermezzo ca director al M.S.S. Piteşti în 1953, iar apoi, până la trecerea în rezervă în 1965 cu gradul de colonel, la Direcţia Regională Stalin/Braşov (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7490; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4143; arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 97, fila 19; Bjoza 2006; Solomovici 2004: 588)306;

Doina Jela: Maier Lazăr – locotenent-major de Securitate la Arad, a terorizat ţăranii din Gurahonţ. A prigonit pe partizanii din Munţii Zarandului şi ai Codrului, conduşi de Cantemir Gligor. Pe şeful partizanilor n-a reuşit să-l ucidă în confruntare directă. Conform relatării acestuia, urmele rămase pe pereţi ale gloanţelor trase asupra lui, îi conturau trupul, „ca şi cum ar fi fost sub o protecţie divină“. Deşi criminal notoriu, Maier Lazăr n-a uitat niciodată acest episod şi ori de cîte ori l-a întîlnit ulterior prin anchete şi închisori pe cel astfel scăpat, îi povestea acest episod care „l-acutremurat“. Asta nu l-a împiedicat să-şi extindă represaliile, arestînd într-un rînd toată familia care-l găzduise pe fugar şi nelăsînd în casă decît o femeie de 80 de ani.

Maier Andrei – locotenent-major de Securitate, comandant al închisorii-lagăr de muncă de la Valea Nistrului, unde deţinuţii munceau, în condiţii inumane, în minele de extragere a plumbului

Maier Gheorghe – în 1949, gardian la Aiud. Extrem de dur cu deţinuţii. Unul dintre cei patru fraţi Maier, trei bărbaţi şi o femeie, toţi patru lucrători de Securitate, originari din localitatea Păjida, judeţul Arad.

Maier Gheorghe – frate cu cel de mai sus. La fel de crud, gardian tot la Aiud. Marele jurist, fost ministru, Istrate Micescu, întemniţat la Aiud imediat după instaurarea regimului  comunist îşi pregătise, pentru cazul în care va muri şi va fi azvîrlit în groapa comună, un nasture cu diametrul de doi centimetri, pe care camarazii lui să i-l vîre în gură imediat după moarte şi să fie astfel recunoscut de fiul lui, la o eventuală deshumare ulterioară. Memorialistul, odinioară deţinut,însărcinat de el să transmită familiei acest „semnalment“, adaugă un al doilea semn derecunoaştere: mandibula fracturată în toamna lui 1948 şi calusul uşor desfigurat de pumnul lui Maier „cel mare“. (Teodor Duţu, II, 157). Unii foşti deţinuţi politici ortografiază numele Mayer.

Maier Vasile – gardian securist de la penitenciarul Aiud, frate cu cei dinainte. Tot atît de feroce. A ucis deţinuţi cu o zi-două înainte de eliberare.

Maier (?) – Din aceeaşi familie, gardiancă la închisoarea de femei din Mislea.

Mayer (?) – ofiţer de Securitate la Braşov. Fost măcelar. Cu o lovitură de picior i-a rupt rectul şi i-a perforat intestinul gros profesorului universitar Alexandru Herlea, care a fost apoi operat la Peninsula de doctorul Ahile Sari, asistat de dr. Brînduşoiu. Mayer a emigrat mai tîrziu în Israel.

896. MAYER, E. Carol – membru al Curţii Supreme de Justiţie, la Secţia Penală (1945-1948) (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4311 şi nr. 217 din 18 sept. 1948, partea I-a, p. 7683);

2169. MAYER, Sandu - după război agent principal de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);

2170. MAYER, Nussem – în martie 1948 numit comisar şef de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2179);

            versus 15.Mayer Yitzhak Noldy, fiul lui Maier Adalbert şi Maier Blima, născut la data de 20 noiembrie 1950 în localitatea Dej, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod Hasaron str. Lesem 19. (1.783/2004)

61.Meir David, fiul lui Mayer Eugen şi Dinatobiana, născut la data de 23 august 1967 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Mevaseret Tzion, str. Habosem nr. 23. Copiii minori: Meir Roy, născut la data de 29 decembrie 1996, Meir Yonathan, născut la data de 17 mai 2004, şi Meir Tomer, născut la data de 7 septembrie 2000. (Dosar nr. 2.135/RD/2007)

146.Tamir Yaron, fiul lui Mayer luliu şi Magdalena, născut la data de 13 mai 1947 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ginaton nr. 18.(2.378/2007)

6.Dagan Ariela, fiica lui Mayer Marton şi Katalin, născută la data de 20 iunie 1954 în localitatea Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Naharya, str. Weizman nr. 14. (13/2009)

MAYER, Marton          Budapest 1905                         JM-344(jews from Romania) PAGE 2

85.Solomon Mircea, fiul lui Meier Fischel şi Zambila, născut la data de 10 iulie 1940 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Hasharon, str. Bialik nr. 56/9. (Dosar nr. 3.117/RD/2007)

MEIER, Fischel            Hertza 12.7.1922         Buzau / Romania         O.11/124 CO-2G          

104.Meier Efraim, fiul lui Zalman şi Sara, născut la data de 29 ianuarie 1946 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Omer, str. Rilpelon nr. 11. (507/2008) Copii minori: Meier Or, născut la data de 18.06.1992, şi Meier Yael, născută la data de 13.05.1995.

2018 34. MAIER GUY (95887/2016); Copii minori: 2 32.MAIER SOSANA (13202/2014).

30.MEIER IDAN (7217/2014). 24.MAYER HEDWIG MAGDALENA (57545/2012).

50.Maier Lily, fiica lui Weintraub Moritz şi Şeii, născută la data de 21 aprilie 1942 în localitatea Râmnicu Sărat, judeţul Buzău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon le Zion 75660, str. ZWI Frank 33, ap. 25. (2.505/2008)

95.Mayer Hilda, fiica lui Danilov Ber-Leib şi Liza, născută la data de 31 mai 1940 în localitatea Darabani, judeţul Botoşani, România, cetăţean brazilian, cu domiciliul actual în Brazilia, Sao-Paulo, str. Tuim nr. 210, ap. 41, CEP 04514.100. (299/2008)

44. Micle- Marcovici

2190. MICLE, Teodor Ioan (n. MARCOVICI, nume românizat prin Decizia nr. 92780 a Ministerului Justiţiei din 8 oct. 1947; zis “Tedy”) (n. 18.VII.1923 Bucureşti – XII.2006307) – activist la comisia de presă a Comitetului judeţean Ilfov al PCR (1944-1945), activist în secţia de cadre a sectorului M.A.I. şi în secţia de cadre a comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R. (1946-1947); şef al serviciului de anchete şi cercetări în sectorul ministerial al P.C.R. şi şef al serviciului de cadre în centrala Ministerului Industriei Hârtiei (1948); director de cadre la Editura Partidului Comunist Român (1949); încadrat în 1950 în S.S.I., în 1951 transferat la Direcţia V Cercetări Penale, locotenent major în 1952, decorat cu ordinul Steaua R.P.R. clasa IV-a, trecut în rezervă la 5 oct. 1967, cu toate distincţiile retrase în 1968 (fusese implicat în torturarea unor persoane din “lotul Pătrăscanu”308) (A.S.R.I., dosar nr. 40002, vol. 203, ff. 1-19; M.Of. nr. 237 din 14 oct. 1947, partea I-a, p. 9243; C. Lupu 2011; Pelin 2008; Levy 2002: 123; Wexler & Popov 2002 II: 825; Solomovici 2004: 217, 223, 589 şi 2003: 167, 226 ş.u.);

Constantin Iulian: Persoanele care făceau aceste prelucrări în cadrul Direcţiei V de Securitate,identificate până în prezent (2011) sunt următoarele:MARCOVICI TEDY

d-1 Marcovici Teodor, so numeste In fuuetiunea de informator in Directiu- nea General& a Politiei

MARCOVICI TEDY (MICLE) – evreu, anchetator între 1948-1956; a emigrat în Israel;

MARCOVICI, Teodor   1923   Bucuresti / Romania    JM-13.254 DI-7

2230. NICOLSCHI, Iozefina (n. MARCOVICI) – ilegalistă, a doua soţie a lui Nicolschi, angajată în Direcţia Generală a Miliţiei cu grad de maior (în anii ’50) şi funcţia de şef de birou, încă în viaţă în 1992 (Arachelian 2010; Solomovici 2003: 133 şi 2004: 217; Jela 2001: 199-202314);

[ 2448 Nicolschi (Marcovici) Josefina 14.06.1916]

2149. MARCOVICI, Andrei – în 1946 numit comisar-ajutor la Chestura Poliţiei Timişoara (M.Of. nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4147);

2150. MARCOVICI, Carol – în 1952 locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);

[ PCR MAI 2248 Marcovits Carol 10.06.1914]

2151. MARCOVICI, Herşcu – numit în mai 1945 detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957);

[PCR MAI 126 Marcovici Martha Sophie 22.08.1906]

2152. MARCOVICI, Matei – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1979);

2153. MARCOVITZ, I. Stefan – în 1948 era comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1516);

5355. MARCOVICI, Ernest - în 1948 numit profesor de Organizarea Statului şi Organizare Judecătorească la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Sălaj (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);

5369. MARCOVICI, Tobias - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tulcea (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

versus :

102.Marcovici Sergiu, fiul lui Bernard şi Pogolina, născut la data de 25 decembrie 1953 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, Brazaville nr. 2. (1.314R/2006)

MARCOVICI, Bernard           1904   Bucuresti / Romania    JM-13277 +AR-18      Forced Labor

59.Klein Renata, fiica lui Marcovici David şi Editt, născută la data de 26 iunie 1954 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Gilon, str. D.N. Misagov nr. 20/03. (3.766/2005)

78.Marcovici Bercu, fiul lui Don şi Rebeca, născut la data de 18 iunie 1945 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Yam, str. Frisman nr. 1. (835/2007)

93.Marom Miha, fiul lui Marcovici Iancu şi Lidia, născut la data de 22 ianuarie 1949 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Homa Vemigdal nr. 49. (104/2005)

MARCOVICI, Iancu   1905   Bucuresti / Romania    JM-13.252 YO-09       Slave Labor

100.Marcovici Mihail Haim, fiul lui Isac şi Rozica, născut la data de 6 martie 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Hapsanter nr. 7. (3.772/2009)

            68.Shifer Aviva, fiica lui Marcovici Haim şi Beatrice, născută la data de 22 martie 1970 în localitatea Suceava, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ra Anana, str. Mos he Daian nr. 38. (2.381/2008)

27.Manor Hari, fiul lui Marcovici Iţic şi Beti, născut la data de 25 mai 1953 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar - Saba, st. Ben - Gurion nr. 16, ap. 4. Dosar 1694/RD/2004

20.Marcovici Ariela, fiica lui Michel şi Leia, născută la data de 5 noiembrie 1949 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah-Tikva, str. Hanistadrut 3. (1727/2004)

19.Bendler Ziva, fiica lui Marcovici Nisim şi Ghitlea, născută la data de 6 martie 1956 în localitatea Ploieşti, judeţul Prahova, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beer-Sheva, str. Dvota nr. 21. (2.842/2007)

28.Marcovici Yaron, fiul lui Ozias şi Maria, născut la 16 septembrie 1977 în localitatea Rehovot, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le-Zion, str. Birger Itzhack 0008.

 10887. Marcovici, Maria Cica    Birth date: 1925

79.Marcovici Robert, fiul lui Samson şi Frima, născut la data de 7 iulie 1945 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Maapilei Egoz nr. 104/15. (1.448/2007)

MARCOVICI, Frima   Bucuresti                     JM-11.462 A-38          Expeditor

MARCOVICI, Samson            1900   Bucuresti / Romania    JM-13.254 DI-13        Slave Labor

90.Scharf Rina, fiica lui Marcovici Wilhelm şi Alice, născută la data de 18 martie 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod Hasharon, str. Bnei Britnr. 13/11.(1.684/2009

MARCOVICH BARUCH (57452/2012). [] MARCOVICH SAGI (57452/2012). [] MARCOVICH RONEN (46540/2012) ;[] 30.MARCOVITZ EFRAIM (41035/2013).31.MARCOVITZ SHUNIT (41037/2013). 32.MARCOVITZ YAM (41038/2013).[] MARCOVICI DANIEL (36783/2013).[] MARKOVICH GAL (27508/2013) [] MARCOVICH PABLO MAURICIO (12480/2014).[] MARCOVICI JOSUA (38364/2013).[] MARCOVICI DVIR SHALOM (51625/2015).[] MARCOVITZ OFER (66045/2015) [] 32.MARCOVITZ ROTEM (57959/2015)[]  MARCOVICH ZVI SAHAR (89120/2016). Copii minori: 2 [] MARCOVITZ AMIR (82929/2016) Copii minori:

270.Marcovici Maria, fiica lui Moscovici Marcel şi Moscovici Sofiea, născută la 31 iulie 1951 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le-Zion, str. Birger Itzhack 0008.

51.Marcovici Beatrice, fiica lui Hopmeier Abraham şi Lotte, născută la data de 22 noiembrie 1937 în localitatea Suceava, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ra Anana, str. Ana Frank nr. 2. (2.382/2008)

75.Marcovici Jeana, fiica lui Covaliu Herş şi Clara, născută la data de 29 august 1935 în localitatea Bârlad, judeţul Vaslui, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar Saba 44280, str. HaBazelet HaSharon nr. 6, ap. 5. (3.813/2005)

99.Marcovici Dina, fiica lui Heichman Liza, născută la data de 18 mai 1939 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hedera, str. Alia Risona nr. 2/18. (5.973/2004)

101.Marcovici Miriam, fiica lui Segal Iancu şi Mally, născută la data de 20 aprilie 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Hapsanter nr. 7. (3.773/2009)

45 Sorin-Silberstein

2439. SORIN, H. Iulian – (n. Iulius H. SILBERSTEIN335) (n. 13.III.1926, Galaţi) – autodeclarat supravieţuitor al “rebeliunii legionare” din ian. 1941, după 23 august 1944 membru al Forţelor de Luptă Patriotice, la sfârşitul anilor ’40 elev la Şcoala de Ofiţeri M.A.I., în 1958 maior, apoi avansat colonel; încadrat iniţial la Direcţia I a Securităţii, şeful serviciului Învăţământ din direcţia Cadre a M.A.I., ulterior infiltrat inspector general la Departamentul Cultelor timp de 25 ani (Solomovici 2005b, 2003: 121, 122-4; vezi şi Mihăilescu 2008:10, respectiv Niculae 2004: 33336), pensionat în 1986, ulterior “plasat” lângă fostul rabin-şef Moses Rosen, [continua dupa 1990- segmentul 3];

143. Iulian Sorin (cu numele său românizat, el a reușit o bună perioadă de timp să-și camufleze perfect originea evreiască) – ofițer superior la Direcția I a Securității, apoi inspector general al Departamentului Cultelor, iar din 1997, secretar general al Federației Comunităților Evreieștii România !!!!!!!!

Corvin Lupu : Iulian Sorin, general şi şef al Serviciului Artă-Cultură, din fosta Direcţie I a Securităţii Statului, ajuns, după evenimentele din decembrie 1989, secretar general al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, omul de încredere, "mâna dreaptă" a rabinului şef, care s-a ocupat de adunarea de documente din Arhivele României, cu ajutorul cărora Comunităţile Evreieşti din România să poată acuza statul român şi să poată pretinde despăgubiri materiale şi să revendice proprietăţi,

2440. SORIN, Sira - Sara (soţia lui Iulian Sorin) (d. 2003) – secretara organizaţiei de partid la Securitatea Bucureşti în anii ’50 (neplauzibil, “cafegiul” Gheorghe Florescu (în Mihăilescu 2008: 10) menţionează numele Gisela Iulian ca soţie a lui Iulian Sorin, discordant faţă de surse evreieşti precum necrologul din Realitatea Evreiască337);

2608. ZILBERSTEIN, Monel – angajat în iulie 1945 ca agent de poliţie la Chestura II Poliţie de pe lângă Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 171 din 31 iulie 1945, partea I-a, p. 6539);

131.Zilberstein Elias, fiul lui Zelig şi Entty, născut la 18 septembrie 1931 în Caracas, Venezuela, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 58487 Holon, str. Atarbt nr. 3.

153.Zilberstein Florin, fiul lui Maclee-Zalman şi Edith, născut la data de 22 august 1952 în localitatea Focşani, judeţul Vrancea, România, cu domiciliul în Israel, Petah-Tikva, str. Borohov nr. 2, ap. 22. (2558/2007)

 15688. Silberstein, Edit    Birth date: 1931     Birth place: Nagyvárad

126.Silberstein Adi, fiul lui Alexandru şi Clara, născut la data de 23 iulie 1958 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cu domiciliul în Israel, Petah Tikva, str. Bilu nr. 7. Copii minori: Silberstein Shahar Zeev, născut la data de 27 aprilie 1999. (2059/2007)

50.Silberstein Bernard David, fiul lui Silberstain Frederic şi Marioara, născut la data de 9 martie 1956 în localitatea Braşov, judeţul Braşov, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Pardesya, str.Yona Fisher nr. 33. Dosar nr. 523/RD/2008

79.Mautner Elvira Liora, fiica lui Silberstein Maier şi Aranovici Golda Rifca, născută la data de 22 noiembrie 1952 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. David Pinsky nr. 28. (1.864/2009)

15679. Silberstain, Golda    Birth date: 1893

45. ZILBERSTEIN SHIRA (3915/2014) ;

28.ZILBERSTEIN SHLOMO (4508/2014).

29.ZILBERSTEIN TZAHI (4511/2014).

62.ZILBERSTEIN OFIR (51732/2015).

49. SILBERSTEIN RAFAEL (65181/2015)

b Explorări la „categoria mijlocie”

1

23. AIBENŞUTZ, Mihai (alias AIBĂNŞUŢ, n. EIBENSCHUTZ) – după război încadrat comisar-ajutor la Biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Salonta, Bihor; în martie 1948, utilizat ca anchetator al partizanilor capturaţi în Munţii Bihorului; ulterior membru al Biroului Comitetului Raional „V.I. Lenin” Bucureşti al P.C.R./P.M.R. şi director al Întreprinderii de prototipuri Bucureşti, cercetat diciplinar în partid în 1955 pentru că ar fi “concediat abuziv elemente de naţionalitate română pentru a-şi promova prietenii şi cunoscuţii”; dosar la C.C.P. (91(I&II)/354 din 19.VIII.1955) (v. şi M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910; Caţavencu 2007: 4, Kovacs 2006, respectiv Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 43, care îl menţionează eronat ca Aibănuş Mihai);

AIBENŞUTZ Mihai, (alias AIBĂNŞUŢ, la origine Eibschitz), iniţial anchetator al partizanilor capturaţi în Munţii Bihorului, ulterior membru al Biroului Comitetului Raional V.I. Lenin ”Bucureşti al P.C.R./P.M.R. şi director al Întreprinderii de prototipuri Bucureşti.

2

1538. ANTONIU, Samuel (n. Samuel AIZICOVICI) (n. 12.IV.1910 Piatra Neamţ, fiul lui Mateiaş şi Betty; căs. cu Ella) – în februarie 1948 numit comisar-şef în cadrul centralei Siguranţei; după reorganizarea Siguranţei în Securitate maior, şef de serviciu şi locţiitor al lui Dulgheru la cabinetul ministrului de Interne (1948-1952), ulterior director adjunct la Direcţia VIII Cercetări Penale a D.G.S.S. până în 1957, când a fost destituit şi exclus din partid, urmare a descoperirii fostei sale apartenenţe la Partidului Radical Ţărănist în perioada interbelică; deţinut 3 ani248 pentru neglijenţă faţă de securitatea statului (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1519; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; C. Lupu 2011; Neştian 2010: 88; Kuller 2008c: 191; Caţavencu 2007: 12; Dobre et al. 2006: 185; Niculae 2004: 32; Deletant 1995b: 58; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48; v. şi dosarul său de la C.C.P. nr. 925/467 din 27.IV.1957);

"152.) Antoniu Sami (Samuel Aritonovici), director adjunct al Direcției între 1948 și 1952, plecat ulterior în Israel"

Caietele CNSAS, nr. 1 (13) / 2014:"Printre acuzele aduse de Gheorghiu-Dej „deviatorilor” în şedinţa Biroului Politic din 26 mai 1952 s-a numărat şi faptul că – la cererea Anei Pauker – Teohari Georgescu ordonase Direcţiei Anchete să elibereze un grup de spioni israelieni, deşi la nivelul conducerii partidului se hotărâse judecarea acestora21. Pentru a se da consistenţă acestui atac, peste numai două săptămâni, mr. Antoniu Samuel (etnic evreu), locţiitor al şefului Direcţiei Anchete, a fost scos din Securitate tocmai pentru că „a divulgat verişoarei lui că nu se va face sioniştilor proces” (învinuirea oficială fiind aceea de „pălăvrăgeală”)22. Chiar a doua zi după executarea lotului Lozovski, mr. Antoniu avea să fie arestat, la 14 august 195223. După o anchetă îndelungată avea să fie trimis în instanţă, într-un lot format din alţi doi colegi de-ai săi de la Direcţia Anchete, şi ei evrei."

Corvin Lupu: "Antoniu Sami (Aritonovici Samuel), director adjunct la Direcţia Anchete Penale în cumpliţii ani 1948-1952, emigrat în Israel"

Constantin Iulian: "La Direcţia a V-a a Securităţii unde se prelucrau „demascările” de la Piteşti se aflau: Director adjunct: ARITONOVICI SAMUEL (semna ANTONIU SAMI) – evreu, anchetator între 1948-1952, a emigrat în Israel"

3

1542. ARITONOVICI, Milu (Millo) – încadrat iniţial ca şef adjunct de birou în centrala D.G.P. în septembrie 1945 (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774); în 1947-1948 comisar în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980

4

Gheorghe Gh. Ardeleanu (Moise Gh. Bulă): 8 mai 1985 96. Încadrat în Securitate de la 1 august 1961, în urma absolvirii cursului de doi ani al Şcolii Militare de Ofiţeri de Securitate - Băneasa. Anterior: şef al Secţiei I (Spaţiul Europa) din cadrul Centrului de Informaţii Externe (octombrie 1978 – mai 1985), locţiitor al şefului Direcţiei a III-a Contraspionaj (ianuarie 1974 – septembrie 1978), şef serviciu (iulie

1972 – ianuarie 1974), locţiitor şef serviciu (februarie 1970 – iulie 1972) şi şef birou (anterior lui februarie 1970), în cadrul aceleiaşi direcţii.

5

1547. AUER, I. E. Geza – colonel, profesor la Şcoala de miliţie din Bucureşti până în 1965, ulterior şef de serviciu în Inspectoratul General al Miliţiei (Cosma 1994: 44-83);

6

1551. AVRAM, Şloim – din aprilie 1945 agent la Poliţia Dorohoi; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; în 1949 sublocotenent la biroul V Anchete la Securitatea Dorohoi în cadrul D.R.S.P. Suceava, implicat în lichidarea grupării anticomuniste Macoveiciuc, ulterior locotenent major la Securitatea din Piatra Neamţ, emigrat în Israel în anii ‘80 (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; v. şi Caţavencu 2007: 15; Solomovici 2003: 207-8 şi 2004: 567, 600 – în fapt este vorba de aceeaşi persoană, n.n);

Claims: AVRAM, Sloim            Dorohoi 27      Moghilev / Transnistria           O.11/99/B A-4a

versus

73.Keidar Sarina, fiica lui Avram Şapşa şi Ides, născută la data de 7 ianuarie 1948 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Lehavim, str. Zivoni 4. (1.364/2006)

16 "1550. AVRAM, Nuşem - între 1944 şi 1945 şef adjunct de birou la Inspectoratul Regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9959);( V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-+detinuti+politici\A\A+03.+Anghel+-+Ardeiu\Antoniu+Samuel+M/P1060208.JPG.)"

            versus "65.Kimberg Anuţa, fiica lui Nisen Avram şi Eti, născută la data de 7 septembrie 1928 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (1.496/2008)"

Comentariu: Nu găsesc indicii privind traseul dlui Nusem/Nisen de la Galaţi spre Moldova de Nord

71.Marcovici Ozias, fiul lui Avram- Bercu şi Ghiţa, născut la 3 aprilie 1948 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le-Zion, str. Birger Itzhack Beti Betti Avram

57.Gershon Yehudit, fiica lui Avram Solomon şi Lili, născută la data de 13 ianuarie 1953 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Tel-Hai nr. 63, ap. 6. (2.541/2009)

1.Avram Marian, fiul lui Samuel şi Rachela, născut la 9 iulie 1946 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Str. Smolenskin nr. 9 (1.868/2005)

6.Avram Jose Mauriciu, fiul lui Leo şi Frima, născut la data de 5 aprilie 1936 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Givat Shmuel, str. Oranim nr. 9. (890/2008)

2.Avram Simon, fiul lui Leon şi Rifca, născut la data de 23 iunie 1934 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Kedoshei Cair nr. 11. (1.854/2009)

101.ZeklerYaaqov, fiul lui Avram Hers şi Betti, născut la data de 16 septembrie 1963 în localitatea Naharia, Israel, cu domiciliul actual în Israel, Zur Moshe, str. Hadar nr. 15. (3.264/2006). Copii minori: Zekler Arad, născut la data de 2.11.1991, şi ZeklerDvir, născut la data de 5.01.1995.

2013 ORDIN Nr. 55 /P 7.AVRAM REUVEN (54823/2012).

2014 ORDIN NR.852/P 7. AVRAM MARCEL (9214/2013) ;

AVRAM, Marcel                       Romania          JM-13297 +AR-5a       Army

AVRAM, Marcel           Roman  1920   Herman Sali    Student                        Studentii Colegiului Pentru Studentii Evreii   domiciliat Bacau Str.Regele Ferdinand 110

2015 ORDIN Nr.778/P 7.AVRAM ARIEL (19629/2014).

ORDIN Nr.791/P 6.AVRAM TSAFRIT (17597/2014).

2017 ORDIN NR. 207/P 2. AVRAM ARIE (59198/2016) ;

2. AVRAM SHIRLEY (73966/2016) ;

1.ABRAM YIGAL (8438/2013).

7

1553. BACALU, Dumitru (n. David) – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din luna noiembrie a aceluiaşi an comisar-ajutor (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093); ulterior locotenent-major (în 1950), locţiitor director adjunct la D.R.S.P. Suceava în 1949-1950-?; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1982; (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 567; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 277);

Doina Jela:" Bacal D. – locotenent în Direcţiunea Regională a Securităţii Poporului Suceava în 1949. A participat la arestarea şi ancheta partizanilor din grupul Macoveiciuc, din zona Rădăuţi, unul dintre cele mai timpurii grupuri de luptă anticomunistă din România. Din declaraţia, surprinzător de francă, a fiului mai mare, Silvestru, în vîrstă de 23 de ani (tatăl, Vladimir, fusese ucis în 1946), locotenentul Bacal află că grupul luptase nu împotriva comunismului, ci a ocupaţiei sovietice. Rezultă de fapt, din aceleaşi declaraţii, că singurul lucru pe care-l făcuse iniţial această familie, ca şi sătenii alipiţi grupului, a fost să se refugieze în pădure, pentru a evita deportarea, însoţită de jafuri, violuri, crime, ordonată de ruşii ajunşi în satul lor (în acel moment, în mai 1944, familia era alcătuită din tatăl, mama şi copiii de 18,14,11 şi 8 ani), iar apoi să lupte, alături de trupele regulate, împotriva invadatorilor. I-a trimis totuşi pe toţi în judecată. Grupul Macoveiciuc, alcătuit din aproape 20 de foşti luptători, a fost condamnat la ani grei de închisoare."

Bacal David- "Ofiţer la Direcţia Regională de Securitate Stalin (Braşov), membru de partid exclus pentru că în lagărul de la Murafa-Moghilev a fost informatorul jandarmilor; alte abateri. CCP a hotărât menţinerea deciziei."

1554. BACALU, Marcu – în iunie 1948 numit comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă; ulterior locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (62 vol. I, u.a. 3/1952, vol. I) (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);

1555. BACALU, Moise - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

77. BACAL, Israel (1902 Botoşani – I.1961 Bucureşti) – absolvent al liceului “Laurian” (1921), avocat, “vechi comunist şi conducător C.D.E.-ist” (cf. Moses Rosen), care “a contribuit masiv la C.D.E.-izarea comunităţilor evreieşti” (cf. H. Kuller), unul din principalii denigratori ai lui W. Filderman după război, preşedintele F.C.E.R. (1951-1961) şi simultan şeful Direcţiei Juridice din cadrul Ministerului Industriei Uşoare (H. Kuller 2008a: 47; Solomovici 2003: 139; Rosen 1990: 66, 77, 91, 98; Ancel 2005: 246; Rotman 2004: 47, 84); sora sa, Raşela (profesoară la Liceul “Gheorghe Lazăr” din Bucureşti), a fost soţia medicului David Salzberg;

             versus 3. BACALO ELIRAN (73819/2016) ;

8

79. BACHER, Iulius – procuror şef adjunct (al lui Al. Voitonovici) al României (1948-1952) (singura menţiune în Solomovici 2001 II: 42);

9

Bánrányi Elemér (evreu), şef birou 1948-1960;[securitatea Cluj]

10

1561. BARBU, Daniel (n. Barbu LENOBEL) – anchetator (1945-1950) în Brigada Mobilă a Direcţiei Cercetări Penale, în 1953 locotenent la Direcţia VIII (fostă V) de Cercetări Penale a D.G.S.S., emigrat ulterior în Israel; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 38/1980 şi 9/1983; (C. Lupu 2011; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 586; Niculae 2004: 32; Jela 2001);

[PCR MAI 292  Lenobel Barbu 19.08.1925]

            2014 1. BARBU CONSTANTIN (1198/2014) ;

11

1591. BICHEL, Ion (n. Ivan) (uneori ortografiat Bikel) (n. 1927 Arad) – din grupul lui Serghei Niconov, încadrat ofiţer în S.S.I. după 1945 (după alte surse încadrat în M.A.I. abia în 1951), cu misiuni sub acoperire în R.F. Germană, Austria, Olanda, Suedia, Polonia ş.a., în anii ’60 cu grad de colonel, suspectat de spionaj în favoarea unor state occidentale (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 449-53; Ozon 2001; Cosma 1994: 44);

[PCR MAI 1896 Bichel Ivan (Bickel) 16.08.1927]

12

1598. BLAUSTEIN, Laurenţiu – în anii ’50 locotenent de Securitate participant la reprimarea rezistenţei anticomuniste din munţi; menţionat în memoriile lui Ioan Gavrilă Ogoranu, care reproduce o dare de seamă a Miliţiei Raionale Făgăraş din 14 august 1952, respectiv, sub numele neplauzibil “Blaunstein”, de Solomovici, 2004: 567;

8.Blaustein Anat Angelique Davida, fiica lui Marius şi Mira, născută la data de 22 martie 1977 în localitatea Ramat Gan, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Yehoshua Bin Nun nr. 53. (325/2009)

13

1611. BOGDAN, I. Horia (Sharit) – în 1950 maior, director adjunct al Secretariatului D.G.S.P. la înfiinţare (1948) (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Oprea 2002: 157);

1612. BOGDAN, Hary (n. Harry BERMAN254, fiul lui Philip şi Rosa (n. Stark)) (n. 6.XI.1917 Bucureşti) (uneori menţionat cu prenumele românizat Horia) – în 1957 colonel de Interne; şeful Direcţiei Aprovizionare şi Gospodărie a M.A.I. (1955-1960), ulterior şeful direcţiei tehnic-administrative, direcţia Spate din M.A.I.; fratele lui Jean Bogdan (v. supra); căs. cu Simona, cu care a avut o fiică, Doina; (?) decorat în 1971 sub numele dactilografiat eronat “Corneliu Hari [B]ogdan”, în calitate de şef de serviciu la M.A.I., cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (Dobre et al. 2006: 215; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Arachelian 2010; Goma 2007: 118; Pelin 2005; Cosma 1994: 50; Solomovici 2003: 198; Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 157 din 4 mai 1957; menţionat şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar 10.090, f. 18; Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 2);

[PCR MAI  2211 Bogdan Hary (Berman) 28.10.1917]

1613. BOGDAN, Nicolae (n. CNAPPE; fiul lui Carol) (n. 19.XI.1900 Bucureşti) – după război inspector în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 cu ordinul „Coroana României în grad de Cavaler (decizia nr. 19854 din 25 febr. 1946 în M.Of. nr. 72 din 26 martie 1946, partea I-a, p. 2786; M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10158; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871);

14

1616. BOKOR, Ludovic (30.VII.1930 Braşov – 2000 Cluj, fiul lui Alexandru şi Berta) – evreu maghiarofon, maior (la trecerea în rezervă) la Direcţia Regională / Inspectoratul Judeţean Cluj al Securităţii între 1951 şi 1969; trecut în rezervă la 31.12.1969 cu grad de maior256;

15

1564. BĂDĂU (? BĂDAN), Alexandru (n. Alexander BRAUNSTEIN) – după august 1944 şeful Comisiei de Control al Străinilor din cadrul M.A.I., originar din Târgovişte;

3694. BRAUNSTEIN, Berthold – după război judecător cauze penale la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2218);

3702. BRAUSTEIN, Berthold – după război numit judecător la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3536);

3700. BRAUNSTEIN, Marcel - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

1621. BRAUNSTEIN, Samoilă – după august 1944 agent de poliţie la Iaşi, de unde demisionează în sept. 1946 (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);

12.BRAUNSTEIN EDGAR (7199/2014).

6.BRAUNSTEIN MOSHE DAVID (106211/2016) Copii minori: 3

7. BRAUNŞTEIN ILAN-MORDEHAY (3957/2014) ;

7.Braunstein Assi, fiul lui Iosef şi Silvia, născut la data de 11 iunie 1958 în localitatea Huşi, judeţul Vaslui, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Givatayim, str. Idmit 4. (Dosar nr. 1.923RD/2006)

16

162. BLUMENFELD, Iosif – fost student la Drept la Iaşi, de la începutul anilor ‘50 judecător la Tribunalul Raionului V.I.Lenin (secţia civilă 4950), Bucureşti, ulterior, până în anii ’80, la Judecătoria sectorului 8 Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

1603. BLUMENFELD, Bloida - din 1 aprilie 1945 impiegat în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

1604. BLUMENFELD, Leon - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

1605. BLUMENFELD, Samuel – în 1948 lucrător calificat în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 190 din 18 august 1948, partea I-a, p. 6748);

[PCR MAI 967 967 Blumenfeld Samuel 16.07.1926]

2017 ORDIN nr. 816/P 4.BLUMENFELD ISRAEL (89859/2016).

5.BLUMENFELD OMER (89859/2016).

6.BLUMENFELD TAMAR (89859/2016).

2018 ORDIN NR. 194/ P  10. BLUMENFELD TAMMAR (95928/2016) ;

44.Usher Mirella, fiica lui Blumenfeld Aron şi Biumenfeld Delia Letizia Ruth, născută la data de 15 august 1960 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul în Israel, Tel Aviv, str. Levitan nr. 4/9.(Dosar nr. 2.188RD/2007)

17

7156. BRÜLL, Salo – de profesie fotograf, instalat comisar al poporului la Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172 şi 174-178, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171 şi 180);

18

Corvin Lupu: generalul Bucicov, director în Securitatea Statului, însărcinat cu paza demnitarilor,

1632. BUCICOV, Maria (n. Mira) – ofiţer la Direcţia B Contraspionaj a Securităţii în 1951, soţia colonelului de securitate Valeriu/Valerian Bucicov (Bucikov) (Jela 2001, Solomovici 2001II: 44; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 45, 70; Watts 2011: 197 n. 1);

[PCR MAI 338 Bucicov Mira (Sperer) 25.12.1921[

 Un alt agent sovietic, Valeriu Bucicov, a fost numit în 1948 în fruntea Direcţiei a VI-a din D.G.S.P., care răspundea de paza demnitarilor, fiind plasat aşadar în imediata apropiere a lui Gheorghiu-Dej şi a liderilor comunişti români.

19

1634. BULAN, Şt. Iacob (n. Iakov), - gen. mr. M.A.I., fost ofiţer sovietic, avansat la 23 august 1949 general, locţiitor politic al Comandamentului trupelor de Securitate (1945-1952), apoi comandant al aviaţiei militare şi rector al Academiei Militare din Bucureşti; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (14/1955, 4/1956) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1957; decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

104. col. Iacov St. Bulan, avansat la 23 august 1949 general, care a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (1945-1952)

20

3781. CARTIANU, Numa – după război judecător la tribunalul Vlaşca (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3534);

21

1647. CEASLAVSKI (cu varianta Ciaslavski) - şef de serviciu D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1953), fost frizer al Anei Pauker (C. Lupu 2011; Goma 2007: 118, Jela 2001; Cosma 1994: 48);

22

1648. CERLINCĂ, Eugen (n. Cerlinca, fiul lui Maxim şi Michalina) (1.I.1933 – 1985; Suceava) – ofiţer la Direcţia Regională, ulterior Inspectoratul Judeţean Suceava al Securităţii între 1956 şi 1983, când este trecut în rezervă cu gradul de locotenent-colonel260;

23

1653. CHIPER, Ion (n. Lary LEFERMAN; a folosit frecvent ca nume de serviciu şi varianta “Sava Leferman”) – după război comisar-ajutor al Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi, apoi încadrat ofiţer la D.R.S.P. Iaşi (la un moment dat cu gradul de locotenent-major), pensionat, trăia încă în Iaşi în anii ’90 (referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 201/1975; Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; Ioniţoiu 2000: 204; Ioniţiu 2008:88; Neştian 2010: 88; I.R.I.R. & Caţavencu (2004) îl menţionează ca sublocotenent la D.R.S.P. Galaţi în 1948)261;

1654. CHIPER, Surica – în dec. 1947 numită agent de poliţiei în cadrul D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1947, partea I-a, p. 11059);

Leferman S. – în 1948 era sublocotenent, DRSP Iaşi (evreu, ca mulţi alţi criminali comunişti veniţi pe tancurile armatei roşii – n.m.).

24

1658. CIMPOIEŞU, George (cu variantele Ciompoieşu George şi Cimpoişu George) (n. 8.V.1937 la Josenii Bârgăului, jud. BN (fiul lui Ioan şi Ghizela Vilhelmina) – d. 1997, Botoşani) – angajat în 1957 la Direcţia Regională Suceava, unde până în 1989 avansează până la gradul de lt.-col. în cadrul Inspectoratului judeţean Suceava al Securităţii (funcţie de şef de colectiv), trecut în rezervă la 17.I.1990262); căs. cu Petria, a avut doi fii: Dan şi Sorin;

25

3795. CÂRDEI, Isidor – judecător la Suceava în 1950 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271);

26

3812. CIOARĂ, I. Iancu – magistrat; în noiembrie 1944 numit judecător la Judecătoria III urbană Bucureşti; în anii ’50-‘60 arbitru de stat, coautor al cărţii Culegere de instrucţiuni date de Primul Arbitru de Stat (Ed. Ştiinţifică, 1963, 1966) (Kuller 2008a: 435 pentru indicarea evreităţii; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);

27

Caietele CNSAS, nr. 1 (13) / 2014: Constantin Gh. Cîmpeanu: 1 februarie 1951 – 1 aprilie 1956166. Anterior: şef al Regionalei de Securitate Ploieşti (vezi mai jos).Ulterior: locţiitor pentru operativ al şefului Regionalei de Securitate Oradea (mai – noiembrie 1956), şef (cu delegaţie) al Regionalei de Securitate Oradea (vezi mai jos).

28

1668. COHN, Zissu (fiul lui Şmil) – şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1958 (Cosma 1994);

[PCR MAI 1693 Cohn Zisu 02.02.1919]

3857. COHN, Zissu - în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);

2049. KOHN, Arcadie – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (60/1955);

2050. KOHN, Aron – după război agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă; disponibilizat în aprilie 1948 (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232);

1664. COHN, Bernard – în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);

3841. COHN, Bernard - numit în 1945 de către ministrul de Interne notar delegat secretar al plasei Ştefăneşti, jud. Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);

2051. KOHN, Bernard – din 1948 ofiţer şi şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Cosma 1994: 51); ortografiat de către Solomovici (2004: 569) “Cohn”;

3842. COHN, David - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Baia (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

2052. KOHN, Dezideriu - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);

2053. KOHN, Elvira - din aprilie 1945 impiegată în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

5028. KOHN, Elemer – în iunie 1945 angajat în M.A.I. ca gardian public (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);

1666. COHN, M. Harry – fost tinichigiu, în 1948 plutonier-major în D.R.S.P. Bucureşti (Solomovici 2004: 569);

COHN, Hary    1945   Botoshani / Romania   O.11/124 YO-01o

Cohn M. Harry – fost funcţionar, angajat în DRSP Bucureşti, la înfiinţarea Securităţii, în 30august 1948. A primit gradul de plutonier-major şi o funcţie operativă. Fusese înainte tinichigiu

3848. COHN, P. Herş - în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);

KOHN, Hersh              Obodovca / Balta / Transnistria           M39/32 DP-12f

1665. COHN, Lazăr – din iunie 1948 angajat în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5228);

[PCR MAI 1302 Cohn Marcel (Andrei Alexandru) 26.03.1925]

2054. KOHN, Maximilian – în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Serviciului Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1912; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);

1667. COHN, Moses - în august 1948 şef de secţie în cadrul M.A.I., transferat temporar ca translator-şef (v. M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6310);

1675. CONSTANTIN, Simion (n. COHN) – membru de partid; funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (61/1955); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 81/1970;

16 membri supleanţi ai C.C., cel puţin 6 erau evrei  Gh. Stoica (Cohn

COHN, Simion 1914   Bucuresti / Romania    JM-13.250 b ST-1        Slave Labor

1663. COHEN, N. Sever – în 1948 era comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2604);

            (vezi la a)

29

1676. CONSTANTINESCU, Ionel (alias) (n. 20.XII.1928, Brăila (fiul lui Samoil şi Tita) – d. 1993, Suceava) – angajat în 1949 la D.R.S.P. Suceava, avansează în cadrul direcţiei regionale, ulterior inspectoratului judeţean Suceava, până la gradul de colonel, cu care este trecut în rezervă la 21.IX.1981;

            Fir completat la aparatul cultural

30

1678. CORNĂŢEANU, Eugen (n. Jenö KRONSTEIN263) (2.XII.1907 Brezoiu, Vâlcea – (22.VI.?)1953) - colonel de Securitate (în 1953); iniţial ofiţer la D.R.S.P. Oradea (1948-1950), implicat în reprimarea rezistenţei anti-comuniste din Maramureş, apoi prezent în Direcţia Penitenciare, iniţial la penitenciarul Aiud, iar apoi comandant al lagărului de muncă Galeş, sinucis în 1953;

31

284. CORNIŞTEANU, Paul – membru al comisiei mixte de cenzură a presei instituite mai 1945 (Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945) în cadrul Ministerului Propagandei (A.N.I.C. fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027; Corobca 2008: 15, n. 6)74; în oct. 1945 numit şef de serviciu în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718); în iunie 1948, ca inspector de poliţie, delegat cu conducerea Direcţiei Personal a D.G.P., în locul lui Pavel Cristescu (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4844); ulterior prezent în Direcţia Poliţiei Administrative (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8011); tatăl cunoscutului regizor Mircea-Mihai Cornişteanu, în anii ‘2000 director al teatrului Naţional din Craiova;

32

Caietele CNSAS, nr. 1 (13) / 2014: Ioan I. Coşer: 8 mai 1972 – 25 octombrie 1985274. Încadrat în Securitate la 20 august 1951. Anterior: adjunct inspector şef – Inspectoratul Judeţean de Securitate Arad şi şef al Serviciului 1 Informaţii Interne (aprilie 1968 – mai 1972), locţiitor al şefului Serviciului 3 Informaţii Interne din cadrul Regionalei de Securitate Banat (octombrie 1961 – aprilie 1968), şef al Biroului 3 Informaţii Interne din Serviciul Raional de Securitate Arad (februarie 1956 – octombrie 1961), şef birou operativ (iulie 1955 – februarie 1956) şi lucrător operativ în cadrul Regionalei de Securitate Arad (august 1951 – iulie 1955). Trecut în rezervă prin Decretul prezidenţial nr. 223/25.10.1985.

https://grupul.ro/lista-securistilor-c-f/: 59) : Coser Ioan – in 1981 era col., seful Securitatii judetului Arad, Inspectoratul Judetean Arad, serviciul III. La 12 iunie 1981 printr-o nota da informatii despre “elemente ce intretin legaturi sau manifesta interes de a lua le-gatura cu posturi de radio straine; se ocupa de culegerea si transmiterea de informatii la aceste posturi de radio; sunt rude ale colaboratorilor si angajatilor acestor posturi”.

33

1689. CRISTESCU, Virgil (n. HAIDEN) (n. 21 ian. 1922 Tg. Neamţ) – după război şeful Direcţiei Personal în centrala D.G.P.; decorat în 1947 cu ordinul „Coroana României” în grad de ofiţer []

34

1690. CRIŞAN, Alexandru (25.I.1933 Cucliu Mic, SM – 1997 Bucureşti) (fiul lui Petru şi Estera) – ofiţer de Securitate la Direcţia a 4-a (1952-1954), apoi a 7-a (din 1955 cu grad de locotenent), di9 1963 la Direcţia T; trecut în rezervă în 1967 cu grad de căpitan265;

35

1699. DASCĂLU, Aurel - în nov. 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Dorohoi (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926);

1700. DASCĂLU, Elizar (n. Elizare M. FRIEDMAN) (n. 3.VI.1912 Sinaia; locuia pe str. Mîntuleasa nr. 22, îbn acelaşi bloc cu L. Pătrăşcanu) – în iunie 1945 numit comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5466; decizia M.J. nr. 126.933 din 15 dec. 1945 în M.Of. nr. 295 din 28 dec. 1945, partea I-a, p. 11177; M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8050);

1701. DASCĂLU / DASZKEL, Eugen (n. DAVIDOVICI la 01.08.1910, Turda, fiul lui Ignaţ şi Pepi) - şeful Siguranţei Satu Mare (1944-1948), posibil agent sovietic, apoi şeful Serviciului Judeţean Mureş al D.R.S.P. Cluj, ulterior şef de serviciu la Regionala Cluj a D.G.S.S. (Jela 2001, Goma 2007: 118; Cosma 1994: 52, 76, 83);

[Şefii Serviciului IV Contrasabotaj au fost:sublocotenent Dascăl Eugen (1 dec. 1948 – 29 febr. 1951);]

Dascălu (Davidovici) Eugen – şef al regionalei Satu Mare a Securităţii, agent KGB. A

fost la un moment dat şeful Securităţii din Tîrgu-Mureş. Eugen A. Dascăl(u): 1 februarie 1951 – 1 noiembrie 1958168.Anterior: şef secţie în cadrul Regionalei de Securitate Cluj (iulie 1949 – ianuarie 1951).

Trecut în rezervă şi pensionat de la 31 decembrie 1958.

[MAI 191 191 Dascălu Iancu 01.08.1910[

36.Dascălu Avi, fiul lui Herscu şi Hana, născut la data de 19 februarie 1958 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Matmon Cohen 6/2. (5.430/2004)

            37.Dascălu Daphne, fiica lui Avi şi Dana Irena, născută la data de 12 ianuarie 1989 în localitatea Tel Aviv-Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Matmon Cohen 6/2. (5.430/2004)

            38.Dascălu Joel, fiul lui Avi şi Dana Irena, născut la data de 10 mai 1990 în localitatea Tel Aviv-Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Matmon Cohen 6/2. (5.430/2004)

30.Dekel Natan, fiul lui Dascălu Ţalic şi Sura, născut la data de 17 mai 1958 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kibbutz Samar. (2.940/2005)

33.Habot Espina Orly, fiica lui Dascalu Simon şi Rozica, născută la data de 12 iulie 1950 în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion 75498, str. Habotzrim nr. 26, ap. 2. (885/2005)

9.DASCĂLU SHIMON (60527/2012).

18.DASCĂLU JACK (20745/2014).

19.DASCĂLU SORIN (20743/2014).

10.DASCALU JULIAN EZRA NATHAN (9148/2015).

26.DASCALU ADIN (23300/2015).

36

6 "1702. DAVID, Isidor – în anii ’50 locotenent de Securitate la Iaşi (unul din anchetatorii lui Octav Bjoza, preşedintele A.F.D.P.R.), emigrat în Israel (Solomovici 2004: 570); "

            versus liste I :"39.  Isidor şi Ghizi, născut la data de 21 iulie 1959 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]  Copii minori: David Shahar, născută la data de 27 ianuarie 1992."(cerere 3.784/2005 admisă prin Ord.Min.Jus.498/C- 9.02.2009)

            versus liste II : vreun copil/nepot cu alt nume sau : ORDIN Nr. 55 /P 25.DAVIDI ORLY (59690/2012). [] DAVIDI SHAHAR (59690/2012) [] ORDIN Nr.321/P 29.DAVID AVIV ANDREI (66949/2012). [] ORDIN Nr. 414/P 10.DAVID JACK (84998/2012). [] ORDIN Nr.533P 12.DAVIDI AMIR (11874/2013). [] ORDIN Nr.2211/P 16.DAVID NISSAN (8588/2014). [] DAVID ELAD (19638/2014).

[] ORDIN NR. 768 /P 17. DAVID ALEXANDER (16128/2016) ; [] ORDIN NR. 1805/P/2016 9. DAVID AVIV (20569/2014); [] DAVID MEITAL (36936/2016); 11. DAVID YANIV (20569/2014); [] ORDIN Nr. 1839/P/2016 11.DAVID GERALD (24394/2016) [] ORDIN Nr. 2141/P 5.DAVID ITZHAK (4400/2016).

[] 2017 ORDIN NR. 207/P 5.DAVID TAMIR (18690/2014) [] ORDIN nr. 508 /P/2017 14.DAVID DORON (4376/2016) [] 15.DAVID IDO (84242/2016) [] ORDIN Nr. 21/P 14.DAVID ELIEZER (6818/2017). Copii minori: 1 15.DAVID NIV (6905/2017). 16.DAVID ROTEM (6888/2017).

            versus  III :???

1703. DAVID, Leibu - în 1947 comisar în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10921);

3947. DAVID, Iosif (n. 28 mai 1935, Botoşani, fiul lui David şi Paula) – membru de partid din 1954, informator al Securităţii535, după 1989 şeful C.E. Botoşani;

37

1708. DAVIDOVICI, Iosif - la sfârşitul anului 1947 comisar la Serviciul Judeţean de Siguranţă Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319); după înfiinţarea D.G.S.P., sublocotenent (în 1949), apoi locotenent, şeful biroului 1 Informaţii la Securitatea din Roman, în cadrul D.R.S.P. Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319), respectiv la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Jela 2001, Ioniţoiu 2006: 44; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);

1709. DAVIDOVICI, O. Gheorghe – din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);

1710. DAVIDOVICI, A. Martin – începând cu 1 februarie 1948 agent de poliţie la Arad (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515);

2196. MIRESCU, Leon (n. Leon DAVIDOVICI) (a mai folosit şi numele de serviciu “Mureşan”) – şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1958); emigrat în SUA (Jela 2001: 41; Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 570); C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

Corvin Lupu: L. Mureşan (Davidovici Leon), anchetator între 1948-1958, emigrat în S.U.A.

Davidovici (Mirescu) Leon – şef de birou în Direcţia Generală a Securităţii Poporului, la

înfiinţarea acesteia, în 30 august 1948.

Persoanele care făceau aceste prelucrări în cadrul Direcţiei V de Securitate, identificate până în prezent (2011) sunt următoarele: DAVIDOVICI LEON

158.) Mureșan (Leon Davidovici), anchetator între 1948 și 1958, emigrat în SUA

            versus-- vezi la punctul 1.c

38

1715. DELEANU, Carol (n. FICHLER) (n. 1.VI.1919 Bucureşti) – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul credincios” clasa a III-a (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 255 din 2 nov. 1946, partea I-a, p. 11625);

1716. DELEANU, Liuba - în noiembrie 1945 încadrat ca şefă de birou la Inspectoratul regional de Poliţie Sibiu (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800);

[884 Fruchtman Rebeca (Deleanu Rita) 23.09.1909]

39

1719. DEMETRESCU, Raoul (fiul lui David) – maior, şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1961 (Cosma 1994: 65, 66, 70);

Stefanescu: Proaspeţii ofiţeri de securitate, candidaţi, erau duşi în str. Sf. Ionică, în blocul Schuller, unde funcţiona o şcoală a S.S.I.-ului. Comandant era un anume Giosan, un individ şchiop şi taciturn. Evreu ca şi locţiitorul său Raoul Demetrescu, căpitan.

40

Diamant (?) – medic la arestul Ministerului de Interne în 1948. Printre puţinii consemnaţi de memorialişti pentru neomenia lor, deşi aceştia au fost destul de numeroşi. Refuza să acorde asistenţă medicală celor care se întorceau de la tortura numită „mosorel“ sau „rotisor“, tortura constînd în bătaia la tălpi a supliciatului, în poziţia atîrnat, cu încheieturile mîinilor şi picioarelor prinse de o bară groasă de lemn, sprijinită între o masă şi un scaun, sau două birouri. După acestsupliciu, picioarele deveneau groase ca nişte butuci, o carne vie, victima nemaiputînd merge decît „în patru labe“, uneori şi cîteva săptămîni

verus lista I - alt nume sau nepot-prin fiu: 

21.Diamant Yosef, fiul lui Diamand Gutman şi Fany, născut la data de 4 iulie 1956 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzliya, str. Weizman nr. 35. (Dosar nr. 1.098/RD/2006)

34.Diamant Han, fiul lui Martin şi Sylvia, născut la data de 22 februarie 1956 în localitatea Suceava, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Pardessia, str. Harakefet nr. 5. (871/2005)

17.Diamant Gadiel, fiul lui Martin şi Silvia, născut la data de 20 mai 1961 în localitatea Hadera, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hankin nr. 42. (361/2009)

16.Diamant Adva, fiica lui Gadiel şi Rebecca, născută la data de 13 aprilie 1989 în localitatea Tel Aviv, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hankin nr. 42. (360/2009)

19.Diamant Ortal, fiul lui Han şi Cerna, născut la data de 7 septembrie 1981 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Lezion, str. Heil Handasa nr. 3. (2.054/2008)

21.Diamant Elad, fiul lui Ilan şi Czerna, născut la data de 8 martie 1985 în localitatea Tel Aviv-Iafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bishon Ielion, str. Heil-Handasa nr. 3. (2.052/2008)

            sau nepot -prin noră:

22.Diamant Cerna, fiica lui Landesman Iosif şi Estera, născută la 9 septembrie 1956 în localitatea Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 75702 Rishon Le-Zion, str. Heil Handasa 3.

41.Diamant Michai, fiica lui Ciubotariu Aurel şi Fani, născută la data de 9 octombrie 1955 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Johana Jabotinsky nr. 20. (1.649/2008)

16.Diamant Adva, fiica lui Gadiel şi Rebecca, născută la data de 13 aprilie 1989 în localitatea Tel Aviv, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hankin nr. 42. (360/2009)

18.Diamant Yaara, fiica lui Gadiel şi Rebecca, născută la data de 12 ianuarie 1991 în localitatea Tel Aviv-Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hankin nr. 42. (361/2009)

            versus liste II- pe alt nume sau: DIAMANT ORLY (13106/2014).[]10.DIAMANT LITAL (89900/2016). Copii minori: 1 11.DIAMANT ORLY (89905/2016).

            versus liste III: ???

41

7310. DINER, Eti (Etea) Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1225); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău); după preluarea controlului de către sovietici la sfârşitul lui Iunie 1940, întocmea, alături de Carol Steinberg şi dr. Dorevici “listele de executări” (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);

42

1726. DINU, Lomy – şeful arestului M.A.I. în anii ’50, anchetator brutal, inter alios, al lui Emil Calmanovici (Solomovici 2003: 228, 2004: 570; Jela 2001; Wexler & Popov 2002 II: 825);

[PCR MAI 1682 Dinu Rozalia 17.07.1905]

43

1727. DOBROTĂ, Frenchel – locotenent de Securitate la Rădăuţi în 1949-1950-?267, la un moment dat concediat pentru escrocherie;

44

1729. DRUCKER, Samoilă – după război agent de poliţie în cadrul Biroului de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Reşiţa, ulterior şeful serviciul 2 Contrainformaţii la Direcţia Regională Banat a Securităţii la sfârşitul anilor ’50268 (M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2414);

45

1733. EBNER, Silvia (după alte surse Elemer) – emigrată în perioada interbelică în Palestina, în timpul războiului înrolată într-un detaşament local al armatei britanice, ulterior membru Irgun luptând împotriva britanicilor în Palestina preisraeliană, revenită în România în 1949, ocupând funcţia de şef de birou/serviciu la Direcţia a II-a Contrasabotaj în D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 25, 44, 45, 69, 271; Goma 2007: 118);

46

1741. (?) ELIAN, Gheorghe – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955);

4079. ELIAN, Gheorghe – în 1947 numit de ministrul Justiţiei judecător de şedinţă la Tribunalul Rădăuţi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6677);

            liste 1 tecut la fiu

8.ELIAN AVI, fiul lui Marius şi Inge, născut la data de 20 iunie 1955 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Weisel nr. 18, Tel-Aviv, Yaffo. (1013/2005)

            trecut la nora

            242.Elian Beverly Anne, cetatean englez, nascuta la 27 noiembrie 1959 in Salisbury, Rhodesia, fiica lui James Arthur si Patricia Margaret, domiciliata in Bucuresti, str. Londra nr. 13, sectorul 1.

            liste II 15.ELIAN AMNON (9186/2015).

47

1740. ELGES, Eliodor (13.II.1931 Mediaş – 2001 Braşov) (fiul lui Carol şi Ecaterina) – locotenent, apoi maior, ulterior lt.-col la Securitatea din Braşov în anii ’50-‘80272 (Bjoza 2006);

48

1747. EPSTEIN, ? – şeful securităţii Caransebeş după război, implicat în reprimarea rezistenţei anticomuniste în zona Caraş (Solomovici 2001II: 43; Ioniţoiu 2006: 27);

49

1748. ERDELYI, Elemer (n. 23.VII.1928, Ghelniţa, jud. CV (fiul lui Ladislau şi Ida) – d. 2007, Oradea) – evreu maghiar, locotenent(-major) la Regionala Braşov a Securităţii (1952-1956), maior şi apoi lt.-col., şef de serviciu în cadrul Direcţiilor II şi III (1964-1967), respectiv şeful Inspectoratului Judeţean Harghita al Securităţii (1970-1981), trecut în rezervă în 1981 cu gradul de general-maior274;

50

1749. ERDÖS, Rudolf (12.V.1929 Petroşani – 2006 Deva) (fiul lui Ioan şi Irma) – locotenent major (1955-1966) şi locotenent-colonel la Direcţia Regională / Inspectoratul Judeţean de Securitate Hunedoara275;

51

8. "1754. FAIBIŞ, Sami / Saie – din 1 aprilie 1945 comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Hârlău (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din 1 aprilie 1948 agent de poliţie la Biroul de Siguranţă al Poliţiei Dărăbani (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026)"

            versus "45.Faibiş Mirel, fiul lui Samie şi Stela, născut la data de 4 iunie 1955 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel [adresa]" (cerere 4.104/2008 admisă prin Ord.Min.Jus.1116/C-3.04.2009)

20 "4115. FAIBIŞ, Jean - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Fălciu (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.)"

            versus "109.Sela Elisabeth, fiica lui Faibiş Jean şi Estera-Malca, născută la data de 14 iulie 1943 în localitatea Huşi, judeţul Vaslui, România, cu domiciliul în Israel, [adresa] Dosar nr. 3.095RD/2007"

Comentariu: Am sovăit în a-l adauga la lista infamantă, pentru că nu toţi avocaţii, fie ei şi comunişti/evrei, au colaborat la genocidul juridic.

1753. FAIBIŞ, Beniamin – fost funcţionar, apoi plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (din 1948), anchetator, avansat sublocotenent în 1950, ulterior vânzător de stofe într-un magazin din Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 576);

Faibis Beniamin – plutonier-major de Securitate, în DRSP Bucureşti, la înfiinţarea acesteia, în august 1948. I s-a dat funcţia de şef probleme. Fusese înainte funcţionar.Anchetator deosebit de brutal al lui Ion Deboveanu, student la filozofie, în 1950. La data anchetei, care a avut loc la sediul Securităţii din Calea Rahovei, tot plutonier-major era. În toamnaanului 1950 a fost avansat la gradul de sublocotenent. În 1955–1956, a fost debarcat dinSecuritate şi ajunsese vînzător de stofe la magazinul „Bucureşti“.

            versus liste I alt nume sau nepot trecut la copil

47.Kirzner Zehava, fiica lui Faibiş Bercu şi Tetilia, născută la data de 7 ianuarie 1959 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Ha Hadar nr. 19.(2.709/2008)

FAIBISH, Bercu           Bucuresti                     JM-11.462 A-20          Expeditor

FAIBIŞ, Bercu  1908                commercial shoemaker            P. Carp 33      1083 

35.Faibis Reuven, fiul lui Ire şi Cezarina, născut la data de 8 octombrie 1945 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Eliat, Gigron nr. 436/1. (1.555/2006).

21.Dolev Ghana, fiica lui Faibiş Lazăr şi Colomba, născută la data de 13 februarie 1957 în localitatea Bârlad, judeţul Vaslui, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar Vradim 25147, Snir 80. (150/2006)

38.Faibis Theodor, fiul lui Mony şi Rozina, născut la data de 18 martie 1961 în Bucureşti, România, cu domiciliul în Israel, Ierusalim, str. Yam Suf nr. 14, cod 97.701. Copii minori: Faibiş Ady, născut la 21 noiembrie 2001, Faibiş Ron, născut la 7 martie 1997, şi Faibiş Chen, născut la 19 februarie 1995. Dosar nr. 2.844RD/2007

13.Faibis Natan, fiul lui Simion şi Raşela, născut la data de 18 februarie 1955 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cu domiciliul în Israel, Haifa, Koifman nr. 16. (Dosar nr. 1.255 RD/2007) Copii minori: Faibis Gil, născută la 14 aprilie 1991.

            alt nume sau nepoti trecuti ala nora

45.Faibiş Mina, fiica lui Opincaru Mendel şi Săli, născută la data de 12 februarie 1945 în localitatea Fălticeni, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, localitatea Bat Yam, str. Daniel 87. (2589/2005)

            versus liste II []AZARI FAIBISH MORAN (84902/2012). []9.FAIBIS OR (12194/2014).

[] FAIBIS NIR (12193/2014). []FAIBISH AIZIK (81882/2016)

52

4118. FAIERŞTAIN, Moisă – în martie 1945 numit de către ministrul Justiţiei judecător de şedinţă la Tribunalul Baia (M.Of. nr. 70 din 26 martie 1945, partea I-a, p. 2262);

1764. FEIERSTEIN, Marcu – după război agent de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319);

53

1757. FARAGO, Anton (n. 26.II.1922, Ploieşti (fiul lui Calman şi Marta) – d. 2000, Ploieşti) – evreu maghiarofon, sublocotenent (1948-1950), respectiv locotenent (1950-1952) la Direcţia Regională Prahova/Ploieşti, locotenent la Direcţia Regonală Dobrogea (1952-1953), căpitan (din 1963 maior) şi în diverse perioade şef de birou la Direcţia Regională Prahova (1953-1968), iar între 1968 şi 1970 la Direcţia IV, biroul de contrainformaţii, trecut în rezervă în 1970 cu gradul de locotenent-colonel276;

54

[ PCR MAI 180 Feier Ștefan 16.02.1928]

[Şefii Serviciului II Contraspionaj au fost: Locţiitorii acestora au fost:căpitan Feier Ştefan (1959‑1962);]

1777. FEYER, Stefan – în febr. 1948 angajat agent de poliţie la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1008); omonomie cu cel care în 1956, cu grad de căpitan, ocupa funcţia de şef al cabinetului ministrului M.A.I. în cadrul Direcţiei Secretariat (Dobre et al. 2006: 80);

 1762. FAYER, Iacob (în alte documente ortografiat “Feier”) - în august 1948 era agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei Siguranţei (M.Of. nr. 193 din 21 august 1948, partea I-a, p. 6937; M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969);

1755. FAIER, Iancu – în 1948 menţionat ca lucrător calificat în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1518);

1761. FEIER, Andrei – în febr. 1945 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349);

55

1758. FARCAŞ, Rozina – după război gardiană la penitenciarul Câmpulung-Muscel, demisă în august 1948 pentru “grave abateri în serviciu” (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7074);

1759. FARK, ? – colonel, torţionar la penitenciarele Bacău şi Stoeneşti (“Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);

1760. FARKAŞ, Nandor (alte surse Şandor) - şef de serviciu în cadrul D.G.S.P. cu atribuţii în contraspionaj, ulterior emigrat în Israel (Cosma 1994: 45, 68, 70, 259; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4);

la Direcţia a II-a de Contraspionaj era Farcaş Andrei

            versus liste I , alt nume sau nepoti trecuti la copii

27.Farkash Shimon, fiul lui Farcaş Alexandru şi Tilda, născut la data de 21 februarie 1947 în localitatea Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana 43341, str. Halamed Hey nr. 8/5. (1.188/2009)

86.Peer Mordechai, fiul lui Farcaş David şi Steiner Ghizela, născut la data de 19 iunie 1947 în localitatea Târgu Mureş, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Nahal-Kena nr. 4. (2.571/2007)

40.Farkash Arie, fiul lui Maximilian şi Regina, născut la data de 4 noiembrie 1949 în localitatea Cluj, judeţul Cluj, România, cu domiciliul în Israel, Arad, str. Odem nr. 12, cod 89.064. Dosar nr. 2.776RD/2007

30.Farkas Iustin Joseph, fiul lui Victor şi Sylvia, născut la data de 20 septembrie 1982 în localitatea Wynberg, Cape Town, Africa de Sud, cetăţean sud-african, cu domiciliul actual în Africa de Sud, 30 Bayvien Rd Wynberg, Cape Town. (5.161/2004)

            versus liste II  16.FARKASH ASAF (76204/2012). 17.FARKASH MORDECHAI (76227/2012).

18.FARKASH OMRI (76232/2012). 8. FARKAS AMICUR (5351/2011) ;[].FARKASH EZRA AVIVA (16214/2014).[] FARKAS BEN-TZVI DAPHNA (50164/2015).[].FARKAS RAN (77363/2016). Copii minori: 3 [] FARKAS IOAN ADAM (77414/2016).  []FARKAS DANIEL (103949/2016) [].FARKAS RUTH (103942/2016)

56

1765. FEIGEL, Stefan (uneori ortografiat “Feigl”) – după război agent de poliţia, în 1945 la Inspectoratul Regional de Poliţie Mureş (M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10205), apoi la Poliţia Sfântu Gheorghe; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319);

1766. FEIGEL, Vlad – căpitan de Securitate la Cluj în anii ’50 (Jela 2001: 114; Solomovici 2004: 577);

57

1773. FELLER, Aizic-Moriţ (n. 30.I.1925, Botoşani (fiul lui Aron şi Haia) – d. 2009, Botoşani) – încadrat la 1 aprilie 1945 ca impiegat la Poliţia oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);; ulterior promovat agent de poliţie, iar din sept. 1947 cu atribuţii de Siguranţă; în 1948 preluat în D.R.S.P. Suceava (în 1958 ajunsese căpitan), din 1958 locţiitor de şef de secţie în cadrul secţiei VIII Cercetări Penale a Regionalei de Securitate Suceava, până în 1960, când este trecut în rezervă cu gradul de maior277 (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184; v şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320);

58

1775. FERARU, Ionel (n. Izi FINKELSTEIN) (n. Galaţi) – angajat în M.A.I. în 1950, promovat şef al serviciului de control economic la Miliţia raională Galaţi, un fanatic al sistemului (Solomovici 2004: 578; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 497-8);

[MAI PCR 2483 2483 Feraru Ionel 20.12.1924]

            12.FERARO SHAHAR (89932/2016)

59

1778. FICHLER, Carol - din mai 1945 comisar-şef în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);

60

1781. FILIP, V. Aurel (n. GLANZSTEIN) – general M.A.I., originar din Iaşi, cumnatul lui Emil Bodnăraş, în anii ’50 comandantul Miliţiei Capitalei (Solomovici 2001II: 17, 42 şi 112; 2005a); membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 85/1955, 4/1957 şi 4/1959;

Filip Aurel ([eful Mili]iei Capitalei)

versus lista I

32.Filip Dorit, fiica lui Dan şi Gila, născută la data de 15 februarie 1973 în localitatea Tel Aviv, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Eliyhoo Hakim nr. 8, cod 69120. (92/2009)

31.Filip Adam, fiul lui Dan şi Gila, născut la data de 24 iunie 1986 în localitatea Tel-Aviv Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Barazani Moshe nr. 3. (974/2009)

32.Filip Yuval Berti, fiul lui Dan şi Gila, născut la data de 19 august 1987 în localitatea Tel-Aviv Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Barazani Moshe nr. 3. (976/2009)

61

Jean T. Firu: 1 februarie 1964 – 18 februarie 1968200. Încadrat în Securitate de la 12 iunie 1950. Anterior: locţiitor pentru operativ al şefului Regionalei de Securitate Craiova (august 1963 – februarie 1964), şef al Serviciului 3 Informaţii Interne (septembrie 1958 – august 1963), şef al Secţiei a IV-a Contrasabotaj (martie 1957 – septembrie 1958), şef al Serviciului 2 Contraspionaj (mai 1953 – martie 1957) şi şef al Secţiei a II-a Contrasabotaj (iunie 1952 – mai 1953), toate aceste funcţii în cadrul aceleiaşi direcţii regionale. Ulterior: inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Securitate Dolj (vezi mai jos).

62

1786. FISCHEL, Simion (frecvent cu varianta eronată FISCHER) (n. 17.IV.1903, Botoşani) - fost frizer şi ilegalist, membru de partid din nov. 1944, după război numit comisar şef de poliţie şi şef de birou în cadrul Siguranţei, apoi subaltern al lui Dulgheru la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952); unul din cei de care lt.-col. Tudor Dincă se plângea că “nu cunosc ortografia şi scriu groaznic” (Banu 2001: 86-7) (Jela 2001, Solomovici 2004: 578 şi 2001II: 43, Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48)278 (v. şi M.Of. nr 201 din 31 august 1948, partea I-a, p. 7261, dosar F/55 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

Persoanele care făceau aceste prelucrări în cadrul Direcţiei V de Securitate, identificate până în prezent (2011) sunt următoarele:FISCHER SIMION

după Lupu Fischer Simon, fost frizer al Anei Pauker, ajuns locţiitor şef serviciu în Securitatea Statului

100. mr. Simion Fischer, șef de birou în cadrul Siguranței, apoi subaltern al lui Dulgheru la Direcția de Cercetări Penale (1948-1952

63

4227. FLECHTENMACHER, Richard - după război numit judecător la Tribunalul Constanţa (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3534);

64

7457. FLEXER, Michel - avocat evreu din Soroca, îl împuşcă pe comisarul Murafa imediat după pătrunderea trupelor sovietice în oraş în 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 217-26, apud Duţu & Botoran I 2003: 154, v. şi pp. 158, 164; Buzatu 1995: 33);

65

1789. FLORIAN, Ioan (fiul lui Iancu) – locotenent-major, profesor de Filaj şi Investigaţii la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1958;

1790. FLORIAN, Iosef – în 1945 comisar-şef la Poliţia Câmpulung-Muscel (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);

col. Florian Vasile (evreu), şef secţie 1948-1957; [securitatea Cluj]

66

1794. FONEA, Sandu – în sept. 1945 încadrat comisar-şef la Brigada Specială Economică din cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7742);

67

1796. FRANCO, Sandu (n. Samuel) – supravieţuitor al Holocaustului cf. registrului Benjamin and Vladka Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors (United States Holocaust Memorial Museum (2000 III: 57), după război anchetator în Direcţia V/VIII Cercetări Penale a D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1956), ulterior emigrat în Israel (Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);

după Lupu Franco Sandu, emigrat în Israel

[ PCR MAI 261 Franco Sandu 06.10.1915]

159.) Franco Sandu (1947-1956), emigrat în Israel

            versus liste II 21.FRANCO GALOR HADAR (40960/2013). 22.FRANCO GILA (40961/2013).

[] 22.FRANCO LIAT VICTORIA (52436/2013).[]  FRANCO YAAKOV YANIV (6963/2014) ;

68

4253. FREIFELD, Emil (1926 – 8.VI.2008, Bucureşti) – de la sfârşitul anilor ’50 procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (Cajal şi Kuller 2004: 333, etc.);

            versus liste II   9.FREIFELD AVRAHAM URI (3116/2017) 10.FREIFELD DOR (3125/2017) 11.FREIFELD ETI ESTER (3121/2017)

69

1811. FRIEDLANDER, Erwin-Max (fiul lui Eugen, v. infra) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1976) (inclus şi în Kuller 208: 439);

1812. FRIEDLÄNDER, Eugen (între amici “Fritzi”) – fost deportat în lagărul de muncă pentru evreii comunişti de la Vapniarka; după război încadrat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; din 1948 în Securitate, unde avansează succesiv până la gradul de maior; conform unei surse evreieşti, “s-a numărat printre personajele pline de cruzime ale acestei organizaţii” şi “i-a bătut şi torturat cu mult mai rău decât ‘securiştii’ români [pe doi evrei implicaţi în procesul de spionaj din Comerţul Exterior, 1961, n.n.]” (Kornis 2009: 237-8; v. şi Solomovici 2003: 198, care îl citează pe  generalul Neagu Cosma; M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537); emigrează în Israel după 1989;

[ PCR MAI 366 Friedländer Eugen 10.07.1910]

70

1813. FRINDT, Iuliu (uneori ortografiat Frind) (n. 12.V.1935 în U.R.S.S., fiul lui Iosif şi Maria) – între 1955 şi 1980 (trecut în rezervă) ofiţer în cadrul Direcţiei Regionale Maramureş, unde avansează până la gradul de maior (Vischi şi Ivanciuc 2003; I.R.I.R. & Caţavencu 2004)279 – încă în viaţă în 2009 în Baia Mare;

71

1814. FRISCH, Iancsi – anchetator brutal al Securităţii Satu Mare, emigrat în Israel în anii ’60 (Ioniţiu 2008:88; Sdolomovici 2004: 578-9); posibilă identitate cu Teodor Friş, care în sept. 1946 era încadrat ca şef de secţie în Corpul gardienilor publici Satu-Mare (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432);

            versus liste I

            41.SHAFIR MICHAEL, fiul lui Frisch Rudolf şi Ella, născut la data de 4 ianuarie 1944 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tschernichovsky 64 b, Ierusalem.( 4401/2004)

FRISCH, Rudolf         1911               commercial upper school merchant     Sf. Gheorghe Nou 7

49.Inbar Giora, fiul lui Frisch Andrei şi Iuliana, născut la data de 31 decembrie 1952 în localitatea Târgu Mureş, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiryat Bialik, str. Hagalil nr. 10/20. (1.987/2006)

            versus liste II  .FRISCH ILAN LISHA (49084/2012). [] .FRISCH MENI (13357/2014).

[].FRISCH DARIUS (14404/2014).

72

1817. FROST, ? – căpitan în 1945, ulterior şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa;

1818. FROST, ? – căpitan la Securitatea Iaşi, ulterior demis şi angajat la Combinatul de Utilaj Greu Iaşi, de unde s-a şi pensionat (I.R.I.R. & Caţavencu 004; Troncotă 2006: 70; Solomovici 2004: 579);

[MAI PCR 1242 Frost Neculai 09.02.1927]

144-46 căpitanii List, Frost și Rigman, șefi ai catedrelor de specialitate de la Școala de Ofițeri de Securitate de la Băneasa

            versus liste II 23.NAVE FROST GILAD (19469/2015).

73

1821. FUCHS, Benjamin - responsabil în cadrul Direcţiei Personal a D.G.S.P. (1948-1951);

124. Benjamin Fuchs, responsabil Direcția Personal a DGSP

1822. FUCHS, Iacob (uneori menţionat cu prenumele “Iani”, respectiv cu numele “Fux” sau “Fucs”) – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Fălticeni, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; comandantul biroului Fălticeni la Serviciul Judeţean Baia al D.R.S.P. Suceava în 1948, cu grad de maior (după alte surse ar fi fost chiar şeful Serviciului Judeţean), conform unor surse ar fi fost transferat la Bucureşti la sfârşitul anului 1948 (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 579, 2003: 207 şi 2001II: 43; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 44; menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184);

Doina Jela: Fuchs Iani – comandantul Securităţii din Fălticeni. Un control efectuat prin anii ’50, în urma căruia se pare că a fost de altfel înlăturat, consemnează la Securitatea condusă de el nişte nereguli şocante pînă şi pentru securiştii controlori. Aceştia semnalează, pe lîngă prezenţa în arest a unor copii de 12 ani, reţinuţi fiindcă se jucaseră de-a partizanii şi torturaţi ca să semneze declaraţii formulate de anchetatori (v. Alexandru Alexandru) şi aceste scene de infern: „Intrînd în arest, împreună cu lt.-col. Gluvacov, şi colonel Popescu Gheorghe, care se găseau şi ei în muncă de control, am găsit o situaţie groaznic de respingătoare, încît locotenent-colonel Gluvacov a început să vomite şi a ieşit imediat din arest. Într-una din camere se găsea o femeie arestată de circa opt luni; pe pat nu avea scînduri, ci stătea pe gratiile din balot de fier care îi  încaseră şoldurile, provocîndu-i grave răni. Nemaiputînd sta pe pat, sta pe jos pe ciment, unde îşi făcea şi

necesităţile. De jur-împrejurul ei forfoteau viermii şi împrăştia un miros sufocant. Femeia înnebunise deja şi scotea nişte urlete de disperare cînd ne-a văzut.“ (Analele Sighet, 7,266). Să adăugăm că raportul de mai sus atestă „la aproape toate regiunile unde am făcut controlul“, „situaţii asemănătoare, unele mai grave, altele mai puţin grave.“ (idem). Un maior Fuchs (Fucs) este consemnat la colonia de muncă de la Cernavodă, în perioada Canalului (anii 1950–1953). Se presupune că a emigrat în Israel. În alte scrieri memorialistice apare cu numele scris diferit (Fux). Fusese cîrciumar în Gherla.

135. Iacob Fuchs, șeful serviciului județean Baia al DRSP Suceava

1823. FUCHS, ? - fost cârciumar în Gherla, ulterior maior la colonia de muncă de la Cernavodă în perioada Canalului (1950-1953) (Solomovici 2004: 579; Jela 2001);

1827. FUX, M. Beria (în unele documente ale Securităţii ortografiat şi “Fucks”, respectiv, germanofon, “Fuchs”, şi cu variantele de prenume “Behr”, respectiv “Beriş”) – colonel, directorul Casei de Cultură a Ministerului de Interne (1949 – anii ‘60) (Solomovici 2004: 579 şi 2003: 207; Dobre et al. 2006: 216; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 50); posibilă identitate cu “Fuchs Bereş” (n. 1918, Botoşani), aflat în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;

[PCR MAI 471 Fux Beriș (Fuchs) 05.05.1918]

Fuchs Beriş

Născut la data de: 05-05-1918, în loc. Burdujeni, jud. Suceava, Bucovina - România Etnia: evreu

Membru din: 1939

Cazier: arestat în mai multe rânduri la Botoşani, cu ocazia zilelor semnificative pentru mişcarea muncitorească; arestat, judecat, la anchetă a recunoscut o parte din activitate, achitat, 1936; arestat la Bacău, judecat, achitat, 1941

1935-1941       Botoşani          A activat în UTCdR, a activat în Ajutorul Roşu.

1948                A fost încadrat în Securitate.

1951                Era maior de Securitate la Bucureşti.

Funcţii de conducere

1940-1941       membru în com. jud. Botoşani al PCdR

Cazier

Perioada           Tip condamnare           Condamnarea Tip instituție    Nume instituție            Fapta    Observații

1940-1940       Internare                      Lagăr   Miercurea Ciuc, Caracal                      iul. Nov. 1940

1941-1941       Internare                      Lagăr   Bacău              mai-dec. 1941

1941-1942       Internare                      Lagăr   Tg. Jiu              dec. 1941-sept. 1942

1942-1944       Internare                      Lagăr   Vapniarca, Grosulovo, Tg. Jiu             sept. 1942-iun. 1944

1824. FUCS, David - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

1825. FUCS, Sigismund - în iunie 1945 încadrat comisar la Chestura de Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707);

            versus liste I

33.Fucs Uri Fredrich, fiul lui Ancel şi Sofia, născut la data de 13 iunie 1953 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nahariya, str. Ner Halayla 3/4. (Dosar nr. 3.274/RD/2005)

48.Meidan Sarah, fiica lui Fuchs Leib şi Fany, născută la data de 31 martie 1948 în localitatea Suceava, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzlyia, str. Igal Alon nr. 15. (2.363/2007)

47.Fuchs Lily, fiica lui Sin Moişă David şi Roza, născută la data de 12 septembrie 1946 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cu domiciliul în Israel, Migdal Haemek, str. Shoshanat Haamakim nr. 115. Dosar nr. 1.755RD/2007

29.Fuchs Ilse, fiica lui Glaubach Adolf şi Annie, născută la data de 19 ianuarie 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv Yafo, str. Ben Yosef Shlomo. (2.365/2006)

74

1829. FÜLLOP, Elemer (fiul lui Dionisie) – locotenent-major M.A.I. (la trecerea în rezervă în 1982), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (6/1982);

1830. FÜLLOP, Martin – gardian la penitenciarul Gherla în perioada reeducării;

75

1833. GABOR, “Orest” (n. Conrad GABOR) – din 1 aprilie 1945 şeful poliţiei oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049) şi activist P.M.R, responsabil cu evidenţa în cadrul comitetului regional de partid (And4314.

76

dupa Lupu : Mihai Gavriliuc, analfabet, succesor al lui Vasile Vâlcu la conducerea D.I.E

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Gavriliuc

Mihai Gavriliuc (n. 8 noiembrie 1913, Dumbrăveni (judeţul Botoşani, acum judeţul Suceava) – d. ?)[1] a fost un general român de Securitate, care a îndeplinit funcţia de şef al Direcţiei de Informaţii Externe din România în perioada 16 decembrie 1955 - 15 iulie 1959.

Biografie

Conform afirmaţiilor lui Ion Mihai Pacepa, Mihai Gavriliuc era general NKVD ucrainean şi se numea Mikhail Gavrilyuk.[2] El şi-a românizat numele în cel de Mihai Gavriliuc. Cu toate acestea, "era total analfabet şi vorbea româneşte mai prost decât Bulgarul (Vasile Vâlcu n.n.)", fiind "şi mai receptiv la ordinele Moscovei".[3]

El a îndeplinit funcţia de preşedinte al Comisiei Controlului de Stat (a se citi - Partid)

77

1838. GEDO, Andrei (n. 9.III.1913, Ungaria (fiul lui Viliam Marcu şi Şarlota) – d. 1997, Bucureşti) – lt.-mj. şi apoi căpitan la Direcţia Regională Banat/Timişoara (1950-1954-?), în 1960 trecut în rezervă cu gradul de maior de la Direcţia Cadre a D.S.S.280;

78

4349. GELLER, David - din nov. 1944 judecător la Judecătoria mixtă Suceava (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026)

            versus liste I 15.Gershon Anat, fiica lui Geller Francisc şi Geller Ecaterina, născută la data de 19 mai 1948 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Mevasseret Zion, str. Hatzav nr. 51, 90805 (2443/2005).

            versus liste II GELLER SHLOMO (67807/2012).[] GELLER MICHAL (49135/2015) ;

[] GELLER NIR (7816/2017)

79

1841. GERSHON, Clara - anchetator la Direcţia V/VIII Cercetări Penale a Securităţii (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32, Cosma 1994); (?) n. Nuremburg, fiica lui David şi Bella;

80

7538. GHINSBERG, Leizer – gardian public la poliţia din Soroca, “conducătorul acţiunii teroriste locale” în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);

7548. GINSBERG, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);

7549. GINZBURG, Ilia (fiul lui Grigore) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 678);

            versus fiu

25.Ghinsberg George-Emil, fiul lui Elias şi Georgeta, născut la data de 27 februarie 1976 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hadera 38204, Hertel 7. (2.235/2007)

            versus nora

26.Ghinsberg Georgeta, fiica lui Alexandroai Gheorghe şi Elena, născută la data de 2 septembrie 1946 în localitatea Cracalia, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hadera 38204, Hertel 7. (2.234/2007)

81

Stefanescu: Proaspeţii ofiţeri de securitate, candidaţi, erau duşi în str. Sf. Ionică, în blocul Schuller, unde funcţiona o şcoală a S.S.I.-ului. Comandant era un anume Giosan, un individ şchiop şi taciturn. Evreu ca şi locţiitorul său Raoul Demetrescu, căpitan.

82

https://www.art-emis.ro/istorie/actiunea-evreiasca-evreii-din-basarabia-si-bucovina-in-timpul-evacuarii-din-anul-1940

54. GLAUBACH, ? – primarul oraşului Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);

https://www.art-emis.ro/istorie/actiunea-evreiasca-evreii-din-basarabia-si-bucovina-in-timpul-evacuarii-din-anul-1940

La Cernăuți [] primar este evreul Glaubach,

83

1850. GLIECK (GLÜCK), ? – ofiţer de securitate la Baia Mare în anii ’50, cf. memorialisticii unor foşti deţinuţi politici (v. şi Jela 2001: 125); probabil Mihail Gluk, comisar-ajutor transferat în sept. 1946 de la Poliţia Satu-Mare la Comisariatul de Poliţie Salonta, Bihor (v. M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);

84

89.) George Silviu (Gersch Golinger), secretar general al Ministerului de Interne (1946-1952)

Pe 4 martie 1945 George Silviu e numit prin decret regal Secretar General al Administraţiei din Ministerul de Interne

LUMIOARA BILLIÈRE-GEORGE IOANA GEORGE MACKER

Tatãl nostru, George Silviu, a fost un cetãþean angajat în viaþa intelectualã ºi în frãmântãrile þãrii.[] Tot mult mai târziu am aflat cã, pe 5 martie1953, zi când a dispãrut din casã, fusese arestat. 5 martie 1953 era ziua morþii lui Stalin, pe care - dupã cum fusesem condiþionate - l-am plâns ca pe al doilea inestimat de iubit tatã al nostru. Arestarea tatei ne-a fort ascunsã: ni se spuse cã era plecat la una din casele scriitorilor din provincie. Ne-am mirat cã a plecat aºa pe neaºteptate, cã nu primim nici un rãspuns la scrisorile noastre ºi cã dupã 16 luni când a venit înapoi - tot pe neaºteptate - era slab ca un bãþ. Fusese eliberat fãrã proces, fãrã judecatã. Nu am aflat decât târziu, de la colege de ºcoalã, cã suntem evrei. Pãrinþii noºtri fiind laici, nici nu ºtiam ce înseamnã asta.[] Nãscut la Focºani în 1901 ca Silvius Goliger, începe sã semneze George Silviu din anii 1920[] În 1930 se cãsãtoreste cu Otilia Ghibu, scriitoare si jurnalistã. Între 1927 si 1931 este ataºat de presã pe lângã delegaþia românã la Societatea Naþiunilor, la Geneva. Din 1924 pânã in 1939 practicã avocatura în baroul Ilfov, din care este radiat ca urmare a dlspoziþiilor antievreiesti. În 1938 se recãsãtoreºte cu Renée ªaraga, fondatoarea, în acelaºi an, a primului teatru de pãpuºi din România.[]

Dupã 23 August 1944, când România trece de partea aliaþilor, îºi recãpãtã drepturile cetãþeneºti

ºi se reînscrie în baroul avocaþilor din Bucureºti. Pe 4 martie 1945 George Silviu e numit prin decret regal Secretar General al Administraþiei din Ministerul de Interne (în care calitate o ajutã pe Monica Lovinescu sã iasã în mod legal din þarã), Preºedinte al Comisiei Superioare a Planului de Sistematizare ºi Urbanizare ºi Vice-Preºedinte al Comisiei de Reconstruire a þãrii.[]

În martie 1948, ca protest al înglobãrii forþate a social democraþilor în Partidul Muncitoresc Român (pe 23 februarie 1948), George Silviu demisioneazã din guvern ºi din toate funcþiile publice.[] Urmeazã refuzul reînscrierii în baroul Ilfov, din care, la cererea sa, fusese suspendat pentru incompatibilitate între exercitarea funcþiei de avocat ºi a funcþiilor sale publice []

Pe 2 iulie 1954 e eliberat fãrã proces ºi fãrã nici o explicaþie. Între 1954 ºi 1961, se consacrã scrisului, ocupând în acelaº timp o modestã slujbã de funcþionar la asigurãri.[] Continuãndu-i-se persecuþia, ºi în special pentru a asigura un viitor soþiei ºi fiicelor sale, George Silviu se resemneazã sã depunã cerere de emigrare. Urmeazã o perioadã de incertitudine, în timpul cãreia soþia lui, regizoarea Renée George Silviu, e concediatã de la teatrul Þãndãricã, fiica lui cea mare exmatriculatã din facultate ºi celei mici i se schimbã notele la examenul de admitere la liceu, trecându-le de la 10 la 4.[] Pe 25 iulie 1961, George Silviu

reuºeºte sã ajungã cu familia la Paris.[]

85

1868. GOTVALD, Nicolae (n. 21.II.1928, Turnu Măgurele (fiul lui Carol şi Anica) – d. 1987, Piteşti) – între 1949 şi 1968 locotenent-major la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, apoi căpitan la Inspecotratul Judeţean Olt al Securităţii (1968-1972), respectiv maior la Inspectoratul Judeţean Argeş până la trecerea în rezervă la 31.I.1973282;

86

1869. GRAD, Tiberiu (n. Tibor GUTTMAN283) (n. 4.XI.1921 Salonta, Bihor) – căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea (Kovacs 2006; Ioniţoiu 1982, XVIII);

87

1872. GRIMBERG, C. – locotenent de Securitate, din noiembrie 1948 adjunctul lt.-col. Mauriciu Ştrul la conducerea D.R.S.P. Galaţi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar Timişoara, dosar nr. 25 (cota S.R.I.), vol. 6, f. 35);

4507. GRINBERG, Haim – în martie 1945 numit procuror pe lângă Tribunalul Baia (M.Of. nr. 66 din 21 martie 1945, partea I-a, p. 2111);

1645. CĂLIN, Mihail (n. Michail M. GRIMBERG) (n. 7.I.1897 Corabia) – după război inspector la Inspectoratul General de Jandarmi; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871; M.Of. nr. 88 din 18 apr. 1947, partea I-a, p. 3038; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1947, partea I-a, p. 918;

            versus liste - vezi la 2.1

88

1873. GROPPER, Bernard – între toamna lui 1944 şi noiembrie 1945, când demisionează, şef de birou în cadrul Inspectoratului regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 256 din 8 nov. 1945, partea I-a, p. 9838);

            versus 43.Groper Marion, fiica lui Gluckman-Faru Isac şi Simona, născută la data de 8 martie 1964 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Hagalil nr. 49b. (1.903/2008). Copii minori: Groper Yonatan, născut la data de 14.02.1999, şi Groper Dana, născută la data de 11.05.1997.

            versus 40.GROPPER HADAS (59787/2012).

14.GROPPER CLARISA (67695/2012).

15.GROPPER LEON (67710/2012).

17.GROPPER YAEL (67827/2012).

41.GROPPER AYALA (369/2015).

89

1883. GRUIA, Manea (n. Marcel GRÜNBERG) (fiul lui Ilie şi Luiza; n. 26.X.1924, Dorohoi) – din 1947 comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Bacău, apoi ofiţer de Securitate (iniţial sublocotenent) la Serviciul Judeţean Bacău (1.IX.1947-1951), ulterior căpitan şi şef al biroului Cercetări Penale la Regionala Cluj a Securităţii (1951-1961, după alte surse 1952-1962), exclus din Securitate (trecut în rezervă la 30 iunie 1962) şi anchetat pentru deturnare de fonduri (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10239 – când încă nu îşi românizase numele; C. Lupu 2011; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Jela 2001; Solomovici 2004: 581; C.N.S.A.S. 2009; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 82)284;

1882. GRUIA, Leonard (n. Leo GUTTMAN) (n. 18.XI.1912 Bucureşti) - din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557; pentru nume vezi M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1947, partea I-a, p. 318);

[Serviciul VIII Anchete Penale a fost condus de:locotenent Gruia Manea (1 oct. 1952 – 30 iun. 1962)]

după Lupu: Gruia Manea (Grünberg Marcel; soţia sa lucra tot în Securitate)

90

1899. GURCSANYI, Ervin – comandant de penitenciar la Cluj la începutul anilor ‘50;

91

1901. GYORGY, Ludovic (n. 2.I.1937, Cluj (fiul lui Ludovic şi Vilhelmina) – d. 1996, Cluj-Napoca) – între 1956 şi 1968 la Direcţia Regională Cluj, serviciul raional Dej (cu grad de lt.-maj., apoi căpitan), iar din 1968 până la trecerea în rezervă în 1988 maior şi respectiv lt.-col. la Inspectoratul Judeţean al securităţii Bistriţa-Năsăud285;

92

1905. HABOT, Marin (fiul lui Mendel) (n. 1.II.1923) – maior de Interne în 1966, încadrat în M.A.I. în 1950, funcţionar la serviciul cadre din “Sovromnavigaţie” Constanţa a M.A.I (1950), şeful secţiei de cadre la întreprindereas ministerului “Munca exterioară” (1950-1951), apoi diverse funcţii de conducere la coloniile de muncă Poarta Albă, Culmea, Năvodari şi Peninsula (1952-1955), ulterior locţiitor de comandant şi chiar comandant deplin al Penitenciarului Constanţa (1961-1963), trecut în rezervă în 1966;

93

1907. HAHAMU, Iosif (uneori ortografiat “Hahanu”, alteori, eronat, “Hahone”) – fost student la Drept la Universitatea din Iaşi287, din 1945 comisar la Biroul de Siguranţă Iaşi, unde ocupă funcţia de şef al Biroului Circulaţie; apoi transferat la Poliţia Oraviţa (martie 1947), pentru scurt timp în toamna lui 1947 prezent la Comisariatul de Poliţie Anina, cu atribuţii de Siguranţă; din sept. 1948, cu grad de locotenent, şeful Biroului de Securitate Oraviţa din cadrul Serviciului Judeţean Caraş al D.R.S.P. Timişoara (cu grad de căpitan în martie 1950); (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; idem, fond Documentar Timişoara, dosar nr. 22, cota S.R.I., vol. 6, f. 268; M.Of. nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8917; M.Of. nr. 238 din 14 oct. 1946, partea I-a, p. 11053; M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10926; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2001II: 43; Deletant 1995b: 62);

versus liste I 31.Harari Miriam, fiica lui Haham Mihel şi Hana-Mase, născută la data de 1 august 1954 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Carmiel, str. Rărim nr. 10. (Dosar nr. 97RD/2008)

versus liste II 19.HAHAM NATAN (57529/2016)

12.ILAN HAHAM DGANIT (57538/2016)

23.HAHAM FRIDA ADIEL (57533/2016).

25. HAHAMU HANA (22260/2017) ;

17. HAHAMU MATILDA (113820/2016) ;

25. HAHAMU HANA (22260/2017) ;

94

1910. HAIMOVICI, Haim – (d. IV.2005, Bucureşti289) – după 1945 angajat comisar-ajutor de poliţie în D.P.S.; ulterior transformării Siguranţei în Securitate prezent cu gradul de căpitan la şcoala de ofiţeri de securitate de la Băneasa, apoi secretar al Direcţiei Administrative şi Gospodărie a M.S.S./M.A.I. în prima jumătate a anilor ’50, cu grad de maior (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);

4594. HAIMOVICI, Haim - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

Haimovici Haim http://www.ilegalisti.ro/ilegalist/3378

Născut la data de: 14-08-1898, în loc. Iași, jud. Iaşi, Moldova - România  Etnia: evreu

Membru din: 1924

1918-1941       Iași      A activat în sindicatul croitorilor, a activat în celule comuniste;

1924-1940       Membru în com. local Iași al Ajutorului Roșu.

Cazier 

1924-1924       Definitiv          1 lună închisoare         Inchisoare        Galata             

1929-1929       Definitiv                                                         

1931-1931       Definitiv          3 luni închisoare          Inchisoare        Galata, Suceava, Focșani        

1933-1933       Definitiv          4 luni închisoare          Inchisoare        Chișinău

4598. HAIMOVICI, Pincu - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

            versus liste I peste 1950 14.HAIMOVICI IOSEF, fiul lui Haimovici Frideric-Strul şi Ana, născut la data de 26 mai 1950 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rison Le Tzion, Hatanhamin nr. 4. (2661/2004) Copii minori: Haimovici Alon născut la data 03.01.1989.

41.Reznic Ţipora, fiica lui Haimovici Buium şi a Raşela-Golda, născută la data de 21 ianuarie 1957 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Haiarmuch nr. 3. Dosar 4258/RD/2004.

HAIMOVICI, Rasela    Dorohoi           Dorohoi / Bucovina     JM-3966(not big lists) A-3

24.Mendelovits Mirela, fiica lui Haimovici Şmil şi Haimovici Ana, născută la data de 3 iunie 1951 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cu domiciliul în Israel, str. Maale Akrabim 38 Beer Shieva (1285RD/2007).

HAIMOVICI, Smil                    Bucuresti / Romania    JM-13.238 AR-6          Slave Labor

HAIMOVICI, Smil                    Falticeni /  Romania    JM-13273 +AR-4         Forced Labor

            pe alt nume sau trecuti la o nora:

71.Haimovici Iulian, fiul lui Wilică şi Adela, născut la data de 24 aprilie 1950 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Ono, str. Hanaacal nr. 18. (2.920/2005)

110.Shafrir Caroline-Ernestine, fiica lui Haimovici Adrian şi Maria, născută la data de 25 septembrie 1960 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Profesor Shor nr. 45/2. (769/2007) Copii minori: Shafrir Ido, născut la data de 21 aprilie 1992.

19.Harel Henry, fiul lui Haimovici Adrian şi Maria, născut la data de 13 februarie 1959 în Bucureşti, România, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Pinkas nr. 69. (139/2006)

            versus liste II

2013 23. HAIMOVICI GIDON (68437/2012) ;

2015 42.HAIMOVICI MIŞU (854/2015).

2017 22. HAIMOVICI LEON (65735/2016)

20.HAIMOVICH EITAN ROMEN (78152/2016)

2018 24.HAIMOVITZ MOSHE (11652/2017)

25.HAMOVITZ ELA (11677/2017)

27.HAMOVITZ YEHUDA-ARIE (11664/2017)

20.HAIMOVICI JEHOSHUA (85329/2016) Copii minori: 2

95

1912. HALTENWAGNER, “Lenin” Lazăr (a folosit ocazional numele de serviciu “Militaru”) (n. 1926?) – ilegalist, în atenţia Siguranţei în 1941 (cu prenumele “Lazăr”); în acelaşi pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); încadrat în D.P.S. în iunie 1948 cu grad de comisar-ajutor (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133); ulterior căpitan la Serviciul Judeţean Maramureş al D.G.S.P. (1948-1952), ulterior colonel, transferat şef al inspectoratului judeţean de pompieri Maramureş (1954-1955), în anii ‘2000 încă în viaţă în Bucureşti;

96

557. HART, Samuel – judecător la Judecătoria Urbană I Bucureşti (1944-1947); preşedintele Secţiei a IV-a Penale a Curţii Bucureşti (1947-1948); în aprilie 1948 numit membru al Consiliului de Administraţie al Casei de Economie, Credit şi Ajutor a magistraţilor (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 2954; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);

 1916. HARTZ, P. Petre – fost strungar, angajat în iulie 1948 în D.S.P. ca informator diurnist (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201); apoi în D.R.S.P. Bucureşti în 1948 (Jela 2001), decorat în 1964 cu “Ordinul Pentru servicii deosebite aduse in apararea orinduirii sociale si de stat” clasa a III-a;

versus liste-vezi 2.1.c

97

1919. HEBERT, Estera - anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii la începutul anilor ‘50;

98

4636. HECHT, I. Iulius - după război judecător la Judecătoria Mixtă Săveni (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2215);

1949. HOLBAN, Octav (n. Otto Octavian HECHT) (n. 28.I.1907 Cernăuţi)) – maior, director adjunct la Direcţia de Control al Străinilor şi Paşapoartelor din M.A.I. în anii ’50 (Levy 2002: 67; M.Of. nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 308);

            versus 60.Kolber Lea, fiica lui Hecht Simion şi Berta, născută la data de 24 februarie 1945 în localitatea Maghiluev Podolsk, Ucraina, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Natanya 42221, str. Holand nr. 47.

            versus HECHT ANUTA (54893/2012).2004)

33.HECHT CHANAN (11492/2014).

34.HECHT EYAL (11492/2014).

35.HECHT ROTEM (11488/2014).

13.HECHT HAIM (9328/2014).

14.HECHT LOTEM (9321/2014).

15.HECHT SAPIR (9313/2014).

99

1935. HERŞCOVICI, Iancu (n. Endre Herskovits, la Braşov) – colonel doctor, directorul Spitalului Militar al Ministerului de Interne (din 1954), tatăl scriitorului Alain Paruit (Şinca 2006, cap.I, n. 162, p. 142-4; Cosma 1994: 50); cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (dosare anexe, nr. 60/1955);

1924. HERESCU, Avram (n. HERŞCOVICI) – în 1945 comisar în cadrul Poliţiei Câmpulung Modlovenesc (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);

            19.Herskovitz Josefina, fiica lui Avram şi Roza, născută la data de 12 mai 1932 în localitatea Brăila, judeţul Brăila, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tei Aviv, str. Pinkas nr. 62.(114/2005).

2398. SEVIANU, Igor (n. Igor HERŞCOVICI, fiul lui Mihai şi Pierette, zis “Gugu”) (31.X.1924-18.II.1960) - membru al grupului de evrei care au jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959; membru P.C.R./P.M.R., locotenent de miliţie (1948-1951, exclus pe motive disciplinare), la momentul arestării inginer la o întreprindere de stat, condamnat, executat la 18.II.1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111; Goma 2005: 4, 5)329;

1925. HERESCU, Leibu (n. HERŞCU) – fost frizer, plutonier la D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952) (Jela 2001: 134; Solomovici 2004: 582);

1926. HERESCU, Mihai (n. HERŞCU) – funcţionar civil al M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

1927. HERESCU, D. Mircea – din 1946 cu grad de inspector general de Jandarmi; profesor de legislaţie specială la Şcoala de Ofiţeri Jandarmi Bucureşti; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871; M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3947 şi nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1636);

1928. HERESCU, Petruţa – din iunie 1945 informatoare la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizată pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7087; M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467));

1929. HERESCU, Solomon – în 1948 agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al poliţiei Focşani (M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);

versus liste I

8.Arieli Iona, fiul lui Herescu Martin şi Lucia, născut la data de 31 ianuarie 1935 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 59446 Batyam, str. Jabotinski nr. 8/19. (2.423/2008)

34.Hershco Aurelian, fiul lui Herescu Ionel şi Dina, născut la data de 23 noiembrie 1938 în localitatea Borca, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tikva, str. Usişkin 315. (468/2006)

100

5. "1940. HIDA, Tibor/Tiberiu (n. Mayer HIRSCH, a folosit ulterior numele de serviciu “Haiducu”) – fost ilegalist, coleg de rezistenţă cu Egon Balaş-Blatt, în 1948 maior, apoi avansat colonel, locţiitor al şefului Direcţiei VII Tehnică a D.G.S.P. din 1948, devenit şef deplin la începutul anilor ’50, la jumătatea anilor ’50 şeful Serviciului XII din cadrul Direcţiei a II-a; ulterior eliberat din Securitate şi angajat economist la Uzinele “Autobuzul din Bucureşti”; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a; (Balaş 2008: 252-3; Goma 2007: 118; Dobre et al. 2006: 78; Cosma 1994: 45, 50, 68, 70; menţiunea “Hida” şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar nr. 4638, ff. 110-5); + [ MAI PCR 2167 Hida Tiberiu 01.01.1922]"

M.A.I cadre P.C.R: 2167 Hida Tiberiu 01.01.1922

U.S., Public Records Index, 1950-1993, Vol. 1 Meyer E Hersch Birth dd mm year 1922

U.S., Find a Grave Index,Death, Burial, Cemetery & Obituaries: Meyer E Hersch Birth 1922 Death 2020

            versus "18.Hida Gheorghe, fiul lui Hida Tiberiu şi Hida Elena, născut la 9 iunie 1946 în localitatea Cluj, judeţul Cluj, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A., [adresa] (1.682/2004)"

            şi "27.HIDA SEVER (Ord. ANPC 466/P-23.08.2013 prin care s-a rezolvat cererea 60243/2012).

Hida, George T. was born on June 9, 1946 in Cluj, Romania. Came to the United States 1987. Son of Tiberiu and Ilana (Lazarovics) Hida.[] Married Veronica-Irma Torok, February 17, 1967 (divorced 1975). Married Rodica Silvia Jeleapov, September 19, 1975. Children: Sven, Sever.

            19.Hida Rodica Silvia, fiica lui Jeleapov Eugen şi Jeleapov Silvia-Ida, născută la 23 octombrie 1948 în localitatea Cluj, judeţul Cluj, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 8051 E. Prickly Poppy Dr. Tucson AZ 85715. (1.681/2004)

Comentariu:     Aici corelarea e sigură, căci iată ce relatează (https://baabel.ro/2015/07/o-zi-de-iarna-la-ein-hod/) domnul G. Hida, printre alte amintiri : "Mama, ştiu ca ai fost deportată la Auschwitz în vara anului 1944, dar ştiu prea puţin despre viaţa ta acolo, printre paznicii nazişti ucigaşi şi deportaţii sperând să supravieţuiască. Ştiu şi mai puţin despre viaţa ta la Cluj înainte de deportare, de viaţa ta după ce te-ai intors din deportare, acum când am ajuns destul de mare şi am citit mult ca să înţeleg prin ce ai trecut[] Ilu: Dragul meu, numele meu este Ilana Hida, născută Ilona Lazarovici. M-am născut la 20 septembrie 1922, într-o familie de evrei nu prea înstăriţi din Cluj. Tatăl meu, Herman Lazarovici, croitor de meserie, a supravieţuit primului Război Mondial ca soldat combatant în armata austro-ungară, dar a fost rănit grav în timpul luptelor de pe frontul rusesc[]Toţi evreii găsiţi din Cluj, aproape 16,500, împreună cu alţi aproape 8,000 de evrei aduşi, tot la Fabrica de cărămizi a Clujului, din localităţile satelite. Jandarmii unguri au fost puşi să ne păzească, deşi la intrarea în curtea fabricii eram pe rând percheziţionati de către Sonderkommando. Acolo ni s-au confiscat banii, bijuteriile, ceasurile şi în general tot ce reprezenta valoare mai mare în volum mic.[] Într-una din zilele următoare viitorul meu soţ, tatăl tău, Tiberiu Hida, fost Mayer Hirsch, a venit într-o permisie de o zi de la Munkaszolgálat să-si vadă părinţii, şi ei în Ghetto-ul din Cluj"]

599. HIRSCH, Ludovic – ilegalist, căruia în 1941 i se fixa domiciliu obligatoriu pentru propagandă comunistă şi tentativă de trecere în UR.R.S.S.; din 1945 funcţionar în centrala Ministerului Informaţiilor, in dec. 1946 însărcinat cu conducerea Direcţiei Radio, în iulie 1947 numit director la Economatul ministerului, demis la 1 ian. 1948 (M.Of. nr. 151 din 5 iulie 1947, partea I-a, p. 5646; M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12912; M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 535; M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1719);

Ludovic S. Haiducu (Hirsch): 1 decembrie 1954 – 30 noiembrie

1958126. Anterior: locţiitor al şefului Serviciului 1 din Direcţia a VIII-a Tehnică (august

1953 – decembrie 1954) şi şef secţie în Aparatul Central al D.G.S.P. (ianuarie 1951 –

august 1953). Trecut în rezervă şi pensionat de la 30 noiembrie 1958.

Hirsch /Haiducu Ludovic http://www.ilegalisti.ro/ilegalist/3487

Născut la data de: 20-01-1919, în loc. Chistag, com. Aștileu, jud. Bihor, Crişana - Imperiul Austro-Ungar

Etnia: evreu

Observații: Se declară membru UTCdR din 1933.

Perioada           Localitatea       Descrierea activității

1933-1933       Miercurea Ciuc            A vândut timbre propagandistice în beneficiul Ajutorului Roșu, a distribuit manifeste, a creat celule UTCdR, a fost infliltrat la tineretul socialist și la tineretul național-țărănist, a luptat în războiul civil spaniol.

1934-1934       Brașov             A vândut timbre propagandistice în beneficiul Ajutorului Roșu, a distribuit manifeste, a creat celule UTCdR, a fost infliltrat la tineretul socialist și la tineretul național-țărănist, a luptat în războiul civil spaniol.

1934-1937       Timișoara        A vândut timbre propagandistice în beneficiul Ajutorului Roșu, a distribuit manifeste, a creat celule UTCdR, a fost infliltrat la tineretul socialist și la tineretul național-țărănist, a luptat în războiul civil spaniol.

1948                Încadrat în MAI.

1952                Era cpt. de Securitate la București.

Cazier - Definitiv        1 lună închisoare         Brașov             colectele la Ajutorul Roșu       detenție 3 luni

-           Definitiv          2 ani închisoare           Jilava, Caransebeș       trecerea frauduloasă a frontierei         

-           Internare                      Lagăr   Tg. Jiu, Vapniarca

1908. HAIDUCU, Ludovic (n. HIRSCH) – [alias Matei Pavel (Moţu) Haiduc, ulterior defector în Franţa, după 1990 cu identitatea Mathieu Forestierre, om de afaceri.] fiul colonelului Hirsch de la Direcţia VII Tehnică D.G.S.P.; maior, şeful Serviciului tehnic “E” al DGSP288 (A.M.I., fd. D.M.R.U, doas nr. 12, nr. inv. 7364, ff. 695-9; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 50, citat şi de Solomovici 2004: 582);

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Născut 18 mai 1948 Bucureşti, România Modificați la Wikidata

Decedat           1998 (49 de ani) Modificați la Wikidata

Matei Pavel Haiducu (n. Matei Pavel Hirsch, n. 18 mai 1948, Bucureşti, România – d. 1998) a fost un agent secret din România, care a aparţinut de „Direcţia Informaţii Externe” a Securităţii. A dezertat în Franţa în 1981.  S-a născut la Bucureşti iar tatăl său, Ludovic Hirsch (1919 - 1961), a fost ofiţer de Securitate.[1]

Începând din 1975 a locuit în Franţa sub pretextul de a fi refugiat politic,[2] dar, de fapt, el activa ca spion român, în special în domeniul tehnologiei nucleare.[3] În 13 ianuarie 1981 Haiducu a primit un ordin de la şeful său, generalul Nicolae Pleşiţă, să-i asasineze pe Virgil Tănase şi Paul Goma, doi disidenţi români care trăiau în Franţa.[3][4] Dar în loc să îndeplinească misiunea, Haiducu s-a predat serviciului de contraspionaj francez, împreună cu care s-a prefăcut că atentează la viaţa lui Goma la o recepţie ţinută la 18 mai 1982 la Hôtel Concorde La fayette din Paris cu o băutură otrăvită (dar, băutura otrăvită a fost vărsată ca din greşeală de către o „invitată neatentă”, care era de fapt o agentă a serviciului de contraspionaj francez) şi a simulat o răpire şi asasinare a lui Tănase, când martori l-au văzut pe Tănase la data de 20 mai 1982 fiind urcat fără voia sa într-un automobil.[4]Preşedintele Franţei, François Mitterrand, a fost complice al acestui plan

Tatăl său, Ludovic Hirsch (născut la 20 ianuarie 1919, la Aleşd, judeţul Bihor), face parte din Securitate încă de la începuturile acesteia, ocupînd o poziţie destul ...

594. HIRSCH, Emil – locotenent-colonel, în anii ’50 procuror militar la Tribunalul Regiunii a II-a Militară (în 1959 preşedintele completului de judecată a pastorului Richard Wurmbrand) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 632 ş.u.);

            versus vezi la 2.4.c

101

1947. HOFMAN, Marcel – în perioada 1949-1950-? ofiţer în centrala Serviciului Operativ la Direcţia Penitenciare a D.G.S.P. (M. Stănescu 2008: 189 n. 10, 191 şu.);

[MAI PCR 2282 Hoffman Marcel 26.05.1913

1945. HOFMAN, Constatin – după război agent de poliţie la Chestura Poliţiei Iaşi; pensionat pe limită de vârstă în 1947 (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6673);

1946. HOFFMAN, Marcel - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

[ MAI PCR 1531 Hoffmann Nicolae 16.08.1908]

versus 35.Hofman Dror, fiul lui Haim şi Tova, născut la data de 14 aprilie 1990 în localitatea Beer Yacov, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Yavneh, str. Etrog 18. (1.767/2007)

36.Hofman Haim, fiul lui Iancu şi Basie, născut la data de 14 februarie 1954 în localitatea Arad, judeţul Arad, România, cetăţean israelian. cu domiciliul actual în Israel, Yavneh, str. Etrog 18. (1.767/2007)

versus 44.HOFMAN DOOR (53980/2015). 45.HOFMAN ROI (54033/2015).

102

1955. HOLICI, Adelina (n. HORN) - şefă de serviciu la Direcţia II Contrasabotaj în cadrul D.G.S.P., ulterior emigrată în Israel291 (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Cosma 1994: 45, 70, 84);

            versus 116.Maoz Daphna, fiica lui Horn Alexandru şi Ilona, născută la data de 6 octombrie 1947 în localitatea Vatra Dornei, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 58492 Holon, str. Sharet Moshe nr. 28/24. (1.852/2009)

103

1954. HOLŢIER Ervin (n. HOLZER) – colonel (la trecerea în rezervă la sfârşitul anilor ’60), şeful Direcţiei a X-a Administraţie a D.G.S.P. (1948-1952), ulterior artist plastic;

104

1959. HOSU, Estera - anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

105

1960. HUDESCU, I. Carol (n. Carol SEGAL292) (n. 8.X.1921 Hudeşti, Dorohoi) – din aprilie 1945 agent la Poliţia oraşului Dorohoi, în acelaşi an avansat comisar; în 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; locotenent la Securitatea din Rădăuţi în anii 1948-‘50, participant la reprimarea violentă a revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării293 (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10928; Ioniţiu 2008: 88 şi 2006: 43, 44; Solomovici 2004: 598; Jela 2001);

106

1961. HUTIRA, “Iosif” Dezsö (n. 29.III.1915) – colonel (în 1960); de profesie strungar, ilegalist (din 1933); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,  dosar nr. 2274); numit în 1946 secretar al comitetului local Baia Mare al P.C.d.R., în anii ’50 director adjunct la Direcţia Economică din cadrul Direcţiei Generale a Miliţiei, ulterior şeful Direcţiei Regionale de Miliţie Cluj (până la sfârşitul anilor ’60) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 363, 371, 662); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1956;

107

4. 1966. IACOB, Martin – angajat în august 1948 comisar-şef de poliţie (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6710); în 1956 cu grad de maior, iniţial şeful Serviciului VI al Direcţiei a III-a (Dobre et al. 2006: 78), apoi şeful Serviciului III al Direcţiei Regionale de Securitate Cluj (1956-1958); avansat în 1957 la gradul de lt.-col.;

M.A.I cadre PCR : "371 Iacob Martin 25.01.1923"]

Anuar IICC vol V-VI: "Serviciul III Informaţii Interne a fost condus de:[] maior Iacob Martin (1 mart. 1956 – 1959"

IDST (http://inst-idst.ro/ro/idst/mecanisme-represive/partea-i-literele-a-l/i/) "Iacob, Martin, n. 25 ian. 1923, Săcele, jud. Braşov, Colonel; ofiţer politic la penitenciarul Aiud, 1960" (Ciuceanu, R., 306.)

Doina Jela (Lexiconul negru):  "Martin Iacob – căpitan de Securitate, anchetator al lotului de la Canal în 1952. L-a anchetat şi l-a bătut pe inginerul Crăciun, fratele cunoscutei activiste comuniste Constanţa Crăciun. A înlăturat apoi din dosarul acestuia tot ce l-ar fi putut disculpa. Semnalat în 1959, cu gradul de maior, tot anchetator la Bucureşti."

            versus "78.Iakob Margareta, fiica lui Martin şi Margareta, născută la data de 5 martie 1949 în localitatea Luna de Sus, judeţul Cluj, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A.[adresă]."

(cerere 3.377/2008 admisă prin Ord.1116/C-3.04.2009)

            şi "79.Iakob Martin, fiul lui Martin şi Ana, născut la data de 13 septembrie 1947 în localitatea Luna de Sus, judeţul Cluj, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A. [aceeaşi adresă]" (cerere 3.378/2008 admisă prin acelaşi HG)

Notă: Totalul locuitorilor din Luna de Sus în 1930 era de 1864, dintre care 608 români, 1164 maghiari, 2 germani, 12 evrei şi 78 ţigani.

1963. IACOB, V. Auraş – locotenent-colonel - cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1954);

4772. IACOB, Dezideriu - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (24/1953);

Doina Jela: Iacob Dezideriu – colonel de Securitate, ofiţer politic la penitenciarul de la Aiud în perioada reeducării din anii 1960–1964. Era unul dintre participanţii violenţi la această acţiune După 16 zile de grevă a foamei, prin care Alexandru Salcă, bolnav de hepatită, protesta împotriva regimului abuziv, conducerea penitenciarului a ordonat dezbrăcarea condamnatului de hainele groase şi închiderea lui la izolare. Pedeapsa cu izolarea se executa într-o celulă aflată la subsol, unde se stătea în picioare de la ora 5 dimineaţa la ora 10 seara.În 1950, participase la reeducarea de la Gherla, unde era în acel moment referent politic.

1964. IACOB, Edmund – între toamna lui 1944 şi iulie 1945 agent de poliţie la Chestura Cluj (M.Of. nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6352);

1969. IACOB(ESCU), Ion (n. 1931 Băiţa, Bihor) – în 1951 sublocotenent M.A.I. la Timişoara, cu stagiu de instrucţie în U.R.S.S. (1954-1955), în 1960 transferat în cadrul D.I.E., detaşat sub acoperire la Ambasada României de la Paris (adjunct al lui M. Caraman), din 1966 funcţionar internaţional la UNESCO (Deletant 1995b: 55; Watts 2011: 506); dezertează la 25 iulie 1969; condamnat la moarte în contumacie în 1970; după unele surse, s-ar fi stabilit în S.U.A. (indicat ca evreu de Solomovici, pp. 447-9);

[mai pcr 2628 Iacob (Iacobescu) Niculae 10.10.1927]

1962. IACOB, Ion – căpitan, şeful Serviciului Judeţean Ialomiţa al D.R.S.P. Constanţa;

[PCR MAI 1312 Iacob Ioan 20.07.1924]

1965. IACOB, Malvina - numită în nov. 1945 şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094);

1967. IACOB, Osias - din mai 1945 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 11 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)

1968. IACOB, S. Tudor (fiul lui Sava) – în 1954 locotenent major M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (12/1954); membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 47/1956, 90/1956; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;

versus liste I peste 1950 67.Jacob Oren, fiul lui Iacob Abraham şi Tony, născut la data de 28 mai 1967 în localitatea Bucureşti, România, cu domiciliul în Israel, Rishon Lezion, str. Peretz Carlan nr. 14. (2151/2007)

2.Ankar Lea, fiica lui Iacob Filip şi Fania, născută la data de 9 august 1954 în localitatea Roman, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Zfat, str. Hachsasat Haiesuv 175/8 (190/2005)

50.Jacob Mordechai Martehel, fiul lui Iacob Emil şi Ita, născut la data de 27 iunie 1955 în localitatea Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 71799 Rakefet, str. Modiin-Makabim-Reut nr. 4. (1.314/2009)

127.Yacov Avraham, fiul lui Iacob Emil şi Ita, născut la data de 11 februarie 1952 în localitatea Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Haviva Raih nr. 11. (1.315/2009)

61.Kern Iacob Liviu Florin, fiul lui Iacob Carol şi Kern-Iacob Lydia, născut la data de 14 iulie 1958 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Avraham Stern 26/1. (1.726/2009) Copii minori: Kern Iacob Jonatan Ron, născut la data de 9.07.1994, Kern Iacob Natalie Shir, născută la data de 21.09.1996, şi Kern Iacob Daniel Kler, născută la data de 1.02.1998.

52.Jakab Anna, fiica lui Varga Iosif şi Ecaterina, născută la data de 29 mai 1952 în localitatea Floreşti, judeţul Cluj, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 153 Washburn Avenue, Washington, New Jersey 07882. (575/2009)

5.Jakob Agnes, fiul lui Iakab Iuliu şi Ana, născut la data de 1 decembrie 1962 în localitatea Sărata, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, cetăţean german, cu domiciliul actual în Germania, Obere Pfaffensteigstr. 38 b, 91126 Schwabach. (1.876/2008)

            sau copii trecuti de nora :105.Iacob Zipora, fiica lui Cohn Simcu şi Malca, născută la data de 2 noiembrie 1946 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Netanya, str. Harav Hartom nr. 30/25. (1.681/2009)

            versus liste II

2014 36. JACOB EMILYAN (5842/2014) ;

37. JACOB ZOHAR (5842/2014)

2015 25.JACOB AHARON (21456/2014).

2016 30.JACOB MOSHE ZVI (36950/2015).

2017 8.JACOB STAV TIO MORDECHAI (37011/2015).

1972. IAKAB, Arpad Andrei – colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979), trecut în rezervă în 1982 (5/1982);

1973. IAKAB, Edmund - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);

108

1982. ILIE, Natan – poliţist în Cetatea Moldovei, Maramureş, implicat în lichidarea rezistenţei anticomuniste (Ioniţoiu 2006: 48);

versus 34. ILIE ASHER FELIX (6397/2014) ;

35. ILIE SHIRLEY (6398/2014) ;

109

4860. IS(S)ER, Eli - după război judecător la Judecătoria Iaşi (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2218)

110

1990. IŢESCU, Max – fost vânzător; în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086); sublocotent la D.R.S.P. Bucureşti în anii ’50; în 1955 menţionat în documentele interne ale M.A.I. ca şef al comandaturii comunei de deportaţi Olaru din Bărăgan (Jela 2001; Solomovici 2004: 582; Ionescu-Gură 2010: 88);

111

1992. IZRAIL, Zoltan – căpitan, apoi ofiţer superior la Securitatea, respectiv penitenciarul din Sighet în anii ’60-’70 (Solomovici 2004: 609; Vischi şi Ivanciuc 2003297; Solomovici 1982 XVIII);

112

1997. JAKAB, I. Iosif – în 1968 ajunsese şef adjunct de serviciu şi şef de birou I la Serviciul I Informaţii Interne al Consiliului Securităţii Statului (v. A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. Nr. 7388, dosar nr. 3, f. 137; M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);

1998. JEKAB, Coloman – în iulie 1945 numit impiegat în cadrul Poliţiei Odorhei (M.Of. nr. 162 din 20 iulie 1945, partea I-a, p. 6191);

113

1999. JUCLEA, I. Avram (n. 16.I.1917 Dărăbani, Botoşani) (fiul lui Iţic şi Malca) (în unele documente “IUCLEA”) – din 1 aprilie 1947 comisar-ajutor la Serviciul Judeţean de Siguranţă Neamţ, la înfiinţarea D.G.S.P. şeful biroului Anchete Penale cu grad de locotenent la Biroul de Securitate din Huşi, până în 1950, când este descoperit, judecat şi condamnata pentru crime împotriva umanităţii comise în Transnistria împotriva coreligionarilor săi evrei (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630; menţionat şi în Neştian 2010: 87 şi 2008: 7)298;

2000. JUCLEA, Iancu – la sfârşitul anului 1947 agent în cadrul Inpectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);

114

2007. KALOUSEK, Iosif (n. Karoly, după alte surse Koloman Kalousek) – în mai 1945 numit subinspector de poliţie la Inspectoratul regional de Poliţie Târgu Mureş; ulterior colonel de Securitate, din 1948 şeful D.R.S.P, apoi D.R.S.S. Braşov, apoi la regionala de Securitate Craiova, demis în anii ‘60 după descoperirea colaboraţionismului său cu fosta Siguranţă (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4426; Ioniţiu 2008:88; Dobre et al. 2006: 12; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 76);

115

2017. KAUFMAN, Emerich – din 1 mai 1945 comisar la Poliţia oraşului Sighet (decizia M.A.I. nr. 11080 din 30 iunie 1945, M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);

2018. KAUFMAN, Lică (n. Adalbert KAUFMAN) – iniţial comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Bivolari (1947-1948), după înfiinţarea D.G.S.P. cu grad de locotenent la biroul de securitate Caransebeş (în nov. 1949), apoi detaşat cu grad de locotenent de Securitate la Regionala Baia Mare în anii ’50 (şeful Biroului de Securitate din Sighetu Marmaţiei), ulterior emigrat în Israel (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038; Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; Fl. Banu 2008: 327; Ioniţiu 2008:88; Jela 2001; Solomovici 2004: 582; Neştian 2010: 88; Vischi şi Ivanciuc 2003);

Doina Jela: Kaufman Lică – locotenent de Securitate, anchetator la Iaşi. A emigrat în Israel. Îi bătea pe cei anchetaţi la palmă. Apare şi pe „lista“ lui Cicerone Ioniţoiu, ca angajat al Securităţii Baia-Mare, în anii ’50. Memorialistul spune că fostul ofiţer de Securitate şi-a schimbat numele în Comănescu (v. şi Pandele, unde sînt descrise metodele de tortură aplicate de el, depoziţia reprodusă fragmentar acolo încheindu-se astfel: „De cîteva ori pe zi eram dus la anchetă, unde tratamentul se lua de la capăt şi de alţi anchetatori, între care Lică Kaufman, Pascal şi alţii.“) apare ca anchetator şi torţionar în mărturia lui Gheroghe Cantemir,(n.1926) din Botoşani, atrasâîntr-o organizaţie anticomunistă d'un om al securităţii, pe care l-a anchetat şi bătut în 1949.(Dumitru ignat)

692. KAUFMAN, Bella (7.XI.1904 – 31.I.1981) - procuroare; membru de partid după război; în iulie 1945 numită membru al Consiliului de Avocaţi al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 169 din 28 iulie 1945, partea I-a, p. 6473), în 1947 în contenciosul M.I.C., apoi al Ministerului Sănătăţii (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558), iar din iunie 1948 membru al Contenciosului Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847);

Kaufmann Bella http://www.ilegalisti.ro/ilegalist/2356

Născută la data de: 07-11-1901, în loc. Sălsig, jud. Sălaj, Crişana - Imperiul Austro-Ungar Etnia: evreu

Membră din: 1937 Decedat: 1981

Cazier: arestată, nu a fost condamnată, 1943

Observații: Se declară simpatizant activ, dar figurează în evidențele ilegaliștilor.

1936-1943       Cluj      A activat în tehnica com. regional Ardeal, a scris la mașină material ilegal, a activat în Ajutorul Roșu, a pus locuința la dispoziția partidului pentru ședințe ilegale, a activat în sindicate, conform poziției PCdR; după arestările din iulie 1941 a pierdut legătua cu partidul și a activat sporadic până în apr. 1942; a cotizat pentru deținuții politici, apr. 1942-1943.

            versus liste -vezi 2.1.c

116

2021. KENDLER, Paul – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

2022. KENDLER, S. – lt.-maj., comandantul Miliţiei Huşi în 1949 (Neştian 2010: 87);

            versus 51.Kendler Dan, fiul lui Chendler Marcu şi Anuţa, născut la data de 10 aprilie 1955 în Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rahovot, str. Hosen nr. 18. (770/2008)

117

2024. KERTESZ, Andrei-Francisc – locotenent major, şef de birou Filaj-Investigaţii la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1956 (Cosma 1994: 44-83);

             versus 119.Wittenberg Shoshana, fiica lui Kertesz Rudolf şi Kertesz Clara, născută la data de 3 iulie 1936 în localitatea Timişoara, judeţul Timiş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Zichron Yacov, str. Igal Alon nr. 5A. (4.496/2008)

118

025. KESERU, Carol – maior la Securitatea din Braşov (1969-1973) (Bjoza 2006);

119

2028. KINTZBRUNER, Michel (fiul lui Moise) - locotenent-colonel, profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1960;

[MAI PCR 2588 Kintzbruner Michel 15.12.1909]

120

2038. KLEIN, Dezideriu – după război iniţial agent de poliţie la Poliţia oraşului Odorhei; apoi agent de poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de poliţie din Sovata, în dec. 1947 transferat la Siguranţa Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea I-a, p. 11155 şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246; M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4772);

2039. KLEIN, M. Iosif (fiul lui Mauriţiu) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie până în 1962, apoi şef de cadre la Comandamentul Servicii şi Înzestrări din cadrul M.A.I.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;

[2431 Klein Iosif 21.09.1924]

2040. KLEIN, Mihai – în anii ’60 şeful Serviciului VI din Direcţia Cadre a Securităţii (Dobre et al. 2006: 214);

2030. KLAIN, Nicolae - în febr. 1948 avansat de la agent de poliţie la comisar-ajutor în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1010); posibilă idenitate cu omonimul cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1337);

5009. KLEIN, Oscar / Oskar- în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Sighet (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617; M.Of. nr. 214 din 20 sept. 1945, partea I-a, p. 8158);

2036. KLEIN, ? – locotenent la D.R.S.P. Timişoara, implicat în reprimarea revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării (Jela 2001, Solomovici 2004: 583) – probabil una şi aceeaşi peroană cu colonelul Clain (trupele de grăniceri) menţionată în Ioniţoiu 2006: 43;

3822. CLAIN, A. Ion - în 1948 numit de ministrul Justiţiei prim-grefier la Tribunalul Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3033);

[PCR MAI 1546 Klein Ștefan 27.08.1929]

            vezi 2.1.c

121

2045. KLING, Zoltan – după război comisar şef şi secretar la Chestura de Poliţie Lugoj; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; în octombrie 1947 şeful Serviciului municipal de Siguranţă Lugoj, apoi al Severin; din 1948 maior, şeful Serviciului Judeţean Severin al D.R.S.P. Timişoara, ulterior revine în funcţia de comandant al biroului municipal Lugoj, participant la reprimarea rezistenţei anti-comuniste din Banat (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25; Deletant 1995b: 62; Solomovici 2001II: 43, care îl ortografiază Klink, menţionat pe baza Arhivei C.N.S.A.S. şi în Caietele CNSAS nr. 2/2008, pp. 87 şi 146);

140. mr. Zoltan Kling, șeful serviciului județean Severin al DRSP Timișoara

122

2055. KOHNER, Adolf – în iunie 1945 angajat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a, iniţial repartizat la Chestura de Poliţie Alba-Iulia; din 1948 şef de serviciu în cadrul D.G.S.P., ulterior  emigrat în Israel (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; Cosma 1994: 45, Şinca 2006, cap.I, n. 162; Goma 2007: 118);

123

5065. KÖRNER, Emil – în 1946 era procuror la Tribunalul Suceava (M.Of. nr. 18 din 21 ian. 1946, partea I-a, p. 247);

736. KÖRNER, Emil – în 1946 acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului (M.Of. nr. 16 din 18 ian. 1946, partea I-a, p. 356);

124

2059. KOVACS, Mihail (Pius, după alte surse Miklos) – şeful Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P. Cluj din 1948 (Deletant 1995b, Duţu et al. 2002: 12 I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Cosma 1994: 48, 74; C. Lupu 2011; menţionat şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar nr. 4638, ff. 110-5);

Mihail I. Kovacs: 22 iulie 1952 – 1 ianuarie 1962216. Anterior: şef al Regionalei de Securitate Hunedoara (vezi mai sus). Ulterior: locţiitor al şefului Direcţiei a III-a Informaţii Interne (aprilie – mai 1962). Trecut în rezervă şi pensionat de la 31 mai 1962.

KOVACS, Pius Hunedoara 24.71920 Targu Jiu / Romania  CLAIMS LIST SH-139    Camp / Ghetto In Transnistria

[PCR MAI 1226 Kovács Rudolf 07.11.1924]

1817 Kovacs Tiberiu 16.12.1914]

şeful filajului: "general" Kovacs Pius,Direcţia a VII-a, col.Kovacs Pius,  General-maior KOVACS PIUS, şeful Dir. XII-a;

versus

28.Czitron Ruth Elisabeta, fiica lui Kovacs Andrei şi Ileana, născută la data de 9 ianuarie 1950 în localitatea Mănăstireni, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beer Sheva, str. Arthur Rupin nr. 39. (1.234/2006)

43.Kovacs Mozes, fiul lui Kovacs Mozes şi Ibolya, născut la data de 18 februarie 1943 în localitatea Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România, cu domiciliul actual în S.U.A., 550 Spotswood-Englishtown road, Monroe NJ 08831. (89/2007)

.versus liste II 22.KOVACS VERSAVIA (16058/2013).

17. KOVACSIK ANDREW (15700/2014) ;

3. KOVACS VASILE (10105/2014).

4. KOVACS VIORELLA-CARMEN (10108/2014).

44.Kovacs Susan, fiica lui Siklodi Janos şi Jlona, născută la data de 27 martie 1943 în localitatea Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România, cu domiciliul actual în S.U.A., 550 Spotswood-Englishtown road, Monroe NJ 08831. (88/2007)

125

2064. KUPFER, Iosif – în 1947 comisar la Chestura de Poliţie Oradea, apoi la Serviciul Judeţean de Siguranţă; preluat şi după reorganizarea Siguranţei în Securitate (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; v. şi “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);

126

2065. KWEILER, Avram – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa a III-a (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871)

127

726. KOLISCHER, Harry (1926 – 2007 Bucureşti) (uneori transcris şi în forma românizată “Colişer”) – procuror comunist timp de decenii, în ultimii ani ai carierei procuror la Parchetul de  pe lângă C.S.J; tatăl avocatei Alice Drăghici (avocatul apărării în dosarele Brădişteanu, Omar Hayssam, fraţii Cămătaru, etc.);

128

2066. LAITNER, Alexandru – comandant-adjunct al biroului Securităţii din Carei în perioada 1948-1949, ulterior emigrat în Israel (Jela 2001; Solomovici 2004: 583);

129

3. (Doina Jelea- Lexiconul negru ): "Lazăr D. Mihai – anchetator în procesul-spectacol al Canalului din august–septembrie 1952.L-a anchetat pe mecanicul Nichita Dumitru.În 1968 a depus mărturie pentru rejudecarea acelui proces, mărturie în care recunoaşte că inculpaţii „au fost puşi să-şi memoreze declaraţiile“, că „s-au primit indicaţii“ şi că a fost „o metodă greşită“. „Indicaţiile primite“ nu sînt doar un alibi moral, ci realitatea cea mai reală. Din păcate, ideea că împuşcarea atunci, în 1952, a trei dintre cei zece oameni, socotiţi acum, în 1968, nevinovaţi, ar fi fost „o metodă greşită“ nu este nici ea o părere proprie, ci tot o „indicaţie a partidului“, aflat într-un alt „moment dialectic“ al politicii sale. Nu a fost pedepsit în 1968, când, cu gradul de maior, era adjunct la Inspectaratul de securitate Tulcea.(D49/1 p.97.)".

            versus 122.Salinger Şerban Victoria, fiica lui Lazăr Mihai şi Maria, născută la data de 22 martie 1944 în Bucureşti, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A. [adresa]

(cerere 3.578/2006 admisă prin Ord.1236/C-16.04.2009)

[MAI PCR 1656 Lazăr Simion 23.08.1916]

Lazăr Simion – gardian pe celularul deţinuţilor politici, la Gherla, în timpul reeducării,conduse de Lazăr Tiberiu. Tortura în acelaşi fel ca directorul.

            71.Lazăr Victor, fiul lui Simion şi Jeana, născut la data de 19 iunie 1948 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Harav Herzog nr. 10, 62915 Tel Aviv-Yafo. (2.481/2008)

2073. LAZĂR, Albert – în sept. 1946 încadrat detectiv clasa a III-a la Poliţia Satu-Mare (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432); în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);

2074. LAZĂR, Iosif – în 1945 era şef de secţie la Poliţia oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);

2075. LAZĂR, Iosif – fost vopsitor, angajat cu grad de căpitan ca şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti în 1948 (Solomovici 2004: 583);

2076. LAZĂR, “Puiu” – în nov. 1945 numit comisar în cadrul Chesturii de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926), în martie 1947 transferat la Poliţia oraşului Turda (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896);

2077. LAZĂR, Tiberiu (Tibor) – comandantul penitenciarului Făgăraş la începutul anilor ’50; părinţii săi fuseseră deportaţi din Ardealul de Nord în timpul ocupaţiei maghiare în lagăre de muncă;

Lazăr Tiberiu – comandant al închisorii de la Peninsula, după suspendarea la Gherla şi

Piteşti a experimentului reeducării. Venea de la Gherla, unde fusese tot director pe perioada reeducării.Într-un ipotetic clasament stabilit după gradul de cruzime al temnicerilor, Lazăr Tiberiu sar situa probabil pe primele locuri.Unul dintre reeducatorii echipei lui Ţurcanu, condamnat la moarte şi executat o dată cu el,declară în anchetă: „În luna aprilie 1950, a doua zi de Paşti, dl. Lazăr Tiberiu, directorul Penitenciarului Gherla a organizat în acest penitenciar o bătaie a circa 100 de deţinuţi

versus liste I

93.Lazăr Iris, fiica lui Isac şi Ernestina, născută la data de 20 aprilie 1958 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa 34486, str. Zafririm nr. 24. (975/2006)

94.Lazăr Iulian, fiul lui Pincu şi Lora, născut la data de 24 mai 1958 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa 34486, str. Zafririm nr. 24. (138/2006)

            95.Lazăr Rene Dana, fiica lui Iulian şi Iris, născută la data de 19 iulie 1990 în localitatea Haifa,

83.Lazăr Ivan, fiul lui Desideriu şi Reghina, născut la data de 30 octombrie 1948 în localitatea Gherla, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Natania 42281, str. Hagolan nr. 10, ap. 10. (2.532/2005)Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa 34486, str. Zafririm nr. 24. (138/2006).

 9815. Lazar, Regitné    Birth place: Huedin

versus liste II 2014 25. LAZAR IOSIF (9781/2013) ;

20.LAZARUS TAMAR (36433/2013).

11.LAZAR YAFIT (4497/2014)

2015 48.LAZAR ADAM (10404/2014).

34.LAZAR ILAN (95743/2016) Copii minori: 2

2018 19. LAZAR NIV (78412/2016);

130

2103. LEIZER, Ghidale (fiul lui Moise) – în 1949 era şeful Serviciului Ordonanţare din centrala M.A.I. (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;

versus  

73.Leizer Marius, fiul lui Idei şi Nuţi, născut la data de 25 iunie 1968 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Eilat 3306/5 POB 426. (959/2008)

30.LEIZER DALIA (15331/2013).

131

761. LAZAROVICI, Fred - unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi în 1950 pentru “titoism”, pledoaria lor fiind mai degrabă un rechizitoriu (Rusnac 1997; Kuller 2008a: 446)

2071. LAZAROVICI, Frederich (1.IX.1925 Botoşani (fiul lui Solomon şi Sabina)) – 1998 Bucureşti) – din 1951 căpitan la Direcţia a II-a a Securităţii, în 1959 la Direcţia a IV-a, trecut în rezervă în 1960 cu grad de locotenent-colonel301;

2072. LAZAROVICI, Ilarion – după război şef de secţie la Poliţia Giurgiu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6672);

2078. LĂZĂRESCU, Mimi - în iunie 1945 încadrată şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708);

2070. LAZAROVICI, Ştefan, zis şi “Fănel” – încadrat după război comisar de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Suceava, în martie 1948 transferat la Comisariatul de poliţie al oraşului Paşcani, în anii ’50 menţionat ca maior de Securitate în Bucureşti, iar în 1956 locţiitor şef de direcţie la Direcţia a IV-a a Securităţii; ulterior avansat colonel (M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2278; Dobre et al. 2006: 78; Jela 2001, respectiv Solomovici 2004: 583 şi 2001II: 43);

            versus liste vezi la 2.4.b

132

10 "IOANID, Alexandru (f. Herman LEIBOVICI, fiul lui Iosif şi Paulina)295 (17.XI.1920 Brăila -18.II.1960 Jilava) – coordonatorului celebrului jaf armat asupra unei maşini a Băncii de Stat a R.P.R. în 28 iulie 1959; fost ilegalist, după război membru de partid, lt.-col. de Interne şi şeful Direcţiei Miliţiei Judiciare la nivel naţional (căsătorit un timp cu sora soţiei lui Alexandru Drăghici [martei Cziko]), la momentul arestării funcţionar la Ministerul Comerţului, executat la 18 febr. 1960 (v. şi Solomovici 2001II: 111)"

[MAI cadre PCR 1718 Ioanid Alexandru (Leibovici Herman) 17.11.1920]

HERMAN LEIBOVICI Age: 35 Nationality: Jew [Jewish] Reason Persecuted: Security Measure

Source Title: Teis-Dâmboviţa Camp Prisoners, October 1, 1941

            67.Leibovici Anton, fiul lui Herman şi Sylvia, născut la data de 19 octombrie 1953 în Bucureşti, sectorul 4, România, cu domiciliul în Israel, Kiriat Bialik, str. Hashomer nr. 16/6. Dosar nr. 3.102RD/2007

Comentariu: Un caz de ilegalist, nomenclaturist, infractor. Să fi primit urmasii sai cetatenia cadou? Raspunsul nu de la Comisie putea veni (caci ea merge orbeşte) ci de la niste date. Domneste însă, si aici, ca la atîţia alţi Tovarăşi, o ciudata discretie privind soarta mostenitorilor lui Herman Leibovici/A Ioanid. Am putut afla (de la domnul Tismaneanu- https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-16759649-marele-jaf-tenebrele-stalinismului-romanesc.htm) doar că:  "Fratele lui Paul, colonelul de militie Alexandru Ioanid fusese casatorit cu sora Marthei Cziko, sotia omnipotentului Ministru de Interne, membru al Biroului Politic si sef al Securitatii, Alexandru Draghici. Fiul lor, Alexandru (cu diminutivul Sanyi), asatzi matematician in Anglia, casatorit cu o fosta colega a mea de scoala, dupa divortul tatalui sau de sora Marthei, a preluat numele de familie al mamei sale. Apoi, dupa ce acesta s-a remaritat cu ilegalistul Galis, a devenit Alexandru Galis (vezi marturisirile sale din Jurnalul national, si, inteleg, din film). "

            Dar cine era "sora Marthei Cziko", soţia lui Herman…  nu ne spune nimeni. Şi nici dacă, numindu-se Sylvia, pe lînga Alexandru, a mai avut vreun copil, numit Anton. Probabil că nu….

653. IOANID, Paul (n. Paul LEIBOVICI, fiul lui David şi Paulina)) (24.III.1923 Brăila - 18.II.1960 Jilava) – inginer energetician, fratele lt.-col. Al. Ioanid [v. infra], aflat în Palestina în 1943-1944 cu legături cu spionajul britanic; membru al grupului de evrei care a jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959, profesor universitar cu doctorat la Moscova, la momentul arestării şef de catedră la Academia Tehnică Militară din Bucureşti; executat la 18 februarie 1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111; Kuller 2008a: 443; Goma 2005: 4; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 200-1)114;

Romania, Bucharest Jewish Students, 1943 Name       Paul Leibovici n 1923

779. LEIBOVICI-ŞERBAN, H. (n. Herşcu LEIBOVICI120, fiul lui Abram şi Blima) (18.X.1909 Piatra Neamţ – 10.II.1986 Israel) – jurist, membru P.C.d.R. din 1935, acuzator public în Tribunalul Poporului (1945-1946); membru în primul consiliu al Baroului Ilfov, calitate în care a participat la epurarea juriştilor consideraţi “fascişti”, membru în conducerea C.D.E. şi redactor la ziarul Unirea121 al comitetului; secretar general al Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti (F.U.C.E.) până în 1951; deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952), director în cadrul C.S.P., ulterior funcţionar în Ministerul Chimiei; emigrat în Israel; căs. cu Silvia (n. 1911), tatăl Marianei Segal şi Simonei Katz (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 396, n. 2; Solomovici 2004: 135 şi 2003: 178; Rosen 1990: 66, 70, 71);

11a 9. "2092. LEIBOVICI, Lazăr – după război agent de poliţie în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi, demis la 1 febr. 1948 (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1010);

5178. LEIBOVICI, Maria - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabilă la Oficiul Economic judeţean Iaşi, în 1947 promovată şefă de birou (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536);"

            versus "52.Keren Esther, fiica lui Leibovici Lazăr şi Maria, născută la data de 29 septembrie 1945 în Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]" (cerere 701/2008 admisă prin Ord.2815/C-5.11.2008)

11b "091. LEIBOVICI, Iancu-Avram (20.8.1926-2000 Iaşi, fiul lui Herşcu şi Roza) – încadrat ca sublocotenent la Direcţia Regională a Securităţii Iaşi în 1953, de unde va fi trecut în rezervă în 1959 cu gradul de căpitan, după ce ocupase funcţia de locţiitor de şef de secţie"

Claims: "LEIBOVICI, Iancu     Roman             Iasi / Romania             JM-11.347 YS-3

LEIBOVICI, Iancu Iasi  Targu Jiu / Romania CLAIMS LIST YS-148 Camp / Ghetto In Transnistria"

"5166. LEIBOVICI, Iancu (n. 18 sept. 1897) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); membru de partid din 1945 (dosar L/43 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)"

Claims: LEIBOVICI, Iancu      1897               JM-13.252 YO-10

            versus "50.Leibovici Israel, fiul lui Iancu şi Suzana, născut la data de 14 august 1956 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel-Aviv-Yafo, str. Gruner Dov 19. (Dosar nr. 802RD/2005) Copii minori: Leibovici Amir, născut la data de 9 octombrie 1992.

                        49.Leibovici Guy Yoav, fiul iui Israel şi Israela, născut la data de 5 septembrie 1988 în localitatea Tel-Aviv-Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (Dosar nr. 802RD/2005)"

Claims: LEIBOVICI, Iancu      Bucuresti 16/06/1919 Bucuresti / Romania    O.11/124 YO-01b         

LEIBOVICI, Iancu       1910   Bucuresti / Romania    JM-13.248 +EL-8C     Army

            sau "46.Lidan Sami, fiul lui Leibovici Iancu şi Eti, născut la data de 11 martie 1955 în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (2.913/2008)"

LEIBOVICI, Iancu       Dorohoi 8        Copaigorod / Moghilev / Transnistria             O.11/99/B A-4b

Comentariu: Am gasit numerosi Iancu Leibovici , din Bucuresti sau Dorohoi, dar nici unul nu s-a nascut in 1897 respectiv 1926, ca sa-i identificam cu cei monitorizaţi.

11c "LEIBOVICI, Marcu - din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), în 1947 transferat, în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi, Serviciul Siguranţă (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 211 din 13 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923), probabil încadrat în D.R.S.P. Iaşi cu grad de ofiţer; "

"Marcu Leibovici Date of Residence:1945 Residence:Iasi, Iasi, Romania"

            versus "22.Gelbermann Elvira, fiica lui Leibovici Marcus şi Bina, născută la data de 18 decembrie 1932 în localitatea Comăneşti, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel" []. (Dosar nr. 5.343RD/2004)

LEIBOVICI, Marcu                  Bacau / Romania         JM-13.267 +EL-11      Forced Labor

Comentariu:  Nu avem elemnete ca  M Leibovici din Iasi ar fi venit de la Comanesti.

2085. LEIBOVICI, Albert - în octombrie 1945 numit agent de poliţie clasa a II-a în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);

2087. LEIBOVICI, Baruch – între sept. 1944 şi sept. 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; destituit din funcţie prin decizia nr. 6554 din 30 august 1945 pentru “grave abateri

Romania, Jewish Census, 1942 1940s Record information.

Name   Baruch Leibovici Birth 1909 Residence 1942 Romania

2088. LEIBOVICI, Elias – în aprilie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a II-a la Poliţia oraşului Dorohoi; în nov. 1945 numit impiegat, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320);

LEIBOVICI, Elias         Targu Frumos Iasi 06.01.1913            Roman / Romania        JM-13.338 A-20

LEIBOVICI, Elias                     Botoshani Or Botoshani County / Romania     JM-13.383 AR-8f

2089. LEIBOVICI, Gheorghe – în martie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 72 din 28 martie 1945, partea I-a, p. 2334);

5167. LEIBOVICI, Idel – magistrat, în 1950 numit secretar al comisiei electorale a regiunii Putna (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);

5174. LEIBOVICI, Leon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Covurlui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

Leon Leibovici Sex: 1945 Residence: Galati, Covurlui, Romania

            versus -pentru toţi : lista I pe alt nume sau nepot pe numele unui fiu:

3.Arielly Lior, fiul lui Leibovici Aron şi Virginia, născut la data de 13 iulie 1953 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar Saba, str. Michal Gil nr. 1. (512/2008)

83.Handel Isabelle-Yael, fiica lui Leibovici Beno şi Stela, născută la data de 25 iulie 1950 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hadera, str. Sheshet Hayanin 17 A. (5.574/2004)

14.Lavi Emanuel, fiul lui Leibovici Beno şi Leibovici Ernestina, născut la 17 februarie 1972 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hahail nr. 51. Copii minori: Lavi Ofek, născut la 21 octombrie 2003

21.LEIBOVICI CHAIM, fiul lui Leibovici Filip şi Sima, născut la data de 12 ianuarie 1959 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Lezion, str. Nir-David nr. 53.( 2655/2004)

2.Appel Rivka, fiica lui Leibovici Froim şi Basa, născută la data de 4 noiembrie 1958 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Pardeciya, HaShoshan nr. 24. (154/2006) Copii minori: Appel Shirel, născută la data de 11 septembrie 1991, Appel Ortal Bracha, născută la data de 11 septembrie 1991, şi Appel Chen, născută la data de 8 iunie 1994

77.Leibovici Dany, fiul lui Hună şi Beti, născut la data de 19 septembrie 1961 în localitatea Buzău, judeţul Buzău, România, cu domiciliul în Israel, Ierusalim, str. Morghentan nr. 38. Copii minori: Leibovici Inon, născut la data de 1 noiembrie 1990, şi Leibovici Amit, născut la data de 19 iulie 1995. (2193/2007)

120.Zezak-Leibovici Mihaela, fiica lui Leibovici Isac şi Maria, născută la data de 27 august 1954 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Namer nr. 17/3. (1.879/2006)

45.Leibovici Shulamit, fiica lui Mircea şi ludith, născută la data de 28 aprilie 1970 în localitatea Tel Aviv Yafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv 63826, str. Brener 18. (4.890/2004)

96.Leibovici Edith, fiica lui Moriţ şi Beţi, născută la data de 24 decembrie 1954 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, P.O. Box 10408. (4.138/2008)

87.Naamat Leibovitz Dorineth, fiica lui Leibovici Moritz şi Beti, născută la data de 24 mai 1969 în localitatea Ierusalim, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bet Shemesh, str. Atapuah nr. 6. (1.836/2009)

109.Leibovici Dan, fiul lui Sigler Hary şi Nora, născut la data de 10 aprilie 1966 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Trumpeldor nr. 2. (157/2006)

            sau nepot pe numele unei nore:

11.LEIBOVICI MIRA, fiica lui Rosenstock Iulius şi Maria, născută la data de 28 decembrie 1940 în localitatea Vatra Dornei, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliu! actual în israel, Rishon Le Zion, str. Ha Ahim Vacobi 17. (5187/2004)

76.Leibovici Daniela, fiica lui Bril Arnold şi Malva, născută la data de 9 ianuarie 1963 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cu domiciliul în Israel, Ierusalim, str. Morghentan nr. 38. (2194RD/2007)

78.Leibovici Elze, fiica lui Şneider Pincas şi Roşa, născută la data de 25 februarie 1934 în localitatea Suceava, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Neve Alon 15/43.(213/2005)

84.Leibovici Jeanette, fiica lui Goldstein Strul şi Maica, născut la data de 2 iulie 1941 în localitatea laşi, judeţul laşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, str. Levy nr. 6. (2.686/2007)

70.Leibovici Nora, fiica lui Tulceanu Lazar şi Liza, născută la data de 16 ianuarie 1939 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv 67448, str. Nahalat Ytzhak 18/124A. (3.701/2005)

versus lista II: pe alt nume sau:

[] LEIBOVITCH NITZAN (39555/2012).[] LEIBOVICI HAIM (10428/2013) ;[] LEIBOVICI AVIV AVRAHAM (19126/2013) ;[] .LEIBOVICI MATAN (13904/2014)[]  LEIBOVICI AVRAM (15504/2014) ;[] 25.LEIBOVICI BENO (13923/2014).26.LEIBOVICI LIROZ (13925/2014).[]  47. LEIBOVICH TIRAN (57087/2015) ;48. LEIBOVICI BAR (2756/2016) ;49. LEIBOVICI ILAN (2756/2016) ;50. LEIBOVICI NITZAN LIAN (2768/2016) ;[] 51. LEIBOVICI ORI (2774/2016) ;[] LEIBOVICH NIR (31549/2016)

[]  LEIBOVICI HAGIT (58759/2016) ;[] LEIBOVITZ YERUCHAM (78262/2016)[] .LEIBOVITZ AMICHAI (54720/2016)[] LEIBOVICI SILVIAN SHMUEL (82662/2016).[] 45.LEIBOVITZ ABRAHAM (60972/2016).46.LEIBOVITZ OMRI (60980/2016).[]  LEIBOVISH HAIM (10487/2017) ;[]  LEBOVITZ BARUCH (40963/2017) ;

            versus lista III:???

133

2111. LIST, ? - şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006: 70);

134

2114. LITVIN, Florian – membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1946), colonel de securitate în Oradea, implicat în reprimarea revoltelor împotriva colectivizării; fişă de cadre la cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1951) (v. şi A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182; menţionat şi în Ioniţoiu 2006: 43 şi 1982, XVIII, şi Kovacs 2006);

135

2116. LIVEZEANU, Nicolae (fiul lui Nat(h)an şi Beti LEIBOVICI, 31.X.1919 Iaşi – 2000 Ploieşti304) – între 1948 şi 1951 ofiţer în cadrul D.R.S.P. Iaşi, din 1951 şi până la trecerea în rezervă în 1960 la Direcţia Regională Ploieşti/Prahova, unde avansează până la gradul de maior şi ocupă inclusiv funcţia de şef de serviciu305; un anumit “Livezeanu (n. Levenson)” este menţionat şi ca torţionar la începutul anilor ’50 la penitenciarul din Bacău în “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” (în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);

136

Lupu Vasile – anchetator de Securitate la Iaşi. Consemnat în „lista“ lui Cicerone Ioniţoiu,cu precizarea „călăul securităţii“.

Lupu (?) – ofiţer politic la Capu-Midia, în perioada cînd comandantul lagărului a fost Liviu Borcea. Obişnuia să le spună deţinuţilor: „Nu uitaţi că Midia este lagăr de exterminare“. Era originar din Buzău.

Lupu (?) – colonel de Securitate, în 1987, a participat la reprimarea, anchetarea şitorturarea muncitorilor revoltaţi din noiembrie 1987, la IGM, Bucureşti.

2130. LUPU, David – subofiţer la Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 83); 

Lupu David – locotenent de Securitate la Cluj.

            94.Neumann Adriana, fiica lui Lupu David şi Ivonne, născută la data de 22 noiembrie 1969 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cu domiciliul în Israel, Tel Aviv, Yohanan Hagady nr. 5. (2429/2007)

LUPU, David I.            1895   Bacau / Romania         JM-13.280 +EL-15      Forced Labor

            92.Lupu Lucian, fiul lui David şi Silvia, născut la data de 22 februarie 1975 în localitatea Slatina, judeţul Olt, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nazaret Illit, str. Savion nr. 18/1.(719/2008)

LUPU, David   1899   Falticeni / Romania     JM-13.258 +EL-17      Forced Labor

LUPU, David   1917   Iasi / Romania             JM-13.335 A-27d

LUPU, Silvia    1939   Braila / Romania         O.11/124 YO-01p

2131. LUPU, Theia (verişoara lui Iosif Chişinevschi) – ilegalistă, după război angajată ca agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă, în august 1948 transferată la Inspectoratul Regional de Poliţie Braşov, la Serviciul de Siguranţă (M.Of. nr. 201 din 31 august 1948, partea I-a, p. 7261; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);

Notă: Firul Lupu este completat la aparatul politic/economic/cultural

137

2137. MAHLER, Maxim – în 1947 comisar în cadrul centralei D.P.S., demis din funcţie la 1 febr. 1948 (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10483; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495);

2138. MAHLER, William, anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii (1953-1956), emigrat în Israel (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

[ PCR MAI 330 Mahler Viliam 13.06.1925]

138

2147. MANEA, Dorel [alias]- ilegalist; membru al Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din Spania; încadrat în 1947 prin decret regal ca sublocotenent în rezervă în Forţele Armate pentru merite antifasciste; din mai 1945 comisar-şef în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);

2148. MANEA, Roland Emil (n. SCHNEIDER) (n. 30 nov. 1924 Chişinău) - din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; pentru schimbarea numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 1371 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977);

139

2155. MARCU, Haim – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

            76.Marcu Natan, fiul lui Haim şi Ita, născut la data de 2 decembrie 1942 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Irsael, Ierusalim, str. Hationut nr. 5/14. (658/2009)

2154. MARCU, B. Froim - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

2156. MARCU, Max – angajat în aprilie 1945 ca agent de poliţie în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi, destituit însă după doar două luni “pentru abateri de la îndatoririle profesionale (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);

2157. MARCU, Stela - din mai 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 7 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4518);

2158. MARCUS, Iţic - din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

2159. MARCUS, S. – angajat al Securităţii din Huşi la sfârşitul anilor ’40 (Neştian 2010: 87);

2172. MĂRCULESCU, Mihail (n. Michail MARCUS) (n. 14.XII.1917 Bucureşti) – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, din 1947 detaşat la cabinetul ministrului Afacerilor Interne (M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6867; decizia nr. 122.717 din 4 dec. 1945 în M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, partea I-a, p. 10927; cerere în M.Of. nr. 226 din 4 oct. 1945, partea I-a, p. 8649;

Doina Jela : Marcu Stan – ofiţer de Securitate. S-a ocupat de reprimarea studenţilor care-şi manifestaseră solidaritatea cu Revoluţia din Ungaria, în octombrie 1956.

?Marcu Vasile (1) – gardian la închisoarea Aiud (1950–1959). Deţinuţii l-au auzit o dată răspunzînd unui coleg care-l întreba dacă nu merge acasă, răspunzînd: „Mai rămîn, mă, că nu m-am săturat încă de bătut la bandiţii ăştia“.

?Marcu Vasile (2) – zis şi Mărcuţ– securist sîngeros de la Aiud, în pavilionul închisorii numit zarcă (1960–1964 şi 1970–1977).

MARKUS, Vasile          Budapest 1909                         JM-344(jews from Romania) PAGE 2

?Marcu Victor (alias Sîrbu Victor) – maior de Securitate însărcinat cu misiuni în străinătate (v. Sergiu Nicolau). Era originar din Moroieni, a absolvit şcoala de Securitate de la Băneasa în 1968. S-a ocupat o vreme de foştii legionari în unitatea militară nr. 0103. În străinătate a funcţionat ca diplomat sub numele de Niţă Victor, însărcinat cu cazul Paul Goma.

MARCUS, Victor          Bucuresti 1916 Bucuresti / Romania    JM-13.237 AR-27c      Slave Labor

versus liste

29.Marcus Shaul Silvian, fiul lui Marcus Avram şi Puica, născut la 11 martie 1964 în localitatea Hârlău, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Neomi nr. 10/4.

34.Marcus Sandu, fiul lui Carol şi Etty, născut la data de 27 mai 1947 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Khdosy Khair nr. 20. (3.709/2005)

 10942. Marcu, Eti    Birth date: 1907

101.Marco Israel, fiul lui Gutman şi Simina, născut la data de 17 noiembrie 1956 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, K. Motzkin, str. Menachem Begin nr. 17. (4.102/2008)

21.Oren Rina, fiica lui Marcus Samuel şi Rebeca, născută la 2 august 1954 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 54422 Ghivat Shmuel, Uri Zvi Greenberg 9, ap. 44.

78.Marcu Eyal, fiul lui Maurice Zigu şi Susi, născut la data de 28 februarie 1960 în Bucureşti, România, cu domiciliul în Israel, Rehovat, str. Nufăr nr. 8. Copii minori: Marcu Arad, născut la 10 februarie 1994, şi Marcu Shahar, născută la 16 decembrie 1997. Dosar nr. 3.123/RD/2007

[] MARCUS ZIV (62646/2012). [] .MARCUS EYAL (67857/2012) []  MARCUS RAN (48951/2012).

[]  45.MARCUS MOSHE (60561/2012).46.MARCUS RAN EMANUEL (60572/2012).[]  MARCU EFRAT (59894/2012).[]  MARCO ISRAEL (37787/2013) ;[]  54.MARCU AVI (3977/2014).33.MARCU POLEA (13169/2014).[]  MARCU IHIL (68565/2015) ;[]  MARCUS ZIV (62646/2012).[]  MARCUS EYAL (67857/2012).

77.Marcu Tova, fiica lui Bercovici Beril şi Malca, născută la data de 23 martie 1952 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Jakov nr. 26B. (1.918/2006)

78.Marcus Alice Simona, fiica lui luda Samuel şi Iacobsohn Marcela, născută la data de 24 noiembrie 1959 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah-Tikwa, str. Katz nr. 42. (136/2006)

78.Marcus Bat Sheva, fiica lui Jean şi Anuţa, născută la data de 10 iulie 1964 în localitatea Suceava, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, st. Nahalal nr. 14, Tel Aviv. (3.289/2006). Copii minori: Farber Shahar, născut la data de 6.06.1999, şi Farber Guy, născut la data de 6.06.1999.

117.Marcu Monica, fiica lui Iancovici Vili şi Matilda, născută la data de 28 noiembrie 1947 în localitatea Adjud, judeţul Vrancea, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Yakov Hazan nr. 41, ap. 3. (5.190/2009)

140

2163. MARKOSI, Ion Carolu – locotenent-colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979);

141

2. "2165. MASSLER, Iuliu (n. 30.VII.1913) – fost comerciant de stofe, şeful Regionalei Bistriţa Năsăud a Siguranţei (1946-1947); căs. cu Elza; emigrat în Israel; fiica sa, Aviva Enav, a solicitat şi reobţinut cetăţeania română (M.Of. nr. 710/20.10.2008) (v. şi Jela 2001, Cosma 1994: 81; Solomovici 2004: 588; Goma 2007: 118)"

(Doina Jela- Lexiconul negru) "Massler Iuliu – şeful Siguranţei din Bistriţa Năsăud, în anii 1946–1947. Originar din Năsăud. Fusese comerciant de stofe. Era născut la 30 iunie 1913. A participat la toate momentele violente ale instaurării regimului comunist: reprimarea demonstraţiilor promonarhice, prigoana partidelor istorice, cîştigarea de către comunişti a alegerilor etc"

            versus "36.Enav Aviva, fiica lui Massler Iuliu şi Elza, născută la data de 23 februarie 1947 în localitatea Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]" (cerere 130/2006 admisă prin Ord.2573/C-7.10.2008)

142

900. MAYO, B. Mihail de – evreu sefard originar din Craiova (coleg de clasă în liceu şi prieten apropiat cu Radu Demetrescu Gyr), avocat, acuzator public în cadrul Tribunalului Poporului (1945-1946, v. M.Of. nr. 100 din 2 mai 1945, partea I-a, p. 3568), acuzator în procesul mareşalului Antonescu (1946), apoi referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968), iar până în anii ’60 autor în revista Justiţia Nouă; ar fi fost la un moment dat exclus din partid cf. T. Solomovici (2004: 236) (v. şi Kuller 2008a: 448);

143

2166. MATEESCU, Ella (n. Etla Basea) (1918 – III.2011 Paris) – anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-? (probabil 1956)), ulterior emigrată în Israel, iar apoi stabilită în Franţa; căsătorită cu Şiche (Shiki) Mateescu (d. 2010), a avut o soră, Hava (Tzirola) (căs. Brucăr) şi un fiu, Alexandru (“Saşa”) Mateescu, care locuieşte la Paris;

144

8153. MEER/BEER – prefect de Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);

"Acest evreu se numeşte Meer Elbert şi este fratele a spioanei Rozalia Elbert, care pentru spionaj în favoarea Rusiei ispăşeşte acuma pedeapsa de muncă silnică la închisoarea Doftana.             Acest Secretar Elbert pe mâna căruia se găsesc dosarele confidenţiale şi de apărarea pasivă este fratele al vestitului spion Zyrail Elbert, fugit de sub escorta românească şi a teroristei Liuba Elbert asemenea dispărută din Ţară sub urmărirea autorităţilor Române.8154. MEER, Iacov (var. Boris Jan, Meyer Iacov, Meier Iacov) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1491);

145

5437. MELICSOHN, Melchior – după război judecător de şedinţă la Tribunalul Vaslui; în 1947 delegat cu atribuţii de control la Serviciul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p

146

2190. MICLE, Teodor Ioan (n. MARCOVICI, nume românizat prin Decizia nr. 92780 a Ministerului Justiţiei din 8 oct. 1947; zis “Tedy”) (n. 18.VII.1923 Bucureşti – XII.2006307) – activist la comisia de presă a Comitetului judeţean Ilfov al PCR (1944-1945), activist în secţia de cadre a sectorului M.A.I. şi în secţia de cadre a comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R. (1946-1947); şef al serviciului de anchete şi cercetări în sectorul ministerial al P.C.R. şi şef al serviciului de cadre în centrala Ministerului Industriei Hârtiei (1948); director de cadre la Editura Partidului Comunist Român (1949); încadrat în 1950 în S.S.I., în 1951 transferat la Direcţia V Cercetări Penale, locotenent major în 1952, decorat cu ordinul Steaua R.P.R. clasa IV-a, trecut în rezervă la 5 oct. 1967, cu toate distincţiile retrase în 1968 (fusese implicat în torturarea unor persoane din “lotul Pătrăscanu”308) (A.S.R.I., dosar nr. 40002, vol. 203, ff. 1-19; M.Of. nr. 237 din 14 oct. 1947, partea I-a, p. 9243; C. Lupu 2011; Pelin 2008; Levy 2002: 123; Wexler & Popov 2002 II: 825; Solomovici 2004: 217, 223, 589 şi 2003: 167, 226 ş.u.);

[ pcr MAI 266 Micle Teodor (Marcovici) 18.07.1923]

147

2191. MICU, Andrei (n. Adolf KLEIN, la 24 iulie 1912, fiul lui Avram Ludovic şi al Margaretei (n. Isac)) – ilegalist (membru de partid din 1927), voluntar în Spania (Sugarman f.a.: 109; Zbăganu 2001), după război şeful Direcţiei Cadre a Ministerului de Interne între 1949 şi 1954 cu grad de maior, trecut în rezervă şi transferat la Ministerul Chimiei, de unde se va pensiona în 1972 ca director adjunct ICECHIM;

2192. (?) MICU, Iacob (n. KLEIN?) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

148

Caiete CNSAS: Alexandru I. Mihaly: 1 februarie 1951 – 22 iulie 1952235. Anterior: şef al Serviciului Judeţean de Securitate Tg. Mureş (august 1948 – ianuarie 1951) şi comisar şef la Serviciul de Siguranţă la Chesturii de Poliţie Tg. Mureş (octombrie 1947 – august 1948). Ulterior: şef al Regionalei de Securitate Hunedoara (vezi mai sus).

            versus 39.MIHALY PERKAL MIRA (57544/2016)

149

2195. MINTICI, Oto – în 1948 era şef de birou în centrala D.G.P., la Serviciul Personal (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4268);

150

2196. MIRESCU, Leon (n. Leon DAVIDOVICI) (a mai folosit şi numele de serviciu “Mureşan”) – şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1958); emigrat în SUA (Jela 2001: 41; Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 570); C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

151

2197. MIROIU, Sara (n. ELIAS) - în iunie 1945 încadrată şefă de birou la Inspectoratul Regional de Poliţie Piteşti, în august 1947 însărcinată cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086), după roeorganizarea Siguranţei în Securitate locotenent la D.R.S.P. Piteşti (A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16);

[pcr mai 1823 Miroiu Sava 14.05.1914 ]

152

Stefanescu: Colonel Moise Virgil, evreu, şeful secţiei filaj din S.S.I. Provenit dintr-o familie înstărită, el intră în legătură cu activitatea de partid ilegală. Îşi întrerupe studiile superioare pentru a-şi consacra întregul timp muncii ilegale. Ajunge ca şi Filipescu, după ani petrecuţi în S.S.I. La Direcţia de Informaţii din Marele stat Major unde devine şeful secţiei de Tehnică Operativă şi, unde cu o mână de ofiţeri extrem de inimoşi (Ferenz, Georgescu, Deneş, Galambaş) să facă reale minuni.

Moise Nicolae – anchetator de Securitate la Bucureşti, cu gradul de maior în 1961.

            96.Moise Petre, fiul lui Nicolae şi Filofteia, născut la data de 29 iunie 1951 în localitatea Bordeiul Verde, judeţul Brăila, România, cetăţean canadian, cu domiciliul actual în Canada, 3558 Rang 3 Quest, Ste. Croix. (894/2005)

Vasile D. Moise: octombrie 1979 – 12 aprilie 1981 – adjunct al ministrului de Interne împuternicit la comanda unităţii 92. Anterior: şef al Direcţiei Cadre şi Învăţământ a M.I. (vezi mai jos). Ulterior: şef al Direcţiei Organizare – Mobilizare a M.I. (aprilie 1982 – iunie 1984) şi şef al Direcţiei Generale a Arhivelor Statului (iunie 1984 – ianuarie 1990). Trecut în retragere prin Decretul C.F.S.N. nr. 33/08.01.1990.

Moise Vasile – în administraţia lagărului de la Salcia de la înfiinţarea acestuia.Condamnat şi el la 5 ani de închisoare corecţională în procesul din 1955 şi pus în libertate imediat, în baza unei legi – 4 din 1954 (v. Pavel Ion). Era născut la 5aprilie 1924, în comuna Spiru Haret, Galaţi, ca fiu al lui Dumitru şi al Mariei.

Moise Vasile – general-maior de Securitate, fost şef al Direcţiei a V-a din Ministerul de Interne în ultimii ani ai regimului Ceauşescu. Născut în 14 iunie 1929, în Bucureşti. Absolvent al Şcolii de ofiţeri şi ulterior al unei facultăţi din cadrul ASE. Secretar de stat în Ministerul de Moise (?) – colonel de Securitate, cu rang de ministru, inspector care insista pentru înăsprirea condiţiilor în închisori.

Moise(?) – salariat în Ministerul de Interne în 1989, lucrînd la Miliţia Capitalei. A participat la represiunea Revoluţiei din decembrie 1989, din seara de 21 spre 22 decembrie, cînd sute de manifestanţi au fost adunaţi în dubele Miliţiei, duşi la Jilava şi bătuţi cu bestialitate.

            vezi Moise la 2.1.a

153

948. MOISESCU, Ilie (d. 1987) – colonel magistrat în anii ‘50, preşedintele completului de judecată în dosarul Pătrăşcanu, ulterior avansat gen.-mr.;

2199. MOISESCU, I. - colonel, şeful direcţiei Secretariat din cadrul M.Ap.N. la începutul anilor ‘50 (redactor al unor documente oficiale reproduse în Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a şi Duţu et al. 2002);

2200. (?) MOISESCU, P. Ilie – colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1953);

2201. MOISESCU, Jaques - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);

154

2211. NADLER, Arnold - în iunie 1945 numit comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);

2212. NADLER, Iulius - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

2213. NADLER, Uşer – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); numit în 1947 comisar la Comisariatul de Poliţie Mihăileni, biroul de Siguranţă (M.Of. nr. 272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394);

versus

13.NADLER ILAN, fiul lui Beny şi Mioara, născut la data de 12 aprilie 1960 în localitatea Focşani, judeţul Vrancea, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat-Motzin, Str. Herzog, nr. 18.(

92.Nadler Eli, fiul lui Adolf şi Biima, născut la data de 22 iulie 1959 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cu domiciliul în Israel, Rishon, Le Zion, str. Elharizi nr. 13. Copii minori: Nadler Keren, născut la data de 18 septembrie 2001. (2143/2007)

2013 35.NADLER ARIE (67718/2012).

2015 36.NADLER SULLY (5513/2015).

70.NADLER FREDY (16931/2015).

2016 20.NADLER IDO (1238/2016).

2017 30.NADLER BENNY (60919/2016)

70.Nadler Bracha, fiica lui Bercovici Iosub-Leib şi Rebeca, născută la data de 11 iulie 1955 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Akiva nr. 94/4. (3.290/2006)

108.Nadler Diana, fiica lui Assan Marcel şi Renee, născută la data de 19 iunie 1947 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzliya, str. Harav kook nr. 73. (3.764/2009)

155

2219. NEDELCU, Iordan (25.I.1935 Alexandria – 1995 Slobozia, fiul lui Florian şi Eliza) – între 1956 şi 1967 avansează până la gradul de căpitan în cadrul Direcţiei Regionale Bucureşti, secţia raională Urziceni; din 1969 până la trecerea în rezervă în 1981 până la gradul de lt.-col. în cadrul Inspectoratului Judeţean Teleorman310;

156

Corvin  Lupu: Neidman Gingol, consilier şi profesor la Şcoala de Securitate, emigrat în S.U.A

2225. NEIDMAN, Gheorghe (n. Gherşon, rar menţionat şi în varianta “Gingol”) – încadrat comisar-şef de poliţie în cadrul centralei Siguranţei; consilier în M.A.I.-D.G.S.P. (1947-1953), căpitan la D.R.S.P. Suceava (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 215-6), ulterior profesor la Şcoala de Securitate din Băneasa, emigrat ulterior în SUA (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32; Ioniţiu 2008: 88-93);

[pcr MAI 150 Neidman Gerson 01.12.1913]

156.) Neidman Gingol, consilier (1947-1953) și profesor la Școala de Securitate Băneasa, emigrat ulterior în SUA

157

2220. NERIŞANU, Alexandru (n. GALL (fiul lui Iosif şi Iulişca) 29.VIII.1928 Otopeni – 2001 Cluj-Napoca) – angajat în 1958 la Direcţia a V-a a Securităţii Statului, iar din 1967 până la trecerea în rezervă în 1985 (cu grad de colonel) ofiţer şi şef de serviciu în cadrul Direcţiei a IV-a (în Cluj-Napoca şi, intermitent, Oradea)311;

158

2223. NEGRU, Nicu (n. SCHWARTZ) - anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii în anii ’50 (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

2224. NEGRU, (Litman) Nelu – maior, profesor la catedra de drept a Şcolii de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1961;

versus 112.Negru Norberth, fiul lui Aron şi Liza, născut la data de 22 mai 1938 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Haoren nr. 8. (2.077/2006)

159

2233. NUSEM FISCH(L)ER, Reghina – concubina lui Zoltan Hirsch (v. supra), angajată a Legaţiei Israelului la Bucureşti şi informatoare a Securităţii (Solomovici 2003: 266; R. Ioanid 2005: 82);

2234. NUŞEM, Avram – încadrat în nov. 1945 în funcţia de comisar la Inspectoratul Regional de Poliţie al Moldovei de Nord; la sfârşitul anului 1947 comisar în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924); Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319), apoi locotenent în cadrul D.R.S.P. Iaşi (Lista lui Secu 2007, poziţia 110);

            versus

11.Bar Niv Tuvia, fiul lui Nusem Marcu şi Sara, născut la data de 16 martie 1949 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Isai, str. Hairvisim nr. 2. (972/2006)

73.Nusem David, fiul lui Nusem Marcu şi Sura-Liba, născut la data de 28 noiembrie 1951 în localitatea Roman, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Haim, str. Sivtei nr. 27. (550/2009)

74.Nusem Oz, fiul lui David şi Rivka, născut la data de 2 mai 1985 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Haim, str. Sivtei nr. 27. (547/2009)

160

2240. ORNESCU, Alexandru (n. Beri ORNSTEIN, fiul lui Gherşin şi Beti) (17.XII.1921 Tecuci, Galaţi – III.2008, Cluj) – în 1947 propagandist la grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă a judeţului Cluj, în 1948 încadrat la D.R.S.P. Galaţi; între 1951 şi 1952 la D.R.S.P. Rodna, din 1952 la Regionala Cluj (avansat la grad de maior în 1957), unde din 1955 ocupă funcţia de locţiitor al şefului direcţiei regionale; demis la 3 ian. 1961 pentru sionism, pensionat ca şef al consiliului administrativ judeţean Cluj (Jela 2001, Cosma 1994: 81 şi 1996: 78; Pleşca 2010)316;

2239. ORENŞTEIN, BERL (uneori ortografiat şi “Barel”) – după război comisar la Serviciul Judeţean Tecuci al Siguranţei; din 1948 locotenent, director adjunct al Serviciului Judeţean Râmnicu Sărat al D.R.S.P. Galaţi (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; Deletant 1995b: 60);

            vezi 2.1.c

161

1027. PAUL, Andrei (n. POLLAK) – după război încadrat ca judecător de şedinţă la Tribunalul Bihor-Oradea, în 1945 promovat ca prim-procuror, iar ulterior numit acuzator public la Tribunalul Poporului Cluj (M.Of. nr. 147 din 3 iulie 1945, partea I-a, p. 5538; M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5829);

5689. PAUL, Andrei (n. POLAK) – prim procuror după război la Oradea (v. Ioaniţiu, “Mărturii” în “Procesul comunismului”, calupul “Revolte ţărăneşti” (partea 3), pp. 1-2);

2266. POL(L)AK, Stefan (10.III.1929 Soveja, VN – 1993 Oneşti BC) – subofiţer de Securitate la Regionala Braşov/Stalin între 1949 şi 1956, când este trecut în rezervă cu grad de locotenent318;

versus

44.Gershon Rita, fiica lui Pollac Bemat şi Freida, născută la data de 5 octombrie 1952 în localitatea Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Rashi nr. 1/17. (1.558/2008)

68.Pollac Tali, fiica lui Arie şi Ronit, născută la data de 4 martie 1983 în localitatea Ramat-Gan, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat-Gan, str. Rokah nr. 90. (2.082/2008)

162

2259. PERLMUTTER, Eugen – fost funcţionar, angajat în iulie 1948 agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Sibiu (în iulie 1948 angajat agent principal de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Fălticeni (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4742); probabilă identitate cu omonimul angajat la D.R.S.P. Bucureşti în 1948, cu grad de sublocotenent (Jela 2001; Solomovici 2004: 590);

2260. PERLMUTTER, Mihai - în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);

163

1043. PETRESCU, Alfred V. – evreu originar din Basarabia, după 1944 procuror la Parchetul Tribunalului Ilfov, însărcinat aducerea la îndeplinire a sentinţelor în simulacrul “Marele proces al trădării naţionale”;

Dumitru Petrescu- conform Corvin Lupu

Ştefănescu: Direcţia I-a contraspionaj avea ca şef pe Petre Petrescu, ce purtase mai înainte numele de Gonciaruc Piotr. Provenea dintr-o familie de mici negustori evrei din Basarabia. Gonciaruc fusese mai înainte marinar în flota militară din Baltica, de unde NKVD-ul îl recrutase, folosindu-l mai întâi pe teritoriul URSS, după care fusese trecut peste Nistru, în România, cu misiuni de spionaj. Petre era un individ înalt, roşcovan, cu ţinută atletică, pomădat şi parfumat, degajând optimism şi încredere în jur.

            Fir completat la aparatul politic

164

8299. PIZARECSKY, Alexandru – avocat evreu din Soroca, cf. unor surse îl execută pe avocatul Stănescu imediat după pătrunderea trupelor sovietice în oraş în 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 165);

165

2262. PLATMAN, Arnold (n. 26.X.1902, Bucureşti, fiul lui Marcu) - instructor şi responsabil cadre în comitetul de Partid al Circumscripţiei 18 Bucureşti (1945-1946); instructor şi şef al Secţiei Cartiere din Comitetul U.T.C. al Sectorului II Negru (1946-1947); comisar-ajutor şi responsabil agitprop în biroul organizatoric P.C.R. din Serviciul controlul străinilor - Direcţia Poliţiei de Siguranţă (1947-1948); secretar al organizaţiei de partid şi membru (responsabil agitprop) în biroul organizatoric de partid din Şcoala MAI nr. 1 Băneasa (1948-1951), unde îndeplineşte şi diverse funcţii didactice (1948-1955); profesor-şef la Şcoala militară de ofiţeri MAI nr. 4 din Bucureşti (1955-1956); în 1956 trecut în rezervă cu grad de căpitan; reîncadrat ca funcţionar civil M.A.I - lucrător principal evidenţă deţinuţi în Serviciul evidenţă deţinuţi, contabil revizor în Secţia control spate (1956-1957), şef al Secţiei AGT - Auto din Serviciul aprovizionare gospodărire/ Serviciul spate din DGPCM (1957-1966); şeful biroului organizarea muncii la Periş (196-1967), apoi responsabil de popotă, şef evidenţă bază la Sectorul AFV, contabil principal şi şef al Sectorului AFV la Penitenciarul Jilava (1 aug. 1967 - 1977); decorat cu medalia “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” (1954), medalia “Meritul Militar”, clasa a II-a (1954), medalia “A 50-a aniversare a înfiinţării PCR” (1971), medalia “30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascist” (1974) (A.S.R.I. d.p. nr. 4149) (M.Of. nr. 272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394; M.Of. nr. 52 din 3 martie 1948, partea I-a, p. 1934);

[PCR MAI 1271 Platman Arnold 26.10.1920]

166

2266. POL(L)AK, Stefan (10.III.1929 Soveja, VN – 1993 Oneşti BC) – subofiţer de Securitate la Regionala Braşov/Stalin între 1949 şi 1956, când este trecut în rezervă cu grad de locotenent318;

167

2269. POPLICHER, Wolf - în mai 1948 promovat comisar-şef de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);

168

2268. POPIC(U), Ioan / Isac (n. Adalbert POPPIG) – după război încadrat şef de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Suceava, la Serviciul Siguranţă, cu grad de chestor M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923); ulterior locotenent-colonel, şeful D.R.S.P. Suceava (1948-1950), ulterior deconspirat ca fost colaborator al Siguranţei şi condamnat la închisoare (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; A.S.R.I., fd. Documentar, dosar nr. 1098, f. 384; A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 590; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 52);

169

Corvin Lupu: Postanschi, director general al Canalului Dunăre-Marea Neagră din perioada în care se lucra cu munca forţată a deţinuţilor politici

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/paradoxurile-istoriei-in-romania-stalinista-un-spion-rus-fura-identitatea-unui-legionar

Mihail Povstanschi s-a născut la 8 noiembrie 1914 în oraşul Tighina, judeţul istoric Tighina (aflat astăzi pe teritoriul Republicii Moldova). Rus, de profesie nichelator, Povstanschi ajunge să-şi petreacă adolescenţa alături de ilegalişti, fiind în repetate rânduri închis pentru activitatea sa. În 1931 şi 1932 e condamnat la câte 3 luni de închisoare pentru activitate comunistă, iar în 1935 trece fraudulos în URSS. Revine în graniţele României în 1937 şi este condamnat din nou la 5 ani de închisoare.

Anul 1941 îl găseşte pe Mihail în lagărul de la Tg. Jiu (în grupa a şaptea, probabil), alături de Gheorghe Apostol, Ion Popescu-Puţuri, Dulberger Moise (ulterior Mihail-Mişu Dulgheru), Mănescu Racovschi, Rogojinski Alexandru, Constantin Pascalide, Lotty Foriş (soţia comunistului Ştefan Foriş) şi, nu în ultimul rând, Alexandru Iliescu.

170

8354. RAUFERGER – avocat din Vijniţa, situat în fruntea grupului care jefuieşte perceputura locală după 28 iunie 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 168);

171

2276. RĂZVAN, Sergiu (n. Sergiu FAHRER319) (n. 13.IV.1914 Bucureşti) – de formaţie avocat; după război director în administraţia centrală a C.A.S.B.I. (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968), ulterior locţiitor de şef de serviciu la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. la începutul anilor ‘50, ulterior emigrat în Israel; a mai avut un frate, Julian, la rândul său avocat (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48);

după Lupu : Răzvan Sergiu, locţiitor şef serviciu în Securitatea Poporului, emigrat în Israel

După o anchetă îndelungată avea să fie trimis în instanţă, într-un lot format din alţi doi colegi de-ai săi de la Direcţia Anchete, şi ei evrei. Este vorba de lt.-col. Jurim Alexandru (după destituirea de la Direcţia Administrativă şi Contabilitate, el a fost mutat la Anchete şi retrogradat în grad) şi mr. Răzvan Sergiu,ambii arestaţi în martie 1953 şi acuzaţi de deţinere şi trafic de valută. La 26 august 1954 au fost condamnaţi de Tribunalul Suprem – Colegiul Militar, prezidat de gen.-mr. Voitinovici Alexandru, la mai mulţi ani de închisoare (mr. Antoniu 4 ani, lt.-col. Jurim 8 ani şi mr. Răzvan 6 ani), fiind deţinuţi la Penitenciarul Râmnicu Sărat24, unde au fost colegi cu o parte din cei pe care îi anchetaseră anterior.

172

2277. RECK, Ştefan (n. Ludovic) – membru al echipei de reeducatori a lui Ţurcanu la Piteşti, apoi la penitenciarul Gherla în anii ’50;

173

2278. REGENSTEIN, Avram – după august 1944 comisar-şef la Poliţia Turda, în iulie 1947 transferat la Chestura de Poliţie Galaţi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6672);

174

2279. REGENTRAICH, Lazăr (probabil “Regenstreich”) – în 1956, cu grad de lt.-col., şeful Serviciului III din Direcţia Cadre a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 80);

175

2281. REIGLER, Romanţă - în 1946 şefă de birou în centrala M.A.I., propusă spre avansare la funcţia de şef de secţie (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);

176

2291. RIGMAN, ? - şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006: 70);

177

5843. RINGLER, Carol Bela - după război judecător la judecătoria rurală Dobr, Hunedoara (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2217);

178

2293. ROHRLICH, Samuel – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p.

179

2309. ROSMAN, Liviu (n. Adalbert Rosman) (d. 1.II.2001) – locotenent la Securitatea din Bihor la începutul anilor ’50 (Kovacs 2006);

1156. ROSMAN, Rudolf (uneori ortografiat eronat Rossman) – colonel jurist; consilier la Curtea de Apel Bucureşti (1947-1948); procuror militar (unul din acuzatorii “lotului Pătrăşcanu”) (1948-1954, în 1948 îndeplinind şi funcţia de preşdinte al comisiei de examinare a asesorilor populari); din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687); apoi judecător la Tribunalul Suprem, ulterior la Curtea Supremă de Justiţie a R.P.R. timp de peste două decenii (cu un intermezzo ca ministru adjunct al Justiţiei în anii ’60); cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (15/1962)

            versus

17.Buchman Vered, fiica lui Rosman Isac şi Paulina, născută la data de 9 iulie 1957 în localitatea Dej, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Modiin, str. Nachal Snir nr. 39. (979/2006). Copii minori: Buchman Ido, născut la data de 25 aprilie 2000, Buchman Noa, născut la data de 23 mai 1991, Buchman Amit, născut la data de 22 iunie 1993, şi Buchman Omri, născut la data de 13 iunie 1996.

180

5902. ROSINGHER / ROSINGER, Elemer – procuror, preşedintele Tribunalului Botoşani în 1950, unul din cei care condamnau chiaburii în anii ’50, elogiat ca atare de organele locale de partid (v. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271, 272);

181

12a "2311. ROT, Francisc (n. ROTH, la 03.06.1904, Oradea, fiul lui Sigismund şi Maria) - anchetator al Securităţii activ la Oradea, Suceava, Turda şi Cluj între 1945 şi 1954 (Ioniţiu 2008:88; Kovacs 2006, Solomovici 2004: 594; Cosma 1994: 82)"

            versus liste I "63.Roth Eliezer, fiul lui Francisc şi Frieda, născut la data de 21 mai 1948 în localitatea Braşov, judeţul Braşov, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa](2.909/2008)

62.Roth Alisa, fiica lui Francisc şi Frieda, născută la data de 26 septembrie 1951 în localitatea Braşov, judeţul Braşov, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [asresa] (2.910/2008)"

Comentariu: Nimic nu exclude ca drumul securistului Roth să fi trecut si prin Braşov, dar nu am gasit confirmări. Identificarea fiind complicata cînd e vorba numele maghiarizate.Si nici ca vreun alt copil a lui F Rot sa fie acel Solomon din : "30.ROTH TIBERIU, fiul lui Roth Solomon şi Ruge, născut la data de 13 ianuarie 1957 în localitatea Baia Mare, judeţul Maramureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, []  (1472/2005)"

2317. ROTH, Andrei – după război numit notar prin decizia ministrului Afacerilor Interne, iar din decembrie 1947 comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11024);

12b 2318. ROTH, Armin (Harmin) – din 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Sighet

12c 2319. ROTH, Elisabeta – în 1945-1947-? impiegată la Chestura Poliţiei Oradea

            versus II : vreun copil/nepot cu alt nume  sau  " 60. ROTH EYAL (6978/2014) ; 39.ROTH CORNEL (23595/2015). 40.ROTH RONEN (23588/2015).[] ROTH LIRAN HARRY (50946/2016) []12. ROTH ALEXANDRU (50953/2016). 13. ROTH MICHAEL SNEH (50400/2016).[] 35. ROTH NITAY (69709/2016) 36. ROTH NOAM (69709/2016) 37. ROTH ZIV (69689/2016) []27. ROTH ASAF (69685/2016) ;

            versus liste, III: ???

182

10 2316. ROTENSTEIN, Nathan (fiul lui Leon şi Eti) (8.XII.1915 Tg. Ocna, Bacău – 1999 Bucureşti) – după război agent la Poliţia oraşului Bacău, promovat succesiv până la grad de comisar-ajutor în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman; în 1948 încadrat la D.R.S.P. Iaşi, în 1951 avansat locotenent; între 1952 şi 1958 cu grad de căpitan în cadrul regionalei Bucureşti, serviciul raional Stalin; în 1958 transferat la regionala Argeş/Piteşti, unde în 1959 este avansat la grad de maior; trecut în rezervă la 31.I.1961 cu grad de maior []

2312. ROTENSTEIN, Avram – în 1948 agent la Chestura de Poliţie Galaţi; în 1952 căpitan, director adjunct operativ al Direcţiei Regionale Galaţi a Miliţiei [];

2313. ROTENSTEIN, Avram – după război comisar-şef la Poliţia oraşului Vaslui; din 1 martie 1947 transferat la Poliţia oraşului Turda (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896), iar din 1 dec. 1947 cu aceeaşi funcţie la Poliţia oraşului Roman [];

2314. ROTENSTEIN, David (d. 30.IV.2010 Iaşi) – după august 1944 încadrat comisar-ajutor la Chestura Poliţiei Iaşi; în 1947 transferat la Serviciul Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi [], ulterior cu grad de ofiţer în D.R.S.P. Iaşi; după terecerea în rezervă membru activ şi salariat al Comunităţii evreieşti Iaşi;

2315. ROTENSTEIN, Moly (15.III.1916 – 15.X.1985) – membră departid din 1944, după război comisar, şefă de birou în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău [];

            versus lista I, II-vreun copil/nepot cu alt nume  versus lista III ???

12.Bernstein Alexandra, fiica lui Rotenstein Ilie şi Sofia, născută la data de 10 martie 1949 în localitatea Floreşti, Republica Moldova, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Cârmi nr. 3/4. (2.043/2005)

183

15 2334. RUCKERSTEIN, Israil (uneori ortografiat RU(C)KENSTEIN) – angajat în 1945 comisar la Poliţia oraşului Botoşani, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi promovat comisar-şef la conducerea Serviciului Judeţean de Siguranţă Baia; după reorganizarea Securităţii cu grad de căpitan, şeful Serviciului Judeţean Botoşani al Securităţii Suceava în perioada ’40-’50

5956. RUCH(N(STEIN, Mişu - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

            versus liste, I II : vreun copil/nepot cu alt nume          sau 35.RUCKENSTEIN (WIEDER) PESACH (PESAH, PUIU) (10703/2013). versus liste, III: ???

184

2336. RUJAN, Gheorghe (n. Gyuri REISZ, fiul lui Bela şi Erzsi321) (15.VIII.1917 Budapesta, Ungaria - 1990) – în 1948 angajat în cadrul Societăţii Româno-Export (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813), ulterior anchetator în cadrul Securităţii, în 1952 cu grad de lt.-maj., în 1958 prezent cu grad de căpitan în funcţia de şef de birou în cadrul Direcţiei I-a a Securităţii; anchetat în 1968 alături de alţi foşti torţionari în cadrul reabilitărilor (A.C.N.S.A.S., fd. S.I.E., dosar nr. 101, vol. I., f. 6)322; căs. cu Jutka, a avut doi copii: Pal şi Vera (căs. Pagani);

[ PCR MAI 312 Rujan Gheorghe 17.06.1911]

185

2337. RUSU, Mircea anchetator al Securităţii (1947-1956(-1962?)), emigrat în SUA (după unele surse Los Angeles) via Israel (C. Lupu 2011; Cosma 1994) (?);

[ pcr MAI 358 Rusu Mircea 20.05.1912]

după Lupu: Rusu Mircea, anchetator între 1947-1956, ulterior stabilit la Los Angeles

            versus vezi 2.4

186

13a 2341. SAMSON, Şerban (n. Samson SCHWARTZENBERG324) (n. 2.XII.1912 Galaţi) – colonel de Miliţie, subdirector al Miliţiei Judiciare la nivel naţional la începutul anilor ’50 (adjunctul lui Al. Ioanid), ulterior jurist325;

13b 2342. SAMSON, Valentina – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

            versus liste I,II - vreun copil/nepot cu alt nume    versus liste III ???

187

5a 2343. SAMUEL, Francisc (zis Öcsi) (n. 1914) – colonel de Securitate, fost ilegalist, trimis în 1958 în misiune în Israel de către Securitate sub acoperirea de imigrant (împreună cu familia), demascat de serviciile israeliene în 1965, repatriat (după o tentativă de recrutare a sa în favoarea israelienilor) şi continuându-şi activitate în Securitate

5b 2344. SAMUEL, Geza – încadrat în iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), din noiembrie 1945 detaşat ca administrator la Serviciul Lagăre, lagărul de la Oradea; din nov. 1947 pe postul de contabil la Inspectoratul de Siguranţă Oradea []

2345. SAMUELI, Ana – agent al M.A.I în străinătate (Solomovici 2004: 61);

5c 6001. SAMUEL, Lazăr - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

            versus liste I,II - vreun copil/nepot cu alt nume sau "SAMUEL MALY DEVORA (54908/2012).

[] SAMUEL BETI (19150/2013) ; [] SAMUEL YONATAN (23130/2016) ;[] 26.SAMUEL ASHER (98330/2016). versus liste III ???

188

6 2347. SANDOVICI, Mihail (Mişa) – originar din Basarabia, desantat de sovietici în zona Galaţi înainte de august 1944, şeful corpului de translatori din direcţia Contraspionaj a D.G.S.P., în 1951 maior la Direcţia a II-a Contraspionaj a D.G.S.P./M.S.S.; după trecerea în rezervă membru de partid; c[]  cei din urmă ortografiindu-l în mod eronat “Sadovici”

            versus liste I,II - vreun copil/nepot cu alt nume versus liste III ???

189

6019. SAUBER, Bernad (ortografiat uneori şi Bernat, respectiv Bernard) (19.XI.1920 Tg. Lăpuş – IX.2005 Tg. Mureş) – înainte de război muncitor necalificat, după 1944 membru de partid şi de sindicat, respectiv procuror timp de aproape patru decenii la Parchetul Tribunalului Mureş până în 1982, când se pensionează; ulterior preşedinte al comunităţii evreieşti din Tg. Mureş (menţionat şi în Kuller 2008a: 337-8)

190

2348. (?) SAUCIUC, Bruno – în 1956 ocupa funcţia de şef al Serviciului IX din cadrul Direcţiei a II-a a Securităţii (Dobre et al. 2006: 78)

562;

191

7a 1205. SCHÄCHTER, Felix (ortografiat şi “Schehter”, “Sehter”, respectiv “Şehter”) (14.III.1908 – 12.IV.1983) – membru de partid din 1944; în 1948 numit profesor de Organizarea Statului şi Organizare Judecătoreasca la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Covurlui; în 1952 procuror-şef al Parchetului Tribunalului Galaţi (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 372, 375), ulterior la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie

7b "2493. ŞEHTER, Emil (n. SECHTER) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I)"

            versus lista I "41.Sechter Urseanu Iulian, fiul lui Sechter Emil şi Mina, născut la 25 octombrie 1935 în localitatea Fălticeni,'judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, []".

Comentariu: Rolul funcţionarilor civili (proveniţi din Fălticeni, de exemplu) din aparatul represiv,  e greu de judecat, variind probabil- de la caz la caz. Să ne gîndim numai la biroul unde şi nişte funcţionari procesau "demascările" de la Piteşti….

7c 2350. SCHACHTER, David – în 1947 numit agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţeii Capitalei (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500);

7d 2351. SCHACHTER, David – din aprilie 1945 agent de poliţie la Poliţia Dorohoi

7e 2350. SCHACHTER, David – în 1947 numit agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţeii Capitalei

2352. SCHACHTER, Otto – din 1 aprilie 1945 subinspector de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi

7f 2354. SCHAHTER, Zelig - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani

7g 2355. SCHATER, Moise - în 1947 chestor la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Sibiu

7h  SECHTER, Felix – în 1947 numit de ministrul Justiţiei judecător la Judecătoria Mixtă Tg. Neamţ

            pentru toţi: versus lista I- vreun copil/nepot cu alt nume sau (daca e vorba de nepoţii ai celor de mai sus  ): "102.Sachter Dan, fiul lui Marcel şi Claire, născut la data de 11 aprilie 1958 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (44/2008) Copii minori: Sachter Yonat, născută la data de 29 mai 1995, şi Sachter Aviraz, născut la data de 16 ianuarie 1992. "; 130.Solomon Iuliana, fiica lui Sachter Max şi Maria, născută la data de 21 martie 1957 în localitatea Roman, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,[](1.492/2008)"; "95.Sachter Eldor, fiul lui Dan şi Ella, născut la data de 17 august 1989 în localitatea Ashkelon, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Yamit nr. 68. (1.288/2009)"

            versus lista II-vreun copil/nepot cu alt nume sau "SACHTER VLAD RAFAEL (45302/2015) ;

[] SACHTER MICHAEL (49609/2015) ; [] SCHACHTER JENNY (1420/2017) ; []  SCHACHTER ALFRED (40758/2017) ; 33.SCHECHTER OMER (81782/2016) []30.SCHECHTER EYAL (79527/2016)

            versus lista III ???

192

2359. SCHILLER Mina (fiica lui Matiaş) – încadrată la 1 aprilie 1947 comisar ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594); ulterior locotenent-major, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);

2358. SCHILLER, ? – şeful Securităţii Târgu Neamţ în 1949 - anii’50 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 255-6; Duţu et al. 2002: 342-3);

2357. SCHILERU, Dincă – în iulie 1948 angajat chestor de poliţie la Direţia Studii şi Planificare a D.G.P. (M.Of. nr. 155 din 8 iulie 1948, partea I-a, p. 5708);

193

16a 2363. SCHMERLER, Emanoil (în unele acte oficiale eronat transcris “Smenler Manoil”) – după august 1944 încadrat comisar în cadrul centralei D.G.P.; în iulie 1945 transferat de la D.G.P. la D.P.S., brigada a III-a; ulterior comisar-şef de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în ianuarie 1948 înapoiat în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P.; după înfiinţarea D.G.S.P. căpitan, unul din cei doi şefi de birou ai secretariatului D.G.S.P. (şeful Serviciului “H” Cifru), funcţie în care este avansat la grad de lt.-col; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (u.a. 198/1951

16b 2364. SCHMERLER, Rachmil – în iunie 1948 definitivat în funcţia de comisar-şef la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5359);

            versus liste, I II : vreun copil/nepot cu alt nume          versus liste, III: ???

194

9 "2368. SCHOR, Iosif (n. 1923 Iaşi) – după 23 august 1944 ziarist în cadrul Armatei, apoi angajat căpitan de Miliţie la Direcţia Paşapoarte în 1946-1947, detaşat cu misiuni în Germania şi U.R.S.S., avansat maior de Securitate în 1960, pensionat pe caz de boală în acelaşi an (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 63, 81, 651-2, 678; Solomovici 2004: 595)"

            versus liste I "81.Shor Samuel, fiul lui Şchor Iosif şi Malica, născut la data de 2 mai 1926 în localitatea Huşi, judeţul Vaslui, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]" (2.364/2006)

            sau : "86.Schor Albert, fiul lui Iosif şi Geta, născut la data de 28 octombrie 1969 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (1.006/2009). Copii minori: Schor Jonatan, născut la data de 14.05.1998, Schor Michal, născută la data de 3.06.2003, şi Schor Maya, născută la data de 3.11.200"

Comentariu: Iosif Schorr care opera securisto-mafioto-sionist la pasapoarte nu putea face copii la Huşi (avea trei ani) si nu a ajuns probabil nici la Galaţi- in 1969. Interesul faţă de caz este sporit de următoarele detalii din lucarea: "Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Evreii din România (1945-1965),editori Andreea Andreescu, Lucian Nastasă şi Andreea Varga, coordonator Lucian Nastasă, Cluj, Edit. CRDE, 2003, 730 p., ISBN 973-85738-4-x."

"[decembrie 1960] Din Bucureşti. Concedierea evreilor din Miliţie şi Securitate

Dupã Congresul Partidului Muncitoresc Român, din vara anului 1960, a început eliminarea din Miliţie şi Securitate a evreilor care deţineau diferite funcţiuni, indiferent dacã aceştia erau sau nu membri de partid sau dacã au depus actele de emigrare în Israel. Celor eliminaţi li s-au fixat pensii, plus încadrarea în diferite posturi civile, bine retribuite. Mai jos redau cazul unui fost ofiţer de Miliţie, despre care am putut afla unele lucruri interesante din activul lui de miliţian.

Este vorba de Schor Iosif, în etate de 37-38 ani, fecior de rabin, originar din oraşul Iaşi, cãsãtorit cu o lucrãtoare, evreicã, la Fabrica de confecţii „Gheorghiu- Dej” din Bucureşti, este un om foarte rãu şi crud, îngâmfat, comunist înfocat şi locuieşte în Bucureşti, strada Nicolae Filipescu, nr. 7, etajul III, apartamentul 23, ntr-un bloc.

Schor Iosif a fost cãpitan de Miliţie în Direcţia Paşapoartelor, avansat la 1 mai 1960 la gradul de maior, iar dupã Congres a fost pensionat pe motiv de boalã, constatându- i-se o cirozã a ficatului. Dupã o lunã de la pensionare a fost numit la Întreprinderea Cinematograficã „Alexandru Sahia” din Bucureşti, şoseaua Jianu, în funcţie de cenzor, cu salariu de 1800 lei, plus pensia de 1100 lei, ca fost maior.

Trecutul lui Schor Iosif este destul de zbuciumat. La Iaşi, înainte de 1944, a luptat în ilegalitatea activitãţii Partidului Comunist Român, din care cauzã a şi fost arestat ca student în medicinã[1] şi ţinut în lagãr. Din cauza crezului sãu politic a fost persecutat de tatãl sãu, fost rabin.

Dupã 23 august 1944, Schor activeazã ca ziarist în Bucureşti, de unde a fost numit în Miliţie, direct ca ofiţer, dupã reforma şi primenirea cadrelor Miliţiei, în 1946 sau 1947. În acea perioadã, Schor era trimis în misiune în strãinãtate, atât în Germania, cât şi în URSS. Astfel, din Germania a adus în ţarã un convoi de saşi, din acei ridicaţi de ruşi şi duşi la muncã în URSS.[] În cursul misiunilor sale în strãinãtate, Schor trecea cu vaporul şi prin portul Haifa, unde ar fi putut rãmâne definitiv la rudele sale din Israel, dar dupã câte spunea el, situaţia lui este periclitatã în strãinãtate şi în special în Israel, unde are mulţi duşmani, datoritã nemulţumirilor provocate de el, în Bucureşti, în calitate de ofiţer de miliţie.[]

Schor povestea cu multã mândrie despre actele sale de eroism cu ocazia anchetãrii victimelor sale. Dupã câte am putut înţelege, se pare cã Schor era şi în serviciul Securitãţii. La început trata foarte elegant pe anchetat, îi promitea cã va fi liber dacã va mãrturisi sau dacã va divulga persoane culpabile, îi oferea ţigãri, glumea cu el, iar dacã victima rezista, se repezea asupra ei, bãtând-o pânã la leşin. Schor se lãuda cã din mâna lui nu scapã nici un „bandit” care sã nu mãrturiseascã Tot Schor îmi spunea cã fãcea parte din echipa de anchetare a persoanelor repatriate. Fãcea parte şi din comisia care acorda aprobãrile de emigrare []Schor Iosif este un comunist fanatic, mizantrop, invidios, rãzbunãtor, este convins cã actualul regim din RPR nu se va schimba niciodatã, nu este inteligent, dar un bun psiholog ar putea citi în sufletul sãu dezamãgirea ce i-a provocat mãsura îndepãrtãrii sale din Miliţie.Schor Iosif face parte din acei evrei care şi-au trãdat şi ţara în care s-au nãscut şi neamul sãu, încercat de atâtea suferinţe. De aceea, evreii din Bucureşti îl detestã[2- Autorul acestui material este considerat ca „sursã sigurã”.].

11.Ben Arie Emanuel, fiul lui Schor Leiba şi Malvina, născut la data de 22 aprilie 1944 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul în Israel, Kiriat Bialik, str. Dan nr. 13. (2.581/2007)

            sau

31.Schorr Welt Yehudit, fiica lui Welt Paul (născut la 27.11.1931 în localitatea Cernăuţi, Ucraina) şi Lidia, născută la data de 6 martie 1978 în Tel-Aviv-Jafo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, localitatea Holon, str. Ana Frank nr. 4, ap. 16. (3.401-2004)

            versus liste II 51. SCHOR SILVIU (26825/2013) ; [] SCHOR AMIT BENJO (9906/2014).

65.SCHOR JONATHAN (9896/2014).66.SCHOR MERAV (9902/2014). 67.SCHOR YAKOV (9899/2014).

[] 34.SHOR YEHUDIT (55689/2015).

            versus liste III: ???

195

11b 6104. SCHÖTTEK, Martin (d. 2002 Bucureşti) – procuror comunist, timp de decenii, la Parchetul General, Bucureşti; soţul Idei, cumnatul Taniei Lovinescu;

11a 1239. SCHÖTTEK, Ida (n. Itta GOLDENBERG, fiica lui Herman şi Rebeca “Riva” (n. FELDMAN)) (n. 24.VII.1929, Ploieşti) – la sfârşitul anilor ’50 încadrată la Direcţia Studii a Ministerului Justiţiei, autoare ocazională în Revista română de drept (v. art. “Dezvoltarea fundaţiei social-culturale şi educaţionale a statului nostru în etapa actuală” (nr. 9/1967, pp. 78-80)), de-a lungul timpului ocupantă a multiple funcţii la Arbitrajul Central de pe lângă Consiliul de Miniştri, Arbitrajul Primăriei Bucureşti, Corpul Experţilor în Evaluarea Obiectelor de Preţ, cadru didactic (catedra de Drept Privat) la Universitatea Bucureşti, etc.; pensionată din postura de judecătoare la Tribunalul Bucureşti în 1998, membră marcantă a comunităţii evreilor din Bucureşti; soţia procurorului Martin Schöttek şi sora scriitoarei Taniei Lovinescu;

            versus liste, I II : vreun copil/nepot cu alt nume          versus liste, III: ???

196

2373. SCHULMAN, ? – locotenent, anchetator al Securităţii din Focşani în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 597;

197

1a 14."2390. SEGALL, I. L. Iulius – numit în martie 1948 comisar ajutor la Poliţia oraşului Botoşani prin decizie a ministrului Afacerilor Interne (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2278), în luna mai a aceluiaşi an transferat la Poliţia Dorohoi (M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4358)"

Claims.Conf. : "SEGALL, Iulius           Botoshani  JM-13.383 YS-1f"

            versus "74.Moscovici Blimeta, fiica lui Segall Iulius şi Ghiza, născută la data de 25 mai 1951 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel [adresa]" (cerere 2.404/2007 admisă prin Ord.2573/C-7.10.2008 )

1b 15. "2385. SEGAL, Marcel – între aprilie 1945 şi septembrie 1946 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (în M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433;Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), după alte surse prezent şi în iulie 1946 la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (Solomovici 2003: 31)"

            versus "107.Segal Shimon, fiul lui Marcel şi Tony, născut la data de 27 noiembrie 1954 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]" (cerere 86/2007 admisă prin Ord.1405/C-12.05.2009)

1c 1960. HUDESCU, I. Carol (n. Carol SEGAL292) (n. 8.X.1921 Hudeşti, Dorohoi) – din aprilie 1945 agent la Poliţia oraşului Dorohoi, în acelaşi an avansat comisar; în 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; locotenent la Securitatea din Rădăuţi în anii 1948-‘50, participant la reprimarea violentă a revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării

Segal Karl (C. Hudescu) – locotenent de Securitate la Rădăuţi, în 1949. La chemarea activistului de partid răspunzînd de localitate, a sosit cu trupele de Miliţie şi Securitate în comuna Frătăuţii Noi, pentru a înăbuşi răscoala ţăranilor împotriva colectivizării. Cele două camioane de miliţieni aflate la ordinul lui au ucis patru tineri sub 20 de ani. Nu se cunoaşte numărul răniţilor fiindcă sătenii i-au îngrijit în secret acasă. Au urmat arestări, anchete, procese, deportări şi ocuparea pentru două luni a satului. Pentru morţii pe care securiştii i-au luat cu ei, nu s-au întocmit acte de deces nici azi, ei figurînd în documentele primăriei ca fiind în viaţă.

1d 2381. SEGAL, Bubi – anchetator al Securităţii din Dorohoi (Jela 2001; Solomovici 2004: 598);

1e 6193. SEGAL, Daniel - până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);

1f 2382. SEGAL, Ilie – angajat în august 1948 comisar-ajutor de poliţie, clasa a 4-a de salarizare

1g 6196. SEGAL, Ionaş - după război judecător la Judecătoria Mixtă Iaşi [];

1h 2389. SEGALL, Ionaş - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani []

1i 2383. SEGAL, Iosif – din 1 aprilie 1948 comisar-ajutor de poliţie în D.P.S. a D.G.P.

1j 2384. SEGAL, Luiza - şefă de birou în D.G.S.P. de la înfiinţare (1948) şi anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952)

1k 2386. SEGAL, Nathan (uneori ortografiat şi “Segall”) – din 1 aprilie 1945 comisar-ajutor al Poliţiei oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); între 1946 şi 1 dec. 1947 cu acelaşi grad la Serviciul de

Siguranţă al Inspectoratului Regional de poliţie Suceava

1l 2387. SEGAL, Şandor (n. Sender SEGAL) – din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă în cadrul Serviciului Judeţean Botoşani []

1m 2388. SEGAL, Sigmund – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Buzău

            versus liste I -vreun copil/nepot cu alt nume, prin noră, sau nascut tîrziu

"49.Segal Refael, fiul lui Adolf şi Ida, născut la data de 1 octombrie 1950 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel[] (129/2005)"

SEGAL, Adolf   Bucuresti 1911            Bucuresti / Romania    JM-13.251 ST-11a       Slave Labor

SEGAL, Adolf   1922   Bucuresti / Romania    JM-13.254 DI-3e         Slave Labor

SEGAL, Adolf   1907   Bucuresti / Romania / Romania           JM-13264 +AR-20/21 Forced Labor

[]102.Segal Hedi, fiica lui Berla şi Sura, născută la data de 14 ianuarie 1956 în localitatea Fălticeni, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [](3.778/2005)":

120.Segal Lazăr, fiul lui Iancu şi Sima, născut la data de 3 octombrie 1948 în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hateena nr. 19. (1.196/2008)

SEGAL, Iancu             Dorohoi / Bucovina     JM-11.309 YO-8c

101.Marcovici Miriam, fiica lui Segal Iancu şi Mally, născută la data de 20 aprilie 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Hapsanter nr. 7. (3.773/2009)

SEGAL, Iancu 1921   Bucuresti / Romania    JM-13.254 DI-3e        Slave Labor

SEGAL, Iancu 1919   Bucuresti / Romania    JM-13.254 YA-44E     Slave Labor

, "2130.Segal Mendel, fiul lui Lupu şi Aurica, născut la data de 8 iunie 1952 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (75/2006).".

SEGAL, Lupu              Botoshani Or Botoshani County / Romania    JM-13.383 AR-8x

" 131.Segal Shay Shmuel, fiul lui Jakob (născut la data de 16 mai 1954 în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, România) şi Dalia, născut la data de 9 aprilie 1989 în localitatea Afula, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (1.288/2007);

73.Sterman Paula, fiica lui Segal Isac şi Clara, născută la data de 27 februarie 1948 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israei, Haifa, str. Wingate nr. 6. (3.724/2005)

SEGAL, Isac               Botoshani / Romania   JM-13.342 A-22          Slave Labor

106.Segal Yehoshua, fiul lui Mişu Isak şi Iosefina, născut la data de 12 mai 1954 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (3.803/2005)",

35.Schvartz Mariana, fiica lui Segal Isidor şi Segal Paula, născută la data de 4 ianuarie 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, Ben Gurion 12 (3259/2005).

"103.Segal Han Elian, fiul lui Nuţă şi Bronia, născut la data de 20 octombrie 1953 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, (1.231/2006)";

"105.Segal Marilena, fiica lui Vârcovici Tiberiu şi Henriette, născută la data de 31 decembrie 1955 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,[] (3.802/2005)",

"129.Segal Jakob, fiul lui Iancu Şmil-Mendel şi Ita, născut la data de 16 mai 1954 în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [](1.288/2007)";

"12.Shapira Tamar, fiica lui Segal Yacov şi Rozalia, născută la data de 15 februarie 1970 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (2.100/2008)

122.Segal Yakob, fiul lui Ciuraru Peisih şi Blima, născut la data de 28 decembrie 1940 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beni-Brak, str. Narav Kyk nr. 44. (119/2008)

SEGAL, Peisih 1913   Bucuresti / Romania

            versus liste II -vreun copil/nepot cu alt nume sau: 54.SEGAL ADAM (85032/2012).[]

55.SEGAL BRACHA (85033/2012). 56.SEGAL MIRI (85034/2012).57.SEGAL OPHIR (85035/2012).

[] SEGAL - TABIBI SMADAR (70014/2012)[]  SEGAL ZALMAN (5220/2013) ;[]SEGAL RONY FILIP (7712/2013) ;[] SEGAL ISRAEL SORIN (4033/2014) ;[]SEGAL ARIE (37272/2013)

[] 57.SEGAL ARNOLD (10036/2014). 58.SEGAL LIANA (10019/2014).59.SEGAL RON HAIM (10042/2014).60.SEGAL YARIV (10038/2014).61.SEGAL ZEILIC (10021/2014).[] SEGAL BRACHAH (9348/2013). []  76.SEGAL NOA (10022/2014).77.SEGAL TOMER (10018/2014).[]

SEGAL ELAD (13955/2014).[] 89.SEGAL ALBUKREK ANAT (371/2015). 90.SEGAL ISRAEL (19002/2014). 91.SEGAL YOSEF (377/2015).[]  46.SEGAL BENJAMIN SHLOMO (30908/2015).

47.SEGAL ELIZABETH DANIELLA (30886/2015). 48.SEGAL GEVA DAVID (30911/2015).[]

SEGALL URI (11097/2015). [] SEGAL HERMAN (30273/2015). [] SEGALLER GUY (55098/2015).[]  SEGAL ARIE (43954/2015) ;[]  SEGAL EFRAIM (4409/2016) ;[] SEGAL NOAM (49697/2015) ; SEGAL-KLEIN HILAH (50735/2016)  [] SEGAL AVRAHAM (48736/2016) [] SEGAL MIHAL (4389/2016).[] 20.SEGAL HUDEL (54733/2016) 21.SEGAL RAN MENACHEM (56593/2016)[] SEGAL ELIAS (60828/2016) ;[] SEGAL RAVIV (61602/2016)[]  33. SEGAL ADI (45247/2016) ; 34. SEGAL BARUCH (45238/2016) ; 35. SEGAL CHEN (45254/2016) ;[]  SHALEV AVIV (77303/2016) SEGALL GAD (98338/2016). Copii minori: 1 2018 [].SEGAL ALON (11582/2017) [] 38.SEGAL LIHI (94465/2016).39.SEGAL SHLOMI (94461/2016).[] 39. SEGAL GILI (111216/2016) ; 40. SEGAL LIVIU (23759/2017) ;41. SEGAL NOAMIE (111186/2016) ;42. SEGAL TAL (111192/2016) ;[] 50. SEGAL NOAH (21529/2017) ;51. SEGAL OZ (21533/2017) ;

43.Segal Mira, fiica lui Leibovici Avram şi Hana, născută la 25 noiembrie 1937 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, Ahim Litvihski 5.

29.Segall Coralia, fiica lui Moise şi Ileana, născută la data de 21 ianuarie 1951 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiron 55425, str. Kalanit 17/9. (5173/2004)

121.Segal Antoinette, fiica lui Kinsbrauner Isac şi Beca, născută la data de 20 iunie 1944 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, fel Aviv, str. Moritz Daniel 38. (4910/2004)

83.Segal Miriam, fiica lui Abramovici Gherşin şi Sura, născută la data de 14 iunie 1939 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah-Tikva, str. Amir Ghilboa nr. 1. (Dosar nr. 2.200/RD/2007)

119.Segal Karina, fiica lui Herman şi Mariana, născută la data de 15 mai 1971 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Veshayahu nr. 23. (1.553/2008)

121.Segal Monica, fiica lui Austerman Efraim şi Frida, născută la data de 31 martie 1964 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod-Hasharon, str. Haodem nr. 16. (1.862/2005) Copii minori: Segal Peer-Ly, născută la data de 18 iunie 1991, şi Segal Yarin, născută la data de 9 ianuarie 1995.

132.Segall Rina, fiica lui Zeidel Israel şi Haia Tirla, născută la data de 9 mai 1953 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Gedera, str. Etel nr. 6, cod 70700. (782/2006)

108.Segall Deanne, fiica lui Velt Soiomon şi Eti, născută la data de 19 iunie 1950 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bat-Yam 59632, Ana Frank 34/9. (13/2007)

102.Segal Hedi, fiica lui Berla şi Sura, născută la data de 14 ianuarie 1956 în localitatea Fălticeni, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Eilat 88000, str. Macor Ha Hasida nr. 13/8. (3.778/2005)

104.Segal Liat, fiica lui Yehoshua şi Marilena, născută la data de 11 decembrie 1988 în localitatea Kfar Saba, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod Hasharon, str. Saknay nr. 9. (3.802/2005)

105.Segal Marilena, fiica lui Vârcovici Tiberiu şi Henriette, născută la data de 31 decembrie 1955 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod Hasharon, str. Saknay nr. 9. (3.802/2005)

87.Segal Alina Francisca, fiica lui Marcu Signuard şi Elena, născută la data de 9 octombrie 1964 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Keilat Pozna nr. 5A. (546/2009). Copii minori: Segal Elad Emil, născut la data de 27.10.1996, şi Segal Adar, născut la data de 27.02.1998.

198

7 2393. SENATER, Moise - din 1 aprilie 1945 şef de poliţie la Inspectoratul de Poliţie Suceava, câteva luni mai târziu detaşat secretar al Chesturii de Poliţie Iaşi, în 1946 comisar-ajutor în cadrul Serviciului de Siguranţă al Poliţiei Dorohoi, apoi promovat chestor şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Sibiu (martie 1947); în ianuarie 1948 transferat la Comisariatul de Poliţie Săveni, la Biroul Siguranţă; ulterior maior, director adjunct al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952); în 1959 locotenent-colonel, şef adjunct al Direcţiei Regionale M.A.I. Bucureşti

            versus liste, I II : vreun copil/nepot cu alt nume          versus liste, III: ???

199

2401. SICHERMAN, Iosif (n. 20.II.1914, Slatina, U.R.S.S.) – locotenent, activist al comitetului judeţean P.M.R. Maramureş (din 1949) comandant al penitenciarului Sighet (febr. 1949 – mai 1950), apoi locţiitor al comandantului penitenciarului Gherla între august 1952 şi 30 noiembrie 1958 (Fürtös 2007: 404 n. 14; Jela 2001; Solomovici 2004: 599);

200

7 2402. SIEGLER, Simon (uneori ortografiat Zigler) - locotenent-major, fost avocat, şef de birou şi referent la secţia Probleme Speciale a D.G.S.P. din 1948; anchetator a D.G.S.P. în procesul “grupului Pătrăşcanu”330 din 1954

2604. ZIGLER, Ştefan Alexandru – căpitan de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al PCR (1979);

2605. ZIGLER, Iosif – în 1947 era comisar ajutor la Comisariatul de Poliţie din Baia Mare (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9502; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 706);

            versus

109.Leibovici Dan, fiul lui Sigler Hary şi Nora, născut la data de 10 aprilie 1966 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Trumpeldor nr. 2. (157/2006)

            versus liste, I II : vreun copil/nepot cu alt nume sau 48.SIEGLER LIVIU (10448/2013).;

            versus liste, III: ???

201

1286. SILVIU, George (n. Silvius GOLLIGER192, fiul lui Iancu şi Hermina) (2.I.1899 Focşani – 16.V.1971 Paris) - de formaţie jurist, activ ca ziarist în perioada interbelică; după război secretar general al Ministerului de Interne între 1946 (după “defectarea” predecesorului său, Iosif Şraer) şi 1952, emigrat în 1960 în Israel, unde a continuat activitatea jurnalistică, ulterior stabilit în Franţa; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3870) şi cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543); (v. declaraţia dată Securităţii la 24 ian. 1952 de A. L. Zissu în Solomovici 2001II: 103-5, C.E. Focşani 2007; Solomovici 2003: 399 ş.u.; M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123; Kuller 2008a: 359);

202

3a 2407. SIMON, Jack – în anii ’50 cu grad de maior, anchetatpr la Direcţia a III-a a Securităţii; implicat în dosarul “Danga” de urmărire informativă a lui Aurel Decei şi în anchetarea lui Nicolae Steinhardt  [];

Corvin Lupu: Simon Jaques, locţiitor şef serviciu între 1947-1962, plecat în Israel

3b 408. SIMON, Titu (n. 2.IV.1927 Braşov) – membru de partid din 1945, după absolvirea Şcolii de Ofiţeri M.A.I. (1947-1949) încadrat ca ofiţer de armată în 1949, iniţial la diverse unităţi militare din ţară (Craiova, Slatina, Caracal, Bucureşti, etc.) apoi recrutat în Direcţia de Informaţii a Marelui Stat Major, secretar de partid al Direcţiei, detaşat la Agenţia Economică a României de la Frankfurt am Main (1955-1960), trecut în rezervă în 1975 cu grad de colonel (şi urmărit informativ după suspiciunea că ar fi dorit să emigreze în Israel)

3c 2406. SIMON, Jean - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău

3d 6267. SIMON, B. Simon - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău

Simon Mihai – angajat în DRSP Bucureşti, încă de la înfiinţarea acesteia, în 30 august

1948. I s-a dat gradul de plutonier-major şi o funcţie operativă. Fusese înainte electrician

            versus liste, I

101.Simon Iudit, fiica lui Mozes Herman şi Aurelia, născută la data de 25 februarie 1955 în localitatea Negreşti-Oaş, judeţul Satu Mare, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashqelon, str. Kibutz Galuiot nr. 5.(404/2008)

117.Simon Matilda, fiica lui Simca Leon şi Hana, născută la data de 23 februarie 1946 în localitatea Hârcău, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdad, str. Meţada 47 A. (864/200

 II :vreun copil/nepot cu alt nume sau: [] SIMON MARTIN (42029/2013) ; [] SIMON AVRI (14003/2015). [] SIMON DANIEL (32987/2016); [] SIMON GUY (50460/2016). [] SIMON FREDDY (111231/2016) ; Copii minori: 1 [] SIMON OMER (111222/2016) ;

[] SIMON RONI (111231/2016) ;

            versus liste III: ???

203

2409. SIMOVICI, ? – comandantul lagărului Salcia în anii ’60 (Jela 2001);

204

2419. SLOCIVER, Avram – originar din Cernăuţi, după război avansat succesiv până la gradul de comisar şef la Prefectura Poliţiei municipiului Bucureşti (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313), emigrat la sfârşitul anilor ’50 în Israel (v. şi Trebici 2011, care îi ortografiază numele în forma “Zloczover”);

205

10 "2426. SOLOMON, Avram - fost contabil; în 1947 comisar-şef la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086); ulterior maior, şef de serviciu în cadrul D.R.S.P. Bucureşti (30 august 1948 - ?) (Deletant 1995b: 58; Solomovici 2004: 600); "

Constantin Iulian : "Sepeanu Tudor era ajutat în „munca” sa de CSELLER (ZELLER) LUDOVIC, aflat în funcţia de Director în DGP.Din mâinile a cestora, „demascările” scrise ajungeau la două persoane, pe numele lor SENATER MOISE şi SOLOMON AVRAM, ambii din Direcţia Securităţii Bucureşti, foşti subalterni a lui SEPEANU în perioada 1948-1950.[]La Piteşti, în timpul, torturilor pe teren s-a aflat lt. col. SEPEANU TUDOR-IANI, directorul Securităţii Bucureşti în 1949, emigrat mai târziu în Israel şi care era ajutat la vremea respectivă de alţi doi evrei, mr. MOISE SENATER şi cpt. AVRAM SOLOMON."

            versus liste I :vreun copil/nepot cu alt nume sau:         "32.SOLOMON AMI, fiul lui Solomon Avram şi Matilda, născut la data de 9 septembrie 1957 în localitatea Brăila, judeţul Brăila, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,[] (2139/2004)Copii minori: Solomon Tzeeia născut la data 10.07.1988."; "110.Sela Israel, fiul lui Solomon Avram şi Matilda, născut la data de 13 septembrie 1952 în localitatea Brăila, judeţul Brăila, România, cu domiciliul în Israel, []"

Comentariu: Am făcut mari eforturi, pornind de la datele de mai sus, de la siturile genealogie, de la cautari prin gogle, ca sa aflu numele sotiei/copiilor lui Avram Solomon, sau macar daca , dupa inchiderea experimentului Pitesti, a ajuns prin Braila. Probabil ca nu. Ramine emblematic pentru modul in care s-a tratat la noi problema genocidului comunist ca vieţile marilor tortionari ramîn acoperite de un val de ceata, mai ales adaca au emigrat in Israel, de unde iata, urmasii lor pot fi invitati- la taraba cu cetăţenii.

2b 1295. SOLOMON, Barbu (n. Bernard Iţic SOLOMON) (11.IV.1904 Burdujeni, Suceava – 22.VIII.1965 Bucureşti, înmormântat în complexul “Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din Parcul Carol) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1117); membru al C.C. al P.M.R. (1948-1965); angajat în M.A.S. odată cu preluarea conducerii ministerului de către Ana Pauker, în ianuarie 1948 promovat ca ministru plenipotenţiar II şi detaşat ca reprezentat diplomatic la Oslo (5 febr. 1948 - 1949); unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi în 1950 pentru “titoism”; judecător la Tribunalul Suprem al R.P.R. (1956-1962), iar după 1962 vicepreşedinte al instituţiei, până la deces; decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa III-a;

SOLOMON, Bernard   1919   Bucuresti / Romania    JM-13.254 DI-3e         Slave Labor

            versus "1.Aron Roza, cetăţean german, născută la 19 mai 1936 în Suceava, judeţul Suceava, România, fiica lui Solomon Bernard şi Perla, cu domiciliul actual în Germania"

Comentariu: Interesat de acest sector cheie a aparatului represiv şi pornind de la coincidenţa Burdujeni- Suceava şi presupunerea că în 1936 Bernard Iţic SOLOMON nu se transformase încă în Barbu Solomon, am încercat să aflu numele soţiei lui Bernard. Iată peste ce am dat: "Pensii aprobate de Secretariatul C.C. al P.C.R. la data de 21 septembrie 1965:– 2000 de lei pentru Otilia Solomon, soţia lui Barbu Solomon (vicepreşedintele Tribunalului Suprem, în perioada 1962-1965). Până la emiterea decretului Consiliului de Stat care consfinţea decizia membrilor Secretariatul C.C. al P.C.R., Otilia Solomon a primit o pensie lunară de circa 500 lei, la care a renunţat în favoarea celei viagere". Ceea ce nu exclude un divorţ şi o recăsătorire. Dar nu am cum verifica astfel de posibilităţi, ne-probabile. 

2c "2428. SOLOMON, Ghizela – în 1948 angajată definitiv ca impiegată la Poliţia Iaşi  []"

            143.Solomon Simon, fiul lui David şi Ghizela, născut la data de 30 iulie 1933 în localitatea Şerbeşti, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (2.747/2005)

Comentariu: Nu avem indicii privind trecerea de la Serbesti la Iasi. Si pe de alta parte, nu stim exact ce facea un impegta de Politie pe vremea aceea….

2d 2433. SOLOMON, Marcu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani [] ;

            versus : "112.Solomon Simon, fiul lui Marcu şi Fany, născut la data de 15 mai 1935 în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (1.150/2005)"

Comentariu: De la Dorohoi la Botosani drumul e scurt. Si poate nici de la "informator diurnist" la criminal în uniformă  (dacă ne luăm după exemplu lui Alimănescu, şi el lansat ca diurnist https://revista22.ro/dosar/chipurile-r258ului-eugen-alim259nescu-537i-execu539iile-sumare-la-inceputul-regimului-comunist)

2e 2424. SOLOMON, Andrei Ioan – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1953);

2f 2425. SOLOMON, Aron - angajat în aprilie 1948 ca informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei[];

2g 2427. SOLOMON, Dezideriu (fiul lui Mozses-Zsigmond şi Reghina) (2.VI.1919 Sibiu – 1975 Braşov) – între 1959 şi 1964 şef de serviciu în cadrul regionalei Braşov/Stalin (unde în 1959 este avansat

2h 2430. SOLOMON, Herşcu - din iunie 1945 agent de poliţie la Poliţia oraşului Focşani; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă [];

2431. SOLOMON, Herşcu – după august 1944 comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; concediat în 1948 pentru “grave greşeli” (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1909; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4145);

2i 2429. SOLOMON, Ionel (n. Isac LEIBU (n. 20 febr. 1917 Bucureşti) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR

2j 2432. SOLOMON, Lupu - în iunie 1947 numit informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei

6325. SOLOMON, Ştrul - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

2434. SOLOMON, ? – căpitan, comandantul Inspectoratului de Miliţie din Roman;

2435. SOLOMON, ? – fost plutonier de jandarmi, brigadier la lagărele Peninsula şi Coasta Galeş în 1950-1953;

            versus liste I:

            versus liste II :vreun copil/nepot cu alt nume sau: "SOLOMON HAIM (75896/2012) ;[] SOLOMON NADAV (37233/2013). [] SOLOMON NOAM NAAMA (37234/2013).[] SOLOMON MAAYAN (19174/2013). [] SOLOMON ALON OSKAR (23219/2016) ;[] SOLOMON AYELET (23208/2016) ;

[] SOLOMON AVI (23245/2016) ; [] SOLOMON MAYA (23238/2014) [] SOLOMON ORIT (65941/2016)

[] SOLOMON MATAN ITAMAR (65941/2016) [] SOLOMON JEAN (76149/2016) [] SOLOMON VILLY (10360/2017) [] SOLOMON MOSHE (99839/2016)

            versus liste III: ???

206

2436. SOLOMOVICI, Dolfi (fiul lui Herman şi Liza) (1.VI.1935 Ştefăneşti, Botoşani – 1990 Bucureşti) – între 1957 şi 1961 în cadrul regionalei Suceava – locotenent din 1959, lt.-major în 1961; trecut în rezervă la 31.1.1961334;

207

2438. SONCA, Ervin – în 1954 locotenent major de Securitate, co-autor al referatului din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu (Arhivele Statului, fd. 95, Dosar 12402, apud Tănase 2010);

208

6350. (?) SORESCU, Iulian – în 1950 căpitan magistrat, la secţia a II-a a Tribunalului Militar Bucureşti (A.S.R.I., fond “P”, dosar nr. 1339, vol. 2, ff. 52-4);

209

6371. SPODHEIM, I. - în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);

6372. SPODHEIM, Mauriciu B. (16.I.1899 Leorda – 1984) – absolvent al Colegiului “Laurian” din Botoşani, instalat de sovietici preşedinte al tribunalului Botoşani la 8 mai 1944; judecător la Suceava în 1950 (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3533; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271);

6374. SPOTHEIM, Constantin Teodor – judecător la Suceava în 1950 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271);

210

6351. SPÂNU, Isidor – după război judecător la Tribunalul C-lung Moldovenesc (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3533);

211

2450. STEIER, Iosif (cu variantele Ştaer, Stayer) – iniţial brigadier la torţionar la Piteşti în timpul reeducării (Jela 2001; Solomovici 2004: 600);

Steier Iosif (Staer, Stayer) – torţionar la Piteşti în timpul reeducării. Nu a fost judecat împreună cu ceilalţi membri ai echipei lui Ţurcanu, în 1954, nefiind legionar. Era evreu şi fusese condamnat pentru trecere frauduloasă de frontieră în Ungaria. Nu fusese bătut înainte. Participase la unele din crimele torţionarilor, apoi la mascarea lor; participase de asemenea la reeducarea prin lecturi şi dezbateri marxist-leniniste, în camera 4 spital, acordate celor meritorii. S-a eliberat de la colonia Peninsula, de pe traseul Canalului, unde fusese un timp normator, la începutul anului 1951

            versus

65.STEIER DAVID (11709/2017)

66.STEIER ESTERA (11601/2017)

212

2451. STEIMBERG, Solomon – în iunie 1945 încadrat ca şef de secţie în centrala D.G.P.; în 1952 maior M.A.I., la un moment dat chiar şef-adjunct al Direcţiei a X-a Administraţie şi Contabilitate, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II; v. şi M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707; Solomovici 2004: 600);

8699. STEINBERG, Carol – avocat originar din Huşi, conducător al sovietului comunal din Chişinău în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice, co-autor al listelor de executări (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171, 172);

1323. STEINBERG, Carol – în 1947 era impiegat la cabinetul ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 154 din 11 iulie 1945, partea I-a, p. 8989; M.Of. nr. 230 din 6 oct. 1947, partea I-a, p. 8989);

14. "2459. STEINBERG, Aurică – după război încadrat comisar-ajutor la Direcţia Poliţie Administrativă (M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4357), în 1948 era comisar-ajutor D.G.P. la Predeal, este detaşat de la Direcţia Siguranţă la Direcţia Poliţiei Administrative, iar ulterior transferat la Casa de Credit şi Ajutor a M.A.I. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1911; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5228)"

            versus "Alon Meidan Michaela, fiica lui Steinberg Aurel şi Edith, născută la data de 30 mai 1952 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]  Copii minori: Meidan Edo Gil, născut la data de 31 iulie 1991." (cerere 1.897/2008 admisă prin Ord. 908/C-16.03.2009)

2460. STEINBERG, David – după război agent de poliţie, în mai 1948 promovat comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);

2457. STEINBERG, ? – comandant militar al oraşului Bacău după 23 august 1944 (A.N.I.C. inventar 3059, secţia Administrativ-Politică a C.C al P.C.R., u.a. nr. crt. 6 din 5 sept. 1944, p. 15 în inventarul online);

2458. STEINBACH, Jean – în oct. 1947 angajat ca informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 247 din 25 oct. 1947, partea I-a, p. 9563);

2459. STEINBERG, Aurică – după război încadrat comisar-ajutor la Direcţia Poliţie Administrativă (M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4357), în 1948 era comisar-ajutor D.G.P. la Predeal, este detaşat de la Direcţia Siguranţă la Direcţia Poliţiei Administrative, iar ulterior transferat la Casa de Credit şi Ajutor a M.A.I. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1911; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5228);

2461. STEINBERG, Samy – numit în mai 1945 detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P., ulterior avansat agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, unde în mai 1948 este avansat ca agent principal de poliţie (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957; M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);

2462. STEINBERG, Soomon – în 1947 era inspector administrativ delegat la D.P.S. (M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1947, partea I-a, p. 10314);

            versus

2.Alon Meidan Michaela, fiica lui Steinberg Aurel şi Edith, născută la data de 30 mai 1952 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Caesarea, str. Inbar nr. 43. (1.897/2008) Copii minori: Meidan Edo Gil, născut la data de 31 iulie 1991.

30.Steinberger Esther, fiica lui Berkovics Alexa şi Berkovics Margareta, născută la 3 septembrie 1949 în localitatea Dej, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa 26304, str. Hagdud Haivri 15 A. (4.257/2004)

"44. Hophy Alexander, fiul lui Costică Solomon şi Steinberg Rozica, născut la data de 7 martie 1946 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tikwa, str. Andersen nr. 10. (2.919/2005)"

144.Stainberg Ron, fiul lui Stainberg Mendel şi Sofia, născut la data de 18 iulie 1963 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Zoran, Tzabar nr. 15. (1.836/2004) Copii minori: Stainberg Ester, născută la data de 16 februarie 1994, Stainberg Shmuel, născut la data de 16 decembrie 1996, şi Stainberg Avishag, născută la data de 19 februarie 1998.

cens STEINBERG, Mendel       1903               4 lyceum office worker              Vultur 48        335 Prometeu

71.Niederman Miriam, fiica lui Steinberger Emeric şi Ileana, născută la data de 11 octombrie 1947 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Mishmar Hayarden nr. 67. (1.678/2009)

78.STEINBERG GIL (59996/2012). 79.STEINBERG SAMUEL (59998/2012). [] STEINBERG SHIR (6012/2013). []  STEINBERG SHLOMIT (4028/2014) ; [] .STEINBERG MEITAL (4014/2014). [] .STEINBERG ADI (69874/2016) [] STEINBERG EREZ (80642/2016) [] STEINBERG SEBASTIAN (100111/2016 [] .STEINBERG DROR (95956/2016). Copii minori: 3 [] 49. STEINBERG LIOR HEN (95955/2016) ; 50. STEINBERG MICHAEL MOSHE (95955/2016) ; Copii minori: 2 [] STAINBERG IACOV (6010/2013). [] . STAINBERG MIZRAHY PNINA (7714/2013) ; [] .STAINBERG YOAV (78323/2016)

213

2452. STEIN, Ladislau (1925-2009) – ofiţer al Securităţii Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; Jela 2001; Solomovici 2004: 600);

6396. STEIN, Marcel - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);

2453. STEIN, Pavel – între 1945 şi 1946 gardian publşic la Chestura de Poliţie Timişoara (ulterior pensionar) (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7491);

2454. STEIN, Zoltan – în iunie 1948 angajat agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);

            vezi 2.1.b

214

2465. STERESCU, Pavel (n. Paul STERNSTEIN, după alte surse Sternshein) – originar din Timişoara, după război elev la şcoala de ofiţeri a M.A.I. (coleg cu Iulian Sorin, Victor Ranga ş.a.), după absolvire locotenent major (1950), şeful serviciului 1 Contrainformaţii Interne la Direcţia Regională Banat a Securităţii; propus la 30 ian. 1951 în funcţia de locţiitor politic al D.R.S.S. Timişoara; trecut în rezervă în anii ’60 cu grad de colonel; (A.N.I.C., fd. C.C al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f. 10; Solomovici 2003

215

2338. SABĂU “SZABO”, Eugen (n. E. SALCZBERGER323) (n. 12.III.1923 Oradea) – evreu maghiarofon, în 1945 (când încă nu-şi schimbase numele) înregistrat ca membru al U.T.C. Oradea, ulterior locotenent-colonel de Contrainformaţii în cadrul Securităţii (iniţial şef al serviciului Inspecţii după 1946, apoi, cu grad de colonel, şef al Direcţiei a II-a la jumătatea anilor ‘50), apoi membru în Colegiul M.A.I., apoi director la Ministerul Agriculturii, la un moment dat detaşat sub acoperire la Ambasada României la Paris; emigrat la sfârşitul anilor ’60 şi decedat în 2009 în Israel (C. Crăciun 2009: 305; F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 40; Dobre et al. 2006: 78; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 210; Goma 2007: 118; Levy 2002: 124, 209; Cosma 1994: 49, 75); intervievat de R. Levy în Israel în 1991; în 1992, în revista Minimum din Israel (nr. 60 din martie 1992), acelaşi “Eugen Szabo” clama un caracter antisemit al acţiunii organelor de anchetă în dosarul “bandei lui Ioanid”;

Eugen I. Szabo (Salzberger): 1 septembrie 1952 – 30 iunie 195615. Fost instructor în Sectorul de Verificare al C.C. al P.M.R., încadrat în D.G.S.S. de la 1 iulie 1952. Anterior: locţiitor al şefului Direcţiei I Contraspionaj (iulie – septembrie 1952) şi locţiitor al şefului Direcţiei a III-a Politice Subversive (1 – 17 iulie 1952). Ulterior:locţiitor al şefului Direcţiei I Informaţii Externe (iunie 1956 – septembrie 1962). Trecut

în rezervă de la 30 septembrie 1962.

2847. SZABO, Eva (soţia colonelului de Securitate Eugen Szabo) – redactor la Scânteia în anii ’50-’60;

            versus

34.SZABO GHEORGHE, fiul lui Szabo Ludovic şi Magdalena, născut la data de 21 mai 1948 în localitatea Sighişoara, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actua! în Israel, Hadera, str. Bialik nr. 46. (5426/2004)

14.Szabo Ilona, fiica lui Mozes şi Rebeka, născută la data de 30 aprilie 1941 în localitatea Mereşti, judeţul Harghita, România, cetăţean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, 341 37 Ljungby, Agardsvagen 37. (Dosar nr. 3030/2003)

147.Weissbium Nava, fiica lui Szabo Solomon şi Laufer Miriam, născută la data de 21 iulie 1947 în localitatea Reghin, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Moshav Nechalim 28, str. Jarden nr. 68. (1.559/2008)

132.Savion Izrael Iacob (Israel), fiul lui Szabo Eizic şi Kats Rozalia, născut la data de 14 martie 1948 în localitatea Sighet, judeţul Maramureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Yafe Nof nr. 111/a, cod 34454. (122/2006)

131.Szabo Menachem, fiul lui Szabo Emeric şi Eleonara, născut la data de 28 iulie 1949 în localitatea Reghin, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herţlia, str. Igal Alan nr. 15. (833/2007)

101.Weisz Rinat, fiica lui Szabo Ernest şi Margareta, născută la data de 24 august 1947 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nahariya, str. Keren Hajesod nr. 14. (1.546/2009)

56.Szabo Zinaida, cetăţean sovietic, născută la 27 iunie 1932 în localitatea Kazan, U.R.S.S., fiica lui Lev şi Roza, domiciliată în localitatea Giulvăz nr. 232, judeţul Timiş.

            sau

106.Szabo Gizela, fiica lui Lechner Ludovic şi Ghizela, născută la data de 29 august 1946 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 144 Skyline Drive, Coram, New York 11727. (4.542/2008)

216

4 2466. STERN, Adalbert - subdirector al Biroului de Securitate Baia Mare în prima jumătate a anilor ’50, ulterior, cu grad de lt.-col., locţiitor al şefului Direcţiei Regionale M.A.I. Regiunea Autonomă Maghiară []

Doina Jela Lexiconul Negru: "Stern Adalbert – căpitan, subdirector la regionala de Securitate Baia-Mare în anii ’50 ,cînd a fost ucis în beciurile instituţiei din Tîrgu Lăpuş sau s-a sinucis prin ştrangulare [] Toate acestea se întîmplau între 1958 şi 1961, cînd s-a declanşat o nouă campanie de arestări, în special a celor deja condamnaţi, moment în care Stern Adalbert era anchetator şi şef al arestului la Securitatea din Baia-Mare. În această calitate, l-a torturat „amarnic“ pe un elev, Hotea Ion, obligîndu-l să semneze declaraţiile de el ticluite, unde băiatul recunoştea comploturi antistatale şi alte vinovăţii grave. Cînd venea în arest „duhnind a ţuică“, Stern le spunea prizonierilor lui:„Ştim că n-aţi făcut nimic. Ştim că nu sînteţi vinovaţi, dar sînteţi periculoşi. După un timp nu veţi mai fi periculoşi şi vă vom da drumul.“[]

2468. STERN, Eugen – locotenent şi locţiitor al şefului Serviciului judeţean Someş al D.R.S.P (în anii ’50), apoi maior (1953), ulterior transferat la Regionala Maramureş a Securităţii

2467. STERN, Beni – angajat la 1 aprilie 1948 comisar la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Sighet (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9595), unde a activat şi după reorganizarea D.G.S.P., menţionat cu grad de căpitan (Vischi şi Ivanciuc 2003);

2469. STERN, Iţic - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

2470. STERN, Ladislau Vasile (fiul lui Samuel şi Sara) (4.VIII.1914 Diosig, Bihor – 1985 Cluj) – în 1947 comisar ajutor la biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie din Episcopia Bihorului; în 1948 încadrat în cadrul D.R.S.P. Oradea Mare, în 1949 cu grad de locotenent, în cadrul biroului raional Carei; în 1950 transferat la D.R.S.P. Cluj, unde este avansat la grad de lt.-maj. în 1952 şi respectiv căpitan în 1954; trecut în rezervă la 30 septembrie 1954340

[Şefii Serviciului II Contraspionaj au fost: []Locţiitorii acestora au fost: locotenent‑major Stern Vasile (1951) ]

            versus liste, I : vreun copil/nepot cu alt nume, sau nascut suficient de tîrziu incit sa- fie nepot ("Sterner Eitan, fiul lui Avrum-Mendel şi Tilia, născut la data de 24 decembrie 1958 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [](535/2008) Copii minori: Sterner Avishag, născută la data de 29 decembrie 1995, Sterner Ariel, născută la data de 25 februarie 1993."; "".Arkin Michaela lael, fiica lui Stern Jean şi Elena, născută la data de 3 septembrie 1955 în  Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,  (2.908/2005)"

            sau

106.Stern Pnina, fiica lui Dascăl Hascal şi Sari, născută la data de 11 decembrie 1948 în localitatea Rădăuţi, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Shaar Hagolan nr. 11. (511/2008)

137.Stern Fancheta, fiica lui Veiber Avram şi Riva, născută la data de 23 martie 1940 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în israel, Kfar Saba, str. Bikat Haiareah nr. 2-B. (1.563/2008)

146.Stern Hava, fiica lui Grunberg Avram şi Bella, născută la data de 4 august 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Netanya, str. Olesh Matzui nr. 16. (3.918/2006)

            versus liste II : vreun copil/nepot cu alt nume sau : "STERN, Elena    22                   M39/38 A-1b ) sau : "STERN MICHAL (38435/2013) [] STERN MORAN (26655/2015).[] STERN GILAD ZEEV (26307/2016);[] STERN ORLY (27908/2016) STERN MOSHE (62941/2016)"

            versus liste, III: ???

217

2481. STREITMAN, David – numit în mai 1945 şef de serviciu în centrala D.G.P (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957), ulterior menţionat ca director al Direcţiei Poliţiei Administrative M.A.I.;

218

9. 2482. STROESCU, Ion (n. Isidor SELINGER) (uneori cu numele de serviciu “Mircea Zelea”) (1913-1995) – venit din serviciul de informaţii al partidului în conducerea S.S.I. în 1945 (şeful Direcţiei Coordonare), apoi în D.G.S.P.; din a doua jumătate a anilor ‘50 activist de partid;

            versus liste, I II : vreun copil/nepot cu alt nume          versus liste, III: ???

219

2488. SZACSKO, Alexandru (n. Şandor) – locotenent-colonel, şeful Direcţiei VII Tehnică a DGSP (1948-1951), ulterior cu funcţie necunoscută în cadrul Securităţii (v. fişa sa de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 2/1956);

Caietele CNSAS, nr. 1 (13) / 2014:  "Alexandru A. Szacsko: 18 septembrie 1952 – 15 ianuarie 1961116. Încadrat în Securitate de la 18 septembrie 1952. Ulterior: şef Secţia „C” Evidenţă Operativă şi Arhivă din D.R.M.A.I.Bucureşti (ianuarie 1961 – februarie 1968).Trecut în rezervă şi pensionat la 29 februarie 1968, rechemat în activitate de la 1 ianuarie 1969, apoi trecut definitiv în rezervă de la 31 octombrie 1969."

 Locotenent-colonel Alexandru Szacsko (n. 17 august. 1922, com. Lupeni, jud. Hunedoara, fiul unui miner,

            versus liste I,II : vreun copil/nepot cu alt nume; versus liste III :???

220

2489. SZASZ, Adalbert (fiul lui Gergely şi Vilma) (10.II.1920 Praid, Mureş – 1980 Tg. Mureş) – în 1952 sublocotenent de securitate în cadrul regionalei Braşov, în 1954 locotenent, din 1962 căpitan în cadrul direcţiei regionale Mureş / Regiunea Autonomă Maghiară, unde ocupă funcţia de şef de secţie (1962-1963) şi locţiitor de şef secţie (în 1963); trecut în rezervă la 31 iulie 1963343;

versus

10.Szasz Carol, cetăţean suedez, născut la 15 ianuarie 1937 în localitatea Ulcani, judeţul Harghita, România, fiul lui Carol şi Estera, cu domiciliul actual în Suedia, 341 38 Ljungby, Högarörsgatan 5.

38.Grigorean Erzsebet, fiica lui Szasz Jozsef şi Wilma, născută la data de 29 mai 1945 în localitatea Zăbala, judeţul Covasna, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A., Southfield, str. Woodburn Michigan, cod. 20144. (Dosar nr. 71/RD/2008)

221

6511. ŞAIMOVICI, Michel - după război numit judecător la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3536);

6512. ŞAIMOVICI, Milu - până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);

222

2497. ŞIPOŞ, Emeric – şeful Inspectoratului de Miliţie Bihor (1950-1951) (Kovacs 2006);

223

2498. ŞIŞMAN, Afanasie – ilegalist, coleg de detenţie cu Al. Nicolschi, aflat pe lista transmistă de către sovietici lui Emil Bodnăraş în 1945-1946, a “cetăţenilor sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România”; în anii ’50 ofiţer de Securitate la Galaţi (A.M.R., fond 333, dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea 2010: 286, n. 158; Burcea & Stan f.a., p.8; Solomovici 2003: 128);

224

2501. ŞMILOVICI, L. – în 1949 sublocotenent la Biroul de Securitate din Piatra Neamţ (la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258)

2502. ŞMILOVICI, ? – ofiţer D.R.S.P. Oradea, participant la eradicarea rezistenţei anticomuniste din Munţii Bihorului (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; un anchetator Şmilovici este menţionat şi în Ioniţoiu 2006: 43; Solomovici 2004: 601);

2503. ŞMILOVICI, M. Severin – în 1948 încadrat agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Fălciu (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011), o lună mai târziu transferat la Chestura Poliţiei Iaşi (v. M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1860);

2499. ŞMILOVICI, Herman (1919-2005) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1955), a locuit până la sfârşitul vieţii pe Şos. Olteniţei nr. 55, înmormântat în sept. 2005 într-un cimitir evreiesc din Bucureşti;

6547. ŞMILOVICI, Simion - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);

            vezi 2.3.c

225

6558. ŞTIRBU, Jean (1924-1998), avocat, fost ilegalist; în anii ’50 căpitan la Direcţia a IX-a a Securităţii?

226

2507. ŞULEA, Alexandru (7.IX.1933 Bucureşti – 2009 Bucureşti) (fiul lui Ioan şi Sara, ilegalistă, v. infra); între 1956 şi 1958 la Direcţia de Securitate Bucureşti; între 1958 şi 1985 succesiv la Direcţiile de Securitate 9, 12, 6, 11 şi 5; între 1985 şi 1989, cu grad de colonel, şef de serviciu la Securitatea Municipiului Bucueşti; trecut în rezervă la 8 mai 1989 cu grad de colonel346;

227

2508. ŞVEŢ (SCHWETZ), Ovsei / Avsic (fiul lui Naum) – ilegalist basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1356); voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania (Sugarman f.a., p. 110); după război încadrat începând cu 1945 ca locotenent-colonel activ în Forţele Armate (Decretul Regal nr. 2067 din 20 oct. 1947 în M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); chestor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (până în 1948) (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4744;

228

2511. TANNER, Emil – în 1947 numit comisar la Poliţia Zalău, din luna septembrie a aceluiaşi an însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Sălaj; în dec. 1947 transferat la Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei, în mai 1948 la Comisariatul de Poliţie Baia Mare, în iunie 1948 fiind comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă Fălciu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6671; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227);

229

2513. TEIŞANU, Eugen (n. TAIS, uneori ortografiat şi Theis) – după unele surse de formaţie medic ORL-ist (tatăl său ar fi fost proprietarul fabricii de produse chimice “Carniol” din Bucureşti), încadrat în Siguranţă cu grad de comisar la 1 august 1947, preluat ca şef de birou în D.G.S.P. (1948-?), în 1949 cu grad de locotenent, la un moment dat menţionat şi la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa, apoi ca medic la Policlinica Vitan347, Bucureşti, iar în anii ’70 angajat la Staţia de Verificare şi Întreţinere a Aparaturii Medicale din Bucureşti (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7226; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; Kuller 2008c: 191; Jela 2001, Solomovici 2004: 602; Wexler & Popov 2002II: 825; Cosma 1994: 45, 67, 70, 122);

230

13 "2517. TESLER, Ladislau (uneori ortografiat TESSLER) (fiul lui Simion) (n. 4.X.1919 Făgăraş) – alt evreu maghiarofon care în actele oficiale se declara “de origine etnică maghiară”, deşi în adolescenţă fusese sionist şi chiar cursant horticultor la ferma “Hercules” a comunităţii evreieşti din Timişoara (1935-1937); după război ofiţer de securitate cu grad de locotenent-colonel în 1956, apoi colonel în 1967; membru al comitetului orăşenesc de partid Făgăraş (1946-1949) şi activist al secţiei organizatorice a comitetului judeţean de partid Făgăraş (1948-1949), secretar şi respectiv preşedinte al comisiei de verificare a membrilor de partid la judeţeana Dorohoi (1949-1950), membru al comitetului regional de partid Hunedoara (1956-1958) şi al comitetului raional Brad (1959-1960), şeful biroului cadre la D.R.S.P./D.R.S.S. Timişoara cu grad de lt.-maj. (1950-1952), locţiitor al şefului Direcţiei XI Administrativă a D.G.S.S. (apr.-sept. 1952), şefrul serviciului Construcţii şi locţiitorul şefului Direcţiei Administrative şi Gospodărie a M.S.S., ulterior a M.A.I. (1952-1953, 1953-1955), ulterior director al Trustului Aurului Gura Barza / Brad (1955-1960), anchetat disciplinar în 1960, apoi locţiitor de şef de serviciu în Direcţia Economică a D.G.P.C.M. (apr.-nov. 1960); locţiitor al comandantului pentru probleme de spate la Penitenciarul Văcăreşti (1960-1968). (A.S.R.I. d.p. nr. 1862; Arachelian 2010; Banu & Banu 2008: 207, n. 44; Solomovici 2004: 602-3; Pelin 2005, menţionat şi ca Tessler în Jela 2001) "

6598. TESLER, Iosif - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de spirt Aiud din jud. Alba (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);

            versus liste I, II: vreun copil/nepot cu alt nume sau : []TESLER MESIKA ANAT (404/2015). [] TESLER OREN (62384/2016 )versus liste III ???

231

2518. TOKATLIAN, Leon (fiul lui Garabet) – evreu armean născut în Bulgaria, şeful catedrei de limbi străine la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa în anii ’50 (Cosma 1994: 45);

232

2522. TURKIS(C)HER, Marcel (fiul lui Iancu şi Sofia) - şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-) (Goma 2007: 109, 118; Solomovici 2004: 603; Cosma 1994: 48); fiul său, Vladimir (n. 1952, Bucureşti), a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul M.J. nr. 907 din 16 martie 2009, publicat în M.Of. nr. 192 din 27 martie 2009); căs. cu Anita, tatăl lui Vladimir şi Claudia Semo;

80.Turkisher Vladimir, fiul lui Marcel şi Aneta, născut la data de 25 mai 1952 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, [adresa] (543/2008) ORDIN nr. 907/C din 16 martie 2009

79.Turkisher Teodora, fiica lui Feldman iulian şi Rodica, născută la data de 28 noiembrie 1955 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [aceeasi adresa]  (544/2008)

            94.Turkisher Keren, fiica lui Vladimir şi Teodora, născută la data de 11 septembrie 1984 în localitatea Holon, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [aceeasi adresa] (341/2009)

            95.Turkisher Tamar, fiica lui Vladimir şi Teodora, născută la data de 21 decembrie 1982 în localitatea Holon, Israel, cetăţean israelian, [aceeasi adresa] (340/2009)

            78.TurkisherAmir, fiul lui Vladimirşi Teodora, născut la data de 4 noiembrie 1979 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Yamit nr. 36. (545/2008)

233

2541. WALTER, Alexandru (n. Samoil) – după război încadratca agent de poliţie clasa a III-a la Chestura de Poliţie Cluj; în 1947, cu grad de agent, transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171); ulterior şef de serviciu la D.R.S.P / raionala de Securitate Cluj (1949-1961);

2542. WALTER, Magda - în 1947 era şefă de birou în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 155 din 10 iulie 1947, partea I-a, p. 5807);

234

2547. WEIGNER, Jacob - locotenent, director adjunct al Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P. Cluj începând cu 1948;

235

2193. MIHAIL, David (n. WEISSBUCH, fiul lui Moshe şi Haia Feiga (n. Verner)) (1908-1995) – ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1378)), fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după război ofiţer în S.S.I., apoi D.G.S.P., până în 1950 (Levy 2002: 207; Sugarman f.a.: 110), ulterior cu evoluţie necunoscută, probabil emigrat în Israel; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); căs. cu Emilia (1917-2000), tatăl Mioarei (1949-1965);

236

2528. VARDAN, Maximilian (n. Maximilian-Erich WEICHHERZ350, uneori transcris şi “Weischertz”) (25.II.1919 Lugoj – 14.VIII.1987) – evreu germanofon, membru de partid din 1943; în iunie 1945, când încă nu îşi românizase numele, încadrat comisar-şef la Inspectoratul Regional de Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4145); în 1948 maior de Securitate, şeful serviciului Contrasabotaj în cadrul Direcţiei II, menţionat şi în memorialistica dedicată Canalului (dosar V/15 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

237

6688. VERMES, Hugo - din nov. 1944 judecător la Judecătoria Târnăveni (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026)

238

Waida Eugen (evreu), şef serviciu 1948-1959 [securitatea Cluj]

239

6820. WEISZBLUM, Zoltan - după război judecător cauze penale la Tribunalul Maramureş (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2219);

240

2564. WEISSMAN, Paula – în martie 1948 era dactilografă în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2414);

CADRE MAI Weisman Paula 25.12.1909

            45.Leibovich Judith, fiica lui Veisman Lupu şi Paula, născută la data de 2 martie 1955 în localitatea Cluj, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nazaret Uit, str. Kison nr. 26. (3.494/2005)

Şi biografia şi comportarea altui adjunct al lui Nikonov, Mircea Ţigoiu, erau departe de cerinţele momentului. Etnic evreu (nume său real fiind Moise Weisman), în 1941 el s-a angajat la societatea germană Todt şi a lucrat apoi la fortificaţiile de la graniţa cu U.R.S.S. Nu ne este foarte clar modul în care Ţigoiu a fost propulsat după 1945 la conducerea Direcţiei I Informaţii externe din cadrul S.S.I. Conform Comisiei de partid, Nikonov i-a acordat practic mână liberă lui Ţigoiu, el implicându-se foarte rar în

activitatea spionajului românesc din acea perioadă52. Iar rezultatele s-au văzut. În 1948, Ţigoiu şi-a trimis un cumnat în Franţa, motivând că „va lucra pentru R.P.R.”, însă acesta „a mărit numărul bandiţilor, devenind duşman”. Mari semne de întrebare a ridicat şi un incident petrecut în 1951: „Un caz extrem de grav este acela petrecut în Direcţia A, când portretul tov. Stalin a fost desfigurat, fără ca conducătorul acestei secţii

– Ţigoiu – să se sesizeze de acest fapt grav şi să ia imediat măsuri de descoperire a banditului. Atunci când tov. Protopopov a sesizat pe tov consilier sovietic, Ţigoiu l-a tras la răspundere, de ce a trecut peste capul lui”53. Şi în cazul lui se propune disponibilizarea şi excluderea din partid.

1047. PETRUC, Sabina (n. WEISSMAN) (1923-1967) - alias “Elena Cristescu”, ilegalistă, arestată în 1943 într-o casă conspirativă a ilegaliştilor, condamnată la moarte în ianuarie 1944 (sentinţa comutându-i-se ulterior în închisoare pe viaţă, iar apoi în 5 ani închisoare); după război funcţionară în centrala M.A.E.; soţia lui Mihai Petruc, condamnat în perioada interbelică pentru spionaj în favoarea U.R.S.S., după război colonel M.A.I.; incinerată la crematoriul “Cenuşa”;

http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-7-2010-12

Petruc Sabina, sef de cabinet, cu lei. 1.824.000, la cabinetul 1-lui secretar ge- neral Roman C. `Stare.

C. Ioniţoiu: In ceea ce priveşte "munca de reeducare" cu deţinuţii, s-a înfiinţat serviciul -K- dirijat de col.Petruc Mihai, care va încadra tot sistemul concentraţional cu agenţi pentru a recruta dintre deţinuţi candidaţi pentru a deveni agenţi de urmărire după ce îşi vor recunoaşte vinovăţiile sau gândurile de adversari ai regimului comunist, luându-şi angajamente de colaborare.

Apostu: [evreice] soţia colonelului M.A.I. Mihail Petruc

            vezi 2.1.c

241

2570. WIDONI, Alfred – locotenent-colonel de Securitate în anii ’60-’70, cunoscut pentru rolul său în dosarul Paul Goma (Jela 2001355);

242

2573. WILHELM, Iulius (n. Julius) (ortografiat în alte documente şi “WILIAN” / “VILIAN” / “VILIAM” – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 16); voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul din Spania (1936-1939); după război încadrat iniţial în noiembrie 1945 ca agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej; în 1947 menţionat în documente oficiale cu grad de comisar ajutor de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Piatra-Neamţ; în 1948 plutonier major la Serviciul judeţean Someş al D.R.S.P. Cluj, menţionat de alte surse şi la Serviciul judeţean Someş al D.G.S.P.; în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763; M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6308; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170; Sugarman f.a.: 111; Cosma 1994: 83; Solomovici 2004: 582);

243

2574. WINCLER, Viorica - anchetator la Direcţia Cercetări Penale a Securităţii (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

2575. WINKLER, Avram (fiul lui Elias) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);

            versus

148.Winkler Erwin, fiul lui Eduard şi Terezia, născut la data de 2 iulie 1930 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ganei Tikwah Kiron, str. Harama 30/19. (4.360/2004)

149.Winkler Rebecca, fiica lui Berdovici Mişu şi Tany, născută la data de 27 iulie 1931 în localitatea Târgu Ocna, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ganei Tikwah Kiron, str. Harama 30/19. (4.359/2004)

108.WINKLER ASAF (5504/2015).

51.WINKLER EYAL (403/2015).

52.WINKLER RONNI (402/2015).

28. WINKLER ELIEZER (2746/2016) ;

244

2577. WITZLING, Isac – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa ) Poliţie; destituit pentru lare de mită în aprilie 1948 (M.Of. nr. 101 din 19 apr. 1948, partea I-a, p. 3994; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);

245

6852. WOLFF, Alexandru (n. Sándor) – în 1945 numit membru al Comisiei de Apel pentru Epurări în Cluj-Napoca, membru al facţiunii pro-comuniste a P.C.R. (membru al secretariatului organizaţiei locale), în 1946 redactor la ziarul clujean Erdély (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 259-60; Nagy şi Vincze 2008: 135, 196);

2538. VOLF, Mihai (n. 21.I.1937 Voineşti, Iaşi) – din 1964 cu grad de lt.-maj. în cadrul regionalei Bacău, în 1988 încă cu grad de colonel şi ocupând funcţia de şef grupă în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Iaşi, încă în viaţă în oraşul Iaşi în 2010353;

2583. WOLFF, Aurel – angajat în august 1948 comisar-ajutor de poliţie, clasa a 4-a de salarizare (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6710); 

2582. WOLF, Iacob – între 1944 şi noiembrie 1945, când este destituit pentru “abuz de putere”, comisar în cadrul prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 270 din 24 nov. 1945, partea I-a, p. 10273);

            versus

126.Wolf Maor, fiul lui Israel şi Ronit, născut la data de 18 aprilie 1990 în localitatea Beer Yakov, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Ainstain nr. 6. (1.059/2009)

22. WOLF ELFRIEDE (70106/2012) ;

23. WOLF MANFRED (70111/2012) ;

42. WOLF SORIN (5442/2014) ;

93. WOLF MICHEL EZRA (8334/2016) ;

246

2585. ZAHARIA, Mihai (fiul lui Mendel) – căpitan, admis în D.G.S.P. în 1949, ulterior profesor la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până la trecerea în rezervă în 1960;

            vezi 2.3.b

247

2587. ZALMAN, Marcu – în 1948 căpitan, şef de birou la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P., iar de la jumătatea anilor ’50 şeful Serviciului VII din cadrul Direcţiei a II-a a Seurităţii; co-autor al referatului Securităţii din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu, ulterior emigrat în Israel (Tănase 2010: 91, 94; Dobre et al. 2006: 78; Cosma 1994: 45, 68; Goma 2007: 118);

2588. ZALMAN ANTON, Maria – angajată în martie 1948 gardiană la Penitenciarul Caransebeş (M.Of. nr 56 din 8 martie 1948, partea I-a, p. 2062;

            vezi 2.4.b

248

2592. ZAMŞA, Boris – evreu originar din Basarabia, ofiţer al Securităţii din Oradeala sfârşitul anilor ’50 – anii ‘60, după unele surse ofiţer KGB infiltrat, ulterior profesor de matematică la Liceul Mihai Eminescu” din Oradea (Jela 2001; Kovacs 2006);

249

2600. ZELTZER, Elias – din 1945 comisar la Poliţia oraşului Dorohoi, prezent în acelaşi post şi în 1948, foarte probabil preluat în D.R.S.P. (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 170 din 28 iulie 1947, partea I-a, p. 6640; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 707; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

2601. ZELŢER, Paul – originar din Dorohoi, încadrat iniţial cu grad de comisar la Poliţia oraşului Dorohoi în aprilie 1945; ulterior comisar-şef al Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău, din 1948 locotenent şi şeful Serviciului Judeţean Bacău al D.R.S.P. Iaşi, din 1949 cu grad de căpitan, transferat la Biroul din Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5076; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 366, I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 608 şi 2001II: 43);

250

6891. (?) ZIDVEANU, Valer – absolvent de Drept la Cluj (promoţia 1936), avocat, după război procuror în cadrul Ministerului Public, Bucureşti, secţia I Penală (M. Carp 1948: 157); dosar la arhiva secţiei Administrativ-Politice a C.C. al P.C.R., dosare anexe, nr. 14/1958;

251

2604. ZIGLER, Ştefan Alexandru – căpitan de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al PCR (1979);

2605. ZIGLER, Iosif – în 1947 era comisar ajutor la Comisariatul de Poliţie din Baia Mare (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9502; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 706);

252

2606. ZILBERMAN, Iulita – după război şefă de birou la Poliţia oraşului Bacău, pensionată pe caz de boală în aprilie 1946 (nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4242);

2607. ZILBERMAN, Uşer – în 1947 era gardian la Penitenciarul Craiova (M.Of. nr. 34 din 11 febr. 1947, partea I-a, p. 1052);

6905. ZILBERMAN, Şmil - după război judecător de şedinţă la Tribunalul Vaslui; în 1947 delegat cu atribuţii de control la Serviciul Economic judeţean Vaslui (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6677);

6902. ZILBERMAN, Marcu - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

6897. ZILBERMAN, Anghel - în 1948 numit de ministrul Justiţiei impiegat la Judecătoria Ştefăneşti, Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3033);

            vezi 2.4.b

253

2613. ZUH, Carol - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);

c Corelări cu listele de încetăţenire- la „categoria uşoară”

1 Abramovici

15 "1507. ABRAMOVICI, Avram – numit în aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Fălticeni, din luna noiembrie a aceluiaşi an reîncadrat ca agent de poliţie; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093 şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

1508. ABRAMOVICI, Avram - între 1944 şi 1945 şimpiegat la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9959);"

"6949. ABRAMOVICI, Abram - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca); "

            versus "3.Abramovici Rozica, fiica lui Bercu Avram şi Tîrla, născută la data de 5 octombrie 1937 în localitatea Ştefăneşti, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,  [adresa] (Dosar nr. 2.676/RD/2007)"

Comentariu: Fără a fi imposibilă, circulaţia domnului Abramovici de la Ştefăneşti la Fălticeni sau Rădăuţi e improbabilă.

1512. ABRAMOVICI, Marcu – la sfârşitul anului 1947 încă agent, la începutul anului 1948 comisar la Serviciul Judeţean de Siguranţă Roman, apoi încadrat cu grad de sublocotenent la Biroul de Securitate din Bacău (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);

1513. ABRAMOVICI, Marcu - locotenent de Securitate, anchetator al lotului Vasile Luca în 1952-1954, apoi anchetator la penitenciarul Uranus din Bucureşti (Caţavencu 2007: 2; Solomovici 2004: 566; Jela 2001242);

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2013/06/27/deviationistii-de-dreapta-cazul-vasile-luca/

ABRAMOVICI, Marcu – locotenent de Securitate, anchetator al lotului Vasile Luca în 1952-1954, apoi anchetator la penitenciarul Uranus din București (Caţavencu 2007: 2; Solomovici 2004: 566; Jela 2001)

Abramovici Marcu – anchetatorul lui Iacob Alexandru, unul dintre acuzaţii din lotul lui Vasile Luca, debarcat şi arestat în primăvara anului 1952. A.M. era la data respectivă locotenentmajor.

1514. ABRAMOVICI, Mauriciu [fiu lui Marcus/Mordechi si Carolinei, sotul lui Shelly, tatal lui Marian, fratele lui Iancu (iacov, Leon (arie), Jean, Fanny Blatt, x Goldtsein ]– în mai 1945 încadrat în funcţia de şef adjunct de birou în centrala D.G.P.; în oct. 1945 promovat şef de birou (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718 şi nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3894);

1510. ABRAMOVICI, Moise – după război şef de serviciu în administraţia centrală M.A.I., în ianuarie 1949 reîncadrat ca referent (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);

CADRE MAI 1430 Abramovici Moise 04.01.1911

1511. ABRAMOVICI, H. Moritz, zis “Mişa” (fiul lui Herşcu) – căpitan, iniţial inspector responsabil cu propaganda în cadrul M.A.I., ulterior şef la Şcoala de Miliţie din Şoseaua Olteniţei până în anii ’60;

CADRE MAI 2463 2463 Abramovici Moritz 7.11.1927

1515. ABRAMOVICI, I. Niculae – în septembrie 1945 numit comisar-ajutor la Poliţia Turnu Severin (M.Of. nr. 215 din 21 sept. 1945, partea I-a, p. 8199);

1516. ABRAMOVICI, Paul – în 1947 inspector general de poliţie în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696);

1517. ABRAMOVICI, Renée – din mai 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Controlul Populaţiei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4518);

(vezi lista de la punctul c)

2 Avram

16 "1550. AVRAM, Nuşem - între 1944 şi 1945 şef adjunct de birou la Inspectoratul Regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9959);( V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-+detinuti+politici\A\A+03.+Anghel+-+Ardeiu\Antoniu+Samuel+M/P1060208.JPG.)"

            versus "65.Kimberg Anuţa, fiica lui Nisen Avram şi Eti, născută la data de 7 septembrie 1928 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (1.496/2008)"

Comentariu: Nu găsesc indicii privind traseul dlui Nusem/Nisen de la Galaţi spre Moldova de Nord

3 Bacalu

17 "78. BACALU, Adolf – în 1948 era consilier tehnic în centrala Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 69 din 23 martie 1948, partea I-a, p. 2540)"

Genealogii: "Blanche  Widow(er) of Adolica Bacal Parent of Valentin Bacal" ;"Adolica Bacal Birth: born estimated between 1895 and 1945" Blanche Bacal (b. - 1984) Wife of Dave Bacal

Dave Bacal California, United States (1908 - c.1986) Son of Elias Bacal and Jennie Bacal Husband of Blanche Bacal

            versus "4.Bacal Valentin, fiul lui Adolf şi Blanche, născut la data de 8 iulie 1947 în localitatea Craiova, judeţul Dolj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel [adresa] (2.935/RD/2005)"

                        2.Bacal Lorin, fiul lui Valentin şi Dona-Maria, născut la data de 18 februarie 1980 în localitatea Craiova, judeţul Dolj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [aceeaşi adresă]. (2.933/RD/2005)

                        3.Bacal Luana Raluca, fiica lui Valentin şi Dona-Maria, născută la data de 21 iunie 1978 în localitatea Craiova, judeţul Dolj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, [aceeaşi adresă]. (2.932/RD/2005)

Comentariu: Nu am găsit indicii privind trecerea de la naşterea din Craiova la centrala Min. Justiţiei

4 Bercovici

 1. "1581. BERCOVICI, Samuil – comisar la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (august 1944 – aprilie 1945, ulterior disponibilizat urmare a restructurării) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 99);"

            versus  "5 BARAK JOSE, fiul lui Bercovici Samoil şi Bertina, născut la data de 24 martie 1946 în localitatea Iaşi România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel [adresa](cerere 81/2005 admisă prin HG996-2.08.2006)

            completat cu "1.BARAK MICHAEL ZVI, fiul lui Bercovici Jose şi Bercovici Ludmila [mila], născut la data de 26 septembrie 1972 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel [adresa]   Copii minori: Barak Gilad născut la data 03.08.1999, Barak Yoav născut la data 01.06.2003."(cerere 591/2005 admisă prin HG.997-2.08.2006)

18 1574. BERCOVITZ, Zolman - în sept. 1946 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Sighet (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432);

Conf. Claims. BERCOVICI, Zalman     Roman 26.02.1902 forţat la Roman / Romania            JM-13.338 A-20

BERCOVICI, Frida      23-Feb-1953    View Full Burial RecordIasi Jewish Cemetery / Iasi / Romania

BERKOVITS, Frida      31-Jul-1947     View Full Burial RecordNew Cemetery / Cluj-Napoca / Romania

            5.Bar Moshe, fiul lui Bercovici Zalman şi Frida, născut la data de 3 februarie 1933 în localitatea Roman, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,  [adresa] (84RD/2006)" [ORDIN nr. 3243/C din 22 decembrie 2008]

Comentariu: Se poate ajunge de la Roman- 1933 la Sighet -1946. Dar nu am găsit indicii în acest sens ci mai curînd (vezi datele de la cimitire) că e vorba de familii diferite.

1577. BERARIU, Silviu (n. BERCOVICI) – din 1 aprilie 1945 secretar al Poliţiei oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); în 1947 numit comisar-şef al Inspectoratului Regional de Poliţie Suceava (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);

1576. BERKOVICS, Ludovic - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);

1579. BERCOVICI, Burăh - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

2380. SCHWARTZ BERCOVICI, Ghizela – după război impiegată la Direcţia Penitenciare a M.A.I., în sept. 1946 transferată la Penitenciarul Braşov (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);

1580. BERCOVICI, Ionaş - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

[PCR MAI 2037 Bercovici Ignat 18.05.1885]

(vezi lista de la punctul a)

5 Croitoru

 1691. CROITORU, Simion - din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 12 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)

CROITORU, Simon                  evacuat Bucureşti General Florescu 6 

13.Carmon Rafael, fiul lui Croitoriu Simon şi Chaie, născut la data de 10 ianuarie 1967 în localitatea Suceava, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (Dosar nr. 5.431 RD/2004) Copii minori: Carmon Shai, născut la data de 10 octombrie 1994; Carmon Din, născut la data de 24 iulie 1997; Carmon ionatan, născut la data de 29 septembrie 2003

CROITORU, Simon                               evacuat                       Săveni  Moghilev         Satul Sadova

CROITORU, Simon      Iasi 08.10.1919           Iasi / Romania             JM-13.347 YS-12b

Comentariu:Nu pare a fi vorba de acelaşi Croitoru

6 Davidsohn

 "1711. DAVIDSOHN, Avram (fiul lui Şaim) – şeful biroului Planificare Învăţământ la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1960

Jewish Census 42: DAVIDSOHN, Avram 17/12/1926 Şami Bertha former ageny practitioner Gen. Nicoleanu 27

Conf. Claims : DAVIDSOHN, Avram Bucuresti / Romania / Romania JM-13264 +AR-19       Forced Labor

            13.Bar On Luci, fiica lui Davidsohn Biuma şi Avram, născută la data de 17 ianuarie 1958 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kochav Yair, str. Cârmei 31.()(cerere 1.786/2004 admisă prin Ord.Min.Jus.1236/C-16.04.2009)

7 Friedman

21a "1804. FRIDMAN, Iosif – din mai 1947 agent la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 61 din 14 martie 1947, partea I-a, p. 1917); "

Claims: FRIEDMAN, Josif       Dej 18/03/1920            Dej / Romania O.11/124 YO-01q

FRIEDMANN, Josif      Oradea 14/03/1878     Buchenwald     O.11/72 YO-04a          From Transilvania

versus "120.Tseilon Gabriela, fiica lui Friedman Iosif şi Olga, născută la data de 6 noiembrie 1946 în localitatea Micula, judeţul Satu Mare, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Hamered nr. 5. (657/2009) "43.Hirsh Pnina, fiica lui Friedman Iosif şi Olga, născută la data de 24 iunie 1955 în localitatea Deva, judeţul Hunedoara, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovat, str. Hagana nr. 46/12. (662/2009)"

FRIEDMANN, Olga     Benisor 1907               JM-344(jews from Romania) PAGE 75

Name Olga Friedmann Birth 1898 sau  Birth1903 - Place     DeathDay Month 1984 - Place

MyHeritage : Olga Friedmann (born Goldberger)  BirthDay Month 1915 - Place    DeathDay Month 2008

sau Birth1926 - Place DeathDay Month 2013

            sau "2.FRIEDMAN ZEEV, fiul lui Friedman Iosif şi Irina, născut la data de 13 decembrie 1947 în localitatea Seini, judeţul Maramureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, Hagalil nr. 10. (5951/2004)

FRIEDMANN, Josif      Borsha 1928    Buchenwald     O.11/72 YO-04a          From Transilvania

Geni: "<private Thea> Friedman (Kwalenberg)         Child of <private> Kwalenberg and <private> Kwalenberg

Widow(er) of <private> Friedman Parent of <private> Friedman "

            sau "46.Friedman Joachim Lior, fiul lui Fridman Iosef şi Thea, născut la data de 10 mai 1958 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, fel Aviv, [adresa] (1.596/2007). Copii minori: Friedman Arbel, născută la data de 22 iunie 1992."

Claims: FRIEDMAN, Iosif       1911               student merchant          Hatmanul Arbore 14   22

                        47.Friedman Assif, fiul lui Joachim Lior şi Zika, născut la data de 20 iulie 1989 în localitatea Ramat Gan, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [aceeasi adresa] (1.596/2007)

Comentariu: Am ales acest exemplu de pentru a se vedea ce se intimpla in cazul numelor comune, in lipsa unor elemnte mai precise

21b 1807. FRIEDMAN, Alexandru – în iunie 1945 încadrat comisar în cadrul Comisariatului de Poliţie Reghin; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul regional de Poliţie Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128 şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10926);

4284. FRIEDMANN, Alexandru - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Recea Criştur” din jud. Someş (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);

4271. FRIEDMAN, Alexandru - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la fabrica de ciorapi “Standard” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);

FREDMAN, Alexandru           Timishoara County / Romania            JM-13.237 AR-10       Slave Labor

FRIEDMAN, Alexandru                       Tarnava Mica / Romania         JM-13.237 AR-16        Slave Labor

FRIEDMANN, Alexandru         Mureş, Bihor 10 Apr 1884       Ludovic Etelea             4 cl. primary worker/laborer    A. Garva 10         123 

FREIDMAN, Alexandru           1925   Arad / Romania           JM-13.267 +EL-19      Forced Labor

FREIDMAN, Alexandru           T. Torontal 1914                      JM-13.258 +EL-16      Army

FREIDMAN, Alexandru                       Romania          JM-13.239 +YO-4       Forced Labor 

FRIEDMAN, Aleksander          1922               JM-344(jews from Romania) PAGE 109           

FRIEDMAN, Alex                     Cernauti / Bucovina     JM-11.291 YO-6a

RIEDMANN, Aleksander          Nagyarkonyhaz 1922             JM-344(jews from Romania) PAGE 59

            49.Friedman Rotem, fiica lui Alexandre şi Florina (născută la data de 27 februarie 1968 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România), născută la data de 26 februarie 1991 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Yam, str. Lilach nr. 3. (387/2008

Comentariu: O alta situatie nerezolvabila: e firesc doar sa preumam ca nici unul din cei trei A. Friedman  din ardeal nu a ajuns in 1968 la Galaţi (si nu mai avea virsta de a face copii). Desi nu e exclus.

4264. FRIDMAN, Cecilia - în iulie 1945 numită prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);

1803. FRIDMAN, Harry (fiul lui Marcu) – profesor civil de limba ebraică la Şcoala de ofiţeri de securitate din Băneasa până în 1959;

1808. FRIEDMAN, Mauriciu - din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

1805. FRIDMAN, Naty – secretarul Poliţiei Huşi (1945-1946) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 130);

1809. FRIEDMAN, Raluca – în febr. 1948 era agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă;

[ PCR MAI 857 857 Friedmanu Raluca 06.11.1910]

1806. FRIDMAN, Vladimir – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1/1975);

            vezi la 2.1.a

8 Goldstein

"1863. GOLDSTEIN, Isac – din 1946 comisar-şef la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4146)"

            versus "56.Golan Reuven, fiul lui Goldstein Isac şi Elisabeta, născut la data de 7 august 1952 în localitatea Cluj, judeţul Cluj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,[] (4887/2004)

Comentariu : Neverosimila mutarea de la Bucuresti la Cluj  (dar mai stii?)

1864. GOLDSTEIN, Ladislau (n. 4.IV.1924, Căpâlna, Bihor (fiul lui Carol şi Malvina) – d. 2009, Bucureşti) – între 1954 şi 1961 (trecut în rezervă) lt.-maj. şi respectiv căpitan în cadrul Direcţiei a II-a, serviciile 3 şi 2281;

1865. GOLDŞTEIN, Samuel - numit în iunie 1948 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);

GOLDŞTEIN, Samuel  1912               graduate office worker             Câmpineanu 4

1866. GOLSTEIN, Samuel – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

OLDSTEIN, Samuel     1912   Bucuresti / Romania    JM-13.250 b AC-26O

            versus vezi ala 2.1a

 9 Haber

23 "1904. HABER, Ladislau – între nov. 1944 şi oct. 1945, când este disponibilizat, informator şi apoi agent de poliţie la Circa 25 Bucureşti (M.Of. nr. 227 din 5 oct. 1945, partea I-a, p. 8658; M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467)"

            versus : "45.Haber Michael, fiul lui Ladislau şi Ţilia, născut la data de 29 iunie 1951 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [](3.557/2006)"

Comentariu: S-au făcut lucruri grele şi în acea scurtă perioadă, dar pentru că s-a oprit, numai merita urmarita eventuala identitate cu soţul Ţiliei

1902. HABER, David – în 1948 era agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Galaţi (.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980);

1903. HABER, F. Estera286 (n. 2.II.1897 jud. Botoşani) – după 1945 angajată dactilografă în centrala D.G.P.; ulterior şefă de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952), apoi arestată şi condamnată pentru trădare, graţiată în 1955, emigrată în Israel (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493; C. Lupu 2011; Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 581; Jela 2001: 134);

Haber Estera – şef de birou în DGSP, la înfiinţarea acesteia în august 1948.si dupa Lupu

149-151.) șefii de birou DGSP (din 1948) Eugen Tais, Marcel Turchischer, Estera Haber, etc.

versus liste I 21.Haber George, fiul lui Tiberiu Eduard şi Elisabeta, născut la data de 6 ianuarie 1954 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean american, cu domiciliul în S.U.A., 13164 La Cresta Drive, Los Altos, California 94022. (Dosar nr. 2.179RD/2007).

versus liste II 16.HABER MAROM (27380/2013).

10 Halpern

4608. HALPERN, Iancu - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tecuci (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

            37.Halpern Pinchas, fiul lui Iancu şi Betti, născut la data de 27 mai 1952 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Akiva 15 Raanana 43260. (140/2006)

Comentariu: Nu găsim date despre trecerea de la Tecuci la Bucuresti

7711. HALPERN, Beniamin - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu

7710. HALPERIN / GALPERIN, Z.G. - cu fişă personală în Arhivele Comintern

83.Sagy Zvia, fiica lui Halpern Izu şi Rachelle, născută la data de 28 aprilie 1956 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nes-Ziona, str. Nachmias nr. 7/3. (565/2009

            versus liste I pe numele unui copil dupa 1950 : 42.Elron Lidia, fiica lui Galperin Moise şi Liusia, născută la data de 17 aprilie 1941 în localitatea Cernăuţi, Ucraina, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Bev Chen nr. 34. (1.464/2007)

            trecuti la o nora 72.Halpern Miriam, fiica lui Schonhause Beia şi Hanni, născută la data de 24 aprilie 1919 în localitatea Ileanda, judeţul Sălaj, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, str. Ben Josef nr. 6/3. (978/2006)

            vresus liste II

22.HALPERIN GUY (5361/2015).

23.HALPERIN MOR (5383/2015).

24.HALPERIN SHIRAN (51640/2015).

10.HALPERIN PESSAH (8963/2014)

13.HALPERIN YOSEF (99987/2016)

37.HALPERIN SHIRLEY (95968/2016). Copii minori: 2

26. HALPERIN-AHIEL EINAT (111248/2016) ; Copii minori: 2

11. Herşcovici

1937. HERŞCOVICI, Maier – angajat în 1947 ca şofer la Serviciul Siguranţă al Poliţiei Dorohoi (M.Of. nr. 265 din 15 nov. 1947, partea I-a, p. 10116);

HERSCOVICI, Maier   Dorohoi                       JM-11.155a ST-18

            110.Naibergher Lilly, fiica lui Herşcovici Meier şi Roza, născută la data de 7 iulie 1945 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Natania, bd. Biniamin nr. 30/3. (3.089/2009)

HERSCOVICI, Meyer  Bucuresti         Gaeshti / Romania       JM-13.451 AR-8b

HERSHCOVICI, Maier            Bucuresti                     JM-11.155a ST-1b       Expeditor

            132.Vitenstein Rina, fiica lui Herscovici Maier şi Tivia, născută la data de 1 iunie 1961 în localitatea Huşi, judeţul Vaslui, România, cu domiciliul în Israel, str. Hamacabim nr. 37, Şoham. Dosar nr. 2.950RD/2007

1932. HERŞCOVICI, Adolf - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); posibilă identitate cu omonimul aflat în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);

1933. HERŞCOVICI, Alfred – angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la Spitalul M.A.I. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);

4666. HERŞCOVICI, Aron – până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);

1934. HERŞCOVICI, Blum (“Puiu”) – în martie 1948 era comisar la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Vaslui (M.Of. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2412);

4668. HERŞCOVICI, D. - în 1948 numit profesor de Educaţie Cetăţenească la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Covurlui (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);

4669. HERŞCOVICI, Efrem - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Covurlui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

1936. HERŞCOVICI, Izu - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

1939. HERŞCU, Marcus – după război ajutor contabil la Întreprinderea administrării muncii penale de pe lângă Penitenciarul Văcăreşti; în august 1948 delegat şef al Depozitului Central A.E.M.P.

1938. HERŞCOVICI, ? - colonel, torţionar la penitenciarul din Bacău (“Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);

4684. HERŞCOVICI, Samuel - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Prahova (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

4685. HERŞCOVICI, Saul - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Roman (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

vezi la 2.3.b

12 Îţicovici

7. "1991. IŢICOVICI, Bercu – după război comisar la Chesturile de Poliţie Iaşi şi Deva (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9849);"

            versus "56.Gratz Roza, fiica lui Iţicovici Bercu şi Hana, născută la data de 23 martie 1941 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]"

(cerere 2.619/2008 admisă prin Ord.407/C-30.01.2009)

15 2161. MARINA, Ion (n. IŢICOVICI) – ofiţer politic la penitenciarul Piteşti în timpul “reeducării”, ulterior transferat la penitenciarul Braşov, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 539, dosare anexe, u.a. 411/1952) (v. şi Solomovici 2004: 588);

Marina (Iţicovici) Ion – ofiţer politic la Piteşti în timpul reeducării. Era cel ce primea declaraţiile semnate de deţinuţi în demascări, declaraţii ce se scriau uneori în biroul lui de referent. Colabora direct cu Ţurcanu, conform depoziţiei acestuia înaintea procesului din 1954:„Am mai primit de la dl. Dumitrescu şi Marina ordin că nu-i interesează cîţi ochi sar şi (...) ca să am grijă să nu se dea lovituri în organe care ar cauza moartea, dar că la fund şi la tălpi pot să bat pînă sare carnea bucăţi în tavan.“ (Memorialul ororii) A fost participant activ la teribila bătaie din ajunul Crăciunului, alături de directorul Dumitrescu. „Pentru el, şedinţele de tortură constituiau o adevărată hrană sufletească. Stătea cu orele la vizetă şi se desfăta mai ales la şedinţele de blasfemie anticreştină. Nici de el nu se mai ştie nimic după transferul lui la închisoarea din Braşov.“ (Virgil Ierunca)

http://www.fenomenulpitesti.ro/ion-marina : "Născut într-o suburbie a municipiului Cluj Napoca, fiul lui Teodor şi Leontina, Ioan Marina a făcut parte din prima serie de ofiţeri politici trimişi în închisorile comuniste pentru a se ocupa cu munca de contrainformaţii. Deşi mai mulţi foşti deţinuţi au avansat ideea că ar fi avut origini evreieşti, menţionând chiar prenumele Iţicovici, nu există nicio dovadă în acest sens. Judecând după propriile declaraţii în ce priveşte atât numele său, cât şi al părinţilor, precum şi zona de provenienţă, credem mai degrabă că era român"

versus 80.Marina Ioan-Cristian, fiul lui Marina Ioan şi Elena, născut la data de 31 octombrie 1965 în localitatea Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România, cu domiciliul actual în Suedia [adresa]. (1.440/2006)

Comentariu: As fi vrut să lămuresc acest caz, dar nu am reuşit sa verific  datele de stare civilă. Nici dacă torţionarul Ion Marina s-a căsătorit cu Elena şi l-au făcut pe Crtistian la Cluj , nici dacă părinţii lui sînt evrei (traşi din Îţicovici) sau români. Desigur "organele" ştiu, dar ele nu vorbesc despre aşa ceva. 

4868. IŢICOVICI, Marcel - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);

versus

67.Maor Meir, fiul lui Iţicovici Iosef şi Beila, născut la data de 4 august 1945 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Hankin nr. 14, ap. 7, Holon. (613/2008))

52.Karni Dalia, fiica lui Iţicovici Marcu şi Ghizela, născută la data de 3 aprilie 1947 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 34653 Haifa, str. Klil Hahoresh nr. 14, ap. 4. (1.221/2006)

88.Leiba Rasela, fiica lui Iticovici Iţic şi Pepi, născută la data de 30 octombrie 1941 în localitatea Buhuşi, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim. (3.522/2005)

67.Iticovici Eran-Mose, fiul lui Simon şi Deixner Viviane-Ecaterina, născut la data de 24 ianuarie 1982 în localitatea Timişoara, judeţul Timiş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat-Gan, str. Avivim nr. 5. (871/2007)

13 Jurim

Jurim Alexandru -chestor In. Directiunea Politiei de Sigurantä; în 1949 era locotenent-colonel, director Direcţia X Administraţie, Secretariat şi Cifru.

Liviu Pleşa în Caiete CNSAS nr13/2014: "Pentru a se da consistenţă acestui atac, peste numai două săptămâni, mr. Antoniu Samuel (etnic evreu), locţiitor al şefului Direcţiei Anchete, a fost scos din Securitate tocmai pentru că „a divulgat verişoarei lui că nu se va face sioniştilor proces” (învinuirea oficială fiind aceea de „pălăvrăgeală”)22. Chiar a doua zi după executarea lotului Lozovski, mr. Antoniu avea să fie arestat, la 14 august 195223. După o anchetă îndelungată avea să fie trimis în instanţă, într-un lot format din alţi doi colegi de-ai săi de la Direcţia Anchete, şi ei evrei. Este vorba de lt.-col. Jurim Alexandru (după destituirea de la Direcţia Administrativă şi Contabilitate, el a fost mutat la Anchete şi retrogradat în grad) şi mr. Răzvan Sergiu, ambii arestaţi în martie 1953 şi acuzaţi de deţinere şi trafic de valută. La 26 august 1954 au fost condamnaţi de Tribunalul Suprem – Colegiul Militar, prezidat de gen.-mr. Voitinovici Alexandru, la mai mulţi ani de închisoare (mr. Antoniu 4 ani, lt.-col. Jurim 8 ani şi mr. Răzvan 6 ani), fiind deţinuţi la Penitenciarul Râmnicu Sărat24, unde au fost colegi cu o parte din cei pe care îi anchetaseră anterior.

O altă victimă a campaniei antisemite a fost şeful Direcţiei Anchete, col. Dulgheru Mişu, şi el de origine evreiască şi cu legături cu partidul din perioada ilegalităţii"

            versus "4.JURIM ALEXANDRU-CONSTANTIN, fiul lui Jurim Henric-Sandu şi Maria-Tereza, născut la data de 15 octombrie 1945 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean american, cu domiciliul actual în S.U.A., [adresa] (2943/2005)"

Comentariu : Interesat de caz, m-am straduit sa lamuresc arborele genealogic al domnilor ajunsi in SUA, pentru a da eventual de securistul inchis linga victimele sale. A fost imposibil (si americanii au instrumente puternice) sa aflu mai mult decit:

U.S., Social Security Applications and Claims Index, 1936-2007

Henric Sandu Jurim Birth        dd mm year city, Romania Death       dd mm 2000

Henric Jurim (1916 - 2000) March 15, 1916 Death March 11, 2000

Alexander C Jurim, age 75 Associated persons:Angelina Jurim, Catalin O Jurim

Iar despre mama lui A.C. Jurim (casatorit cu Angelina si avind fii Catalin si Dragos), Marie-Thérèse VODASZ 1914-2007, am aflat dint-un arborele fabulos:

https://gw.geneanet.org/amdb49?lang=en&pz=alain+michel&nz=diamant+berger&m=N&v=JURIM&t=A

Nu a fost chip sa aflu, nicicum, daca nu cumva Henric Sandu Jurim este acelasi Alexandru Jurim, eliberat de la Rimnic. Caci scriitorii nostri episodişti nu-şi urmăresc personajele pînă la capat….

14 Leiba

10a "2081. LEIBA, Avram - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de Poliţie Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895), la 1 decembrie transferat la Biroul de Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12) "

Claims: LEIBA, D.  Avram                   Botoshani, Harlau / Romania JM-13.339 NT-5

LEIBA, Avram              Botoshani Or Botoshani County / Romania     JM-13.383 AR-8d

            versus  "40.Leiba Henic, fiul lui Sin Leiba Avram şi Leia, născut la data de 6 august 1951 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Yokneam lllit 20692, str. Marganit nr. 19. (3.722/2005)

                        41.Leiba Liat, fiica lui Henic şi Rachel, născută la data de 13 octombrie 1988 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (3.722/2005)

                        42.Leiba Li raz, fiica lui Henic şi Rachel, născută la data de 13 octombrie 1988 în localitatea Haifa, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [aceeaşi adresă] (3.722/2005)"

(cereri admise prin Ord.1711/C-19.06.2009)

10b "2082. LEIBA, Iancu – în mai 1945 încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); în iulie 1945 transferat cu acelaşi grad în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982)"

ClaimsConf.: "LEIBA, Iancu    Falticeni 08.08.1921   Bucuresti / Romania    O.11/124 YO-02b         

LEIBA, Iancu   1921   Iasi / Romania             JM-13.259 +EL-2        Forced Labor

LEIBA, Iancu   Hertza              Moghilev / Transnistria           JM-11.155a ST-5b

            87.Leiba Hary, fiul lui Iancu şi Janeta, născut la data de 22 septembrie 1937 în localitatea Roman, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa] (3.510/2005)

Claims: LEIBA, Iancu  Roman 24.04.1904      Roman / Romania        JM-13.338 A-20

Comentariu: Doar dacă detectivul Iancu Leiba provenea din Roman.

2080. LEIB, Avram – în august 1945 încadrat comisar în centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);

2083. LEIBI, Ion - din iunie 1945 impiegat în cadrul poliţiei Satu-Mare (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);

2098. LEIBU, David - din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);

2429. SOLOMON, Ionel (n. Isac LEIBU (n. 20 febr. 1917 Bucureşti) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

2100. LEIBU, Oliver – în iulie 1948 definitivat în funcţia de comisar ajutor în cadrul Chesturii Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5789);

versus

55.Horovitz Gabriela, fiica lui Leib Marcel şi Rodica, născută la data de 19 august 1953 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Svaley - Shimson 7/6. (5.870/2004)

9932. Leib, Marcel    Birth date: 26 Jan 1926     Birth place: Iassi

97.Levartovsky Efrat, fiica lui Leib Ozias şi Doreta (născută la 22.03.1940 în Bucureşti), născută la data de 24 februarie 1966 în localitatea Tel Aviv, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Ono, str. Hapares nr. 8. (3.295/2008)

168.Postolachi Eugenia, fiica lui Leiba Filip şi Ana, născută la data de 7 octombrie 1966 în localitatea Pelinia, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Pelinia, raionul Drochia. (5.173/2008) Copii minori: Postolachi Veronica, născută la data de 26.09.1992.

8.LEIBA YTZHAK YIGAL (50789/2016)

25. LEIBA FREDERICA (60096/2016) ;

26. LEIBA MONEL (60100/2016) ;

22.LEIBA TALI (67663/2016).

22.LEIBA GAD (105250/2016)

34. LEIBA GUY (112228/2016) ;

98.Liba Yaakov, fiul lui Avram şi Freida Minta, născut la data de 9 aprilie 1953 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar Tavor, str. Hameiasdim nr. 227. (152/2006)

61.Leba Jacob, fiul lui Leba Strul-Abraham şi Rozalia, născut la data de 7 septembrie 1947 în localitatea Târgu Mureş, judeţul Mureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Ierusalem nr. 56. (2.849/2007)

40. LEBA GIL (4029/2014) ;

49.LEBA TOM (4003/2014).

31.LEBA ORIT (6903/2017). Copii minori: 1

164.Zaharia Ady, fiul lui Leibu Bercu şi Maly, născut la data de 14 aprilie 1960 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Ierusalaim 79. (146/2006)

LEIBU, Bercu              Romania          JM-13297 +AR-5e       Army

24.LEIBU DAN (85474/2011).

25.LEIBU BERTIN (36438/2013).

34.LEIBU ADI (21477/2014).

35.LEIBU GUY (21478/2014).

23.LEIBU AVIHU TOM (8546/2017)

24.LEIBU LIRON (8541/2017)

15 Meer

12. "2175. MEER, L. David – în 1948 încadrat comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011)"

            versus "9.Meer David, fiul lui Leizer şi Tonbre, născut la data de 11 ianuarie 1920 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]" (cerere 4911/2004 admisă prin HG.1429-28.11.2007)

16 Moscovici

26 "2203. MOSCOVICI, Avram – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); în februarie 1947 numit comisar la Comisariatul de Poliţie Săveni (M.Of. nr. 41 din 9 febr. 1947, partea I-a, p. 1270)"

("5525. MOSCOVICI, Avram - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007")

"5526. MOSCOVICI, Avram - din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “Vestitorul” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339)"

Claims: "MOSCOVICI, Avram Dorohoi 28 Wapniarca / Jugastru / North Transnistria O.11/99/B A-3b"

[] MOSCOVICI, Avram           Radautzi 1916             Dorohoi / Bucovina     JM-11.315 TA-3[]

MOSHCOVICI, Avram 42       Chishinau / Basarabia             JM-13.721 AR-7          Slave Labor "

Victims database: " 11768. Moscovici, Avram    Birth date: 3 Feb 1900     Birth place: Botosani"

"8214. MOSCOVICI, Fani Solomoovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1510)

            versus "113.Salamon Maria-Magdalena, fiica lui Moscovici Avram şi Fany, născută la data de 5 august 1936 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]. (5874/2004)"

Comentariu: Nume comun (se vede şi din alternativele de mai sus)- corelare incertă. Fara indicii despre o mutare (putin probabila) de la Bucuresti la Dorohoi/Tecuci, raminem cu incertitudinea aferenta lipsei altor date- in cazul ilegalistei Fani sau a conducatorului tehnic a unei firme nationalizate…. poate chiar lui.

21 "5531. MOSCOVICI, Herman – între 1945 şi 1949 notar-şef, numit de ministrul de Interne, al plasei Dărăbani (M.Of. nr. 161 din 15 iulie 1948, partea I-a, p. 5899)"

Claims: "MOSCOVICI, Herman          Dorohoi           Moghilev / Transnistria           JM-11.221 YS-11zd

MOSCOVICI, Herman Botoshani 12.10.1919             Botoshani / Romania   JM-13.347 YS-31"

            38.Simovici Emestina, fiica lui Moscovici Herman şi Mina, născută la data de 1 ianuarie 1934 în localitatea Găeşti, judeţul Dâmboviţa, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Golda Meir nr. 13. (1.896/2008)

Claims: "MOSCOVICI, Herman           1914   Bucuresti / Romania    JM-13.250 b AC-26i

MOSCOVICI, Mina     Bucuresti                     JM-11.221 YS-11v       Expeditor 

MOSCOVICI, Herman Ploeshti            Teis / Gaeshti, Timishoara / Romania JM-13.451 NI-30          

MOSCOVICI, Herman 45       Teis / Gaeshti, Dambovitza / Gaesti / Romania            JM-13.451 NI-31e"

Comentariu : Aprecierea posturii notariale in geografia colaborationismului/descurcarii (a se vedea prestatia mafiei notariale postdecembriste) e delicata, chiar dacă s-ar documenta saltul de la Găesti la Darabani.

[ pcr MAI 2227 Moscovici Fany 03.03.1918]

2204. MOSCOVICI, Hortense - în febr. 1948 angajată informatoare diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1637);

[1pcr mai 541 Marian Victor (Moscovici Izo) 01.02.1915]

[ pcr MAI 1922 Moscovici Iosif 08.12.1909]

2205. MOSCOVICI, Lazăr - în iulie 1948 angajat comisar-ajutor de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933), evocat şi de foşti deţinuţi politici (ex. Nicolae Burlui) ca torţionar în cadrul Securităţii locale;

[pcr mai 2822 Moldovanu Mircea (Moscovici Moritz)]

2207. MOSKOVITS, Francisc - angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Jibou, Sălaj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910);

5538. MOSCOVICI, M. - în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);

16. Colonel Holban, alias Moscovich, şef al Securităţii pe Bucureşti.

110. col. Holban (Moscovici), șeful Regionalei București Siguranței (1944-1948)

            versus liste- vezi 2.4.a

17 Preiszler

13. "2270. PREISZLER, Simion (n. 03.08.1922 Gălăuţaş; fiul lui Samuilă şi Rozalia) – anchetator la Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. Cluj, ulterior ofiţer la Securitatea din Arad, emigrat în Israel în 1970; fiul său Jacob (n. 3 iunie 1956) a obţinut cetăţenia română în 2008 (ordinul nr. 2573/2008 al Ministerului Justiţiei) (Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 591; Cosma 1994: 83)"

            versus "96.Priesler Jacob, fiul lui Preiszler Simion şi Rebeca, născut la data de 3 iunie 1956 în localitatea Arad, judeţul Arad, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [adresa]" (cerere 41/2008 admisă prin Ord.2573/C-7.10.2008)

18 Singher

2416. SINGER, Carol - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

ZINGHER, Carol         Botoshani 20.08.1898             Botoshani / Romania   JM-13.347 YS-31

2418. SINGHER, Carol – angajat în 1947 ca agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al Inspectoratului Reginal de Poliţie Craiova (M.Of. nr. 233 din 9 oct. 1947, partea I-a, p. 9077);

            27.Singher Tony, fiul lui Singher Carol şi Singher Rebeica, născut la data de 6 octombrie 1941 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Migdal Hemeq, str. Haela 700/2. (1.782/2004)

SINGER, Carol            Bucuresti 1913                        JM-13.251 AR-6b        Slave Labor

SINGER, Carol            Lamberg 1915             Bucuresti / Romania    JM-13.251 ST-18a       Slave Labor

6916. ZINGHER / SINGER, Leon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

2417. SINGER, ? – medic, şeful dispensarului medical al Securităţii din Timişoara în anii ’50;

            vezi 2.3.c

19 Şraer

2 7. 1375. ŞRAER, Iosif (n. SCHREIER206) (n. 1902, Vaslui -[1912?]) – în perioada interbelică secretar al avocatului Eduard Manolescu, apoi jurist al P.C.d.R. şi avocat al lui Gheorghiu-Dej, după război secretar general al Apărării Patriotice (1944-1945), fondator şi membru în conducerea C.D.E. în 1945, secretar general al M.A.I. (mart. 1945 – dec. 1946, când, încă în funcţie, s-a refugiat în Palestina (ajuns în 1947), la un moment la care descoperirea fostei sale colaborări cu Siguranţa devenise iminentă) (A.S.R.I. fond “P”, dosar 40009, vol. XXI, ff. 142-5); stabilit în Italia, ca secretar al omului de afaceri Moni Goldstein;

"Iosif Sraer (Şraier) (n. 1912), fost jurist al partidului comunist şi avocat al lui Gheorghiu-Dej în perioada interbelică: secretar general al MAI (1945-1946); adjunctul ministrului T. Georgescu la M.A.I. (1946-1952), înainte de a emigra în Occident"

https://www.stelian-tanase.ro/cum-disparut-mihail-sebastian/: "De fapt, Saşa Muşat fusese trimis în Occident de serviciul secret, SSI, condus de Emil Bodnăraş cu misiuni speciale – cum ar lichidarea unor transfugi. I se pune in seamă asasinarea in Italia a lui Iosif Şraer, fost secretar de stat la Ministerul de interne pe vremea lui Teohari Georgescu ( 1945-7) care defectase. Iosif Şraer fusese avocatul comuniştilor în anii 30-40, descoperit apoi ca agent al Siguranţei. Saşa Muşat va fi expulzat din Franţa cred in 1952 şi s-a întors la Bucureşti…"

Citizenship Records : "Florin Iosif Schreier Birth        dd mm year location"

            versus "24.Schreier Florin, cetăţean american, născut la 10 august 1937 în Bucureşti, România, fiul lui Schreier Iosef şi Isa, cu domiciliul actual în municipiul Braşov [adresa].

                        şi "26.Schreier Ştefan-Jack, cetăţean american, născut la 10 noiembrie 1968 în Bucureşti, România, fiul lui Schreier Florin şi Sîncrean Filofteia, cu domiciliul actual în [aceeaşi adresă]"

(cereri admise prin HG.519-8.05.2003)

20. Waldman

28 "2540. WALDMAN, Sarina – lucrătoare supraveghere operativă la Direcţia a VII-a a Securităţii, ulterior exclusp din cauza rudelor emigrate (Neagoe 2001: 70) "

FOND  M.A.I. - CADRE PCR  :"727 Waldman Sarina 19.01.1927"

CNSAS Studii 1 Bucuresti 2001: "De asemenea, au fost trecute în rezervă toate persoanele care aveau rude în străinătate (desigur în statele capitaliste). Securitatea se temea de posibilitatea că Occidentul ar putea obţine informaţii despre activitatea ei şi despre acţiunile represive pe care le întreprindea. Totodată, a existat pericolul ca aceste persoane să fie cuprinse de spiritul capitalist, ceea ce contravenea din punct de vedere ideologic. Câteva exemple de treceri în rezervă având la bază acest motiv sunt cele ale maiorului Bony Samuel - şef Birou Cenzură, care avea un număr de patru rude (doi unchi şi două mătuşi) emigrate în Israel30, plutonierului Waldman Sarina, lucrător supraveghere operativă la Direcţia a VII-a, care avea numeroase rude, atât ale ei cât şi ale soţului, plecate în Israel [A.M.I., fond Direcţia Secretariat-Juridică (D.S.J.), nr. inv. 4311, dosar nr.II/B/4, f. 66.nr. inv. 7375, dosar nr. 1, f. 633-635], şi plutonierului Foldi Rodica, care purta corespondenţă cu un unchi aflat în Franţa şi cu unul aflat în New York32"

            versus "115.Raz Beatrice, fiica lui Valdman Mauriciu şi Sorina, născută la data de 12 martie 1955 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (2.693/2007)"

Comentariu: Un astfel de caz de emancipare a femeii merita promovat la capitolul precedent , dar ma retine jocul Sorina/Sarina si Valdman/Waldman (desi nu gasesc nicaieri alte urme ale Sorinei si lui Mauriciu Valdman….)

6713. WALDMANN, Ladislau - membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1934), în sept. 1947 consilier în cadrul comisiei de epurare a Baroului Oradea (A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182, respectiv fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr. 92, ff. 31-2);

            versus

91.Valdman David, fiul lui Herman şi Estera, născut la data de 25 octombrie 1967 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Qiriat Bialik, str. Peretz nr. 1, cod. 27000. (Dosar nr. 3.115/RD/2007)

WALDMAN, Herman              Iasi / Romania             JM-13.250 b ST-11     Slave Labor

56.VALDMAN TZIPI YIFAT (21454/2014).

50.WALDMAN AMIR (52491/2013).

51.WALDMAN HADAR (52494/2013).

52.WALDMAN YUVAL (52496/2013).

2. WALDMANN OTTO (21393/2014) ;

48.WALDMANN FELIX EMIL (48359/2015)

154.Waldman Marta, fiica lui Tejghetaru Haim şi Sali, născută la data de 22 septembrie 1948 în localitatea Târgu Frumos, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ganel-Tiqwa, str. Hagalil nr. 91. (1.642/2008)

d.  Cazuri la „categoria uşoară”- fără potriviri pe listele de tip I

1

1525. ALBERTI, D. Iosif – ofiţer M.A.I., ulterior profesor la Şcoala de Miliţie până în 1962, când va fi trecut în rezervă;

2

2a "1530. ALTKOPF, Mendel – locotenent-major M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II)245;"

[cadre MAI 1788 Altkopf Mendel 12.12.1896]

3

3a "1536. ANCEL, Ioil – în aprilie 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Fălticeni, ulterior şeful serviciului economic de la Miliţia Rădăuţi, ulterior de la Miliţia Suceava; din 1 dec. 1947 agent la Poliţia Fălticeni; destituit în 1954 sub acuzaţia de sionism [vezi punctul f] (dosar la C.C.P. nr. 475/745, întocmit la data de 16.XI.1954; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 707; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077);"

            Fără potriviri in cele 4 cereri de pe liste tip I:

"6.Ancel Carol, fiul lui Calman şi Pinica, născut la data de 1 ianuarie 1952 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, []" (Dosar nr. 807/RD/2005)

"3.Ancel Râul, fiul lui Samoil şi Clara, născut la data de 23 octombrie 1948 în localitatea Fălticeni, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, []" (556/2009)

"2.Anshel Reuven, fiul lui Ancei Moisa-Iancu şi Golda, născut la 13 noiembrie 1949 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, []"HG248-31.03.2005

"24.Shalev Edith, fiica lui Ancel Iancu-Moisa şi Golda, născută la data de 6 iunie 1955 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,[]"(1.790/2004)

4

4a "1543. ARON, Mauriciu - după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi; în 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318)";

4b "1544. ARON, Zanben – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049)";

3c "3421. ARON, Froim - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829)";

            Fără potriviri in cele 9 cereri de pe liste tip I:

"2.Aharon Iosub Orli, fiica lui David şi Ronit, născută la data de 24 decembrie 1984 în localitatea Beer Sheva, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (3.458/2009)"

"2.Aron Izac, cetăţean german, născut la 1 octombrie 1927 în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, România, fiul lui Aron Iosub şi Estera, cu domiciliul actual în Germania, []" HG312-9.05.1995

"15.PLUDA LILI LILICA, fiica lui Aron Iosub şi Edith, născută la data de 13 mai 1946 în localitatea Roman, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (4436/2004)"

"2.Aharon Han/Ilan, fiul lui Aron Relu (n. la 17 ianuarie 1949 în localitatea Iaşi) şi Paulina (n. la 3 aprilie 1947 în localitatea Iaşi), născut la 2 februarie 1979 în localitatea Naharya, Israel, cetăţean israelian, []"

HG.1246-5.08.2004

"4.Evron Jacov, fiul lui Aron Favel şi Eti, născut la 21 februarie 1931 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (5.678/2004)"

"1.Aharon Oren, fiul lui Aron Leonida şi Rebeca, născut la data de 9 noiembrie 1951 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel,[](2.622/2008)"

"63.Laron Adrian, fiul lui Aron Haim şi Ghizela, născut la data de 7 mai 1946 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (140/2005)"

"103.Yosef Miri, fiica lui Aron Naftule şi Minuţa, născută la data de 28 iunie 1962 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (1.501/2008) Copii minori: Yosef Lior, născută la data de 28 august 1997, Yosef Dor, născut la data de 28 august 1997, Yosef Tomer, născut la data de 28 august 1997".

"43.Grosz Alice, fiica lui Aron Otto şi Aurelia, născută la data de 13 august 1952 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (1.240/2006)"

            Putind fi trecuti la o noră (4 cereri):

"1.Aron Roza, cetăţean german, născută la 19 mai 1936 în Suceava, judeţul Suceava, România, fiica lui Solomon Bernard şi Perla, cu domiciliul actual în Germania, []"HG312-9.05.1995

"2.Aharon Miriam, fiica lui Cohn Avram şi Rasela, născută la data de 15 mai 1928 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (3.082/2005)"

"103.Yosef Miri, fiica lui Aron Naftule şi Minuţa, născută la data de 28 iunie 1962 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, []  (1.501/2008) Copii minori: Yosef Lior, născută la data de 28 august 1997, Yosef Dor, născut la data de 28 august 1997, Yosef Tomer, născut la data de 28 august 1997."

"2.Aharon Mihaela, fiica lui Bărăscu Spiridon şi Marilena, născută la data de 19 august 1957 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (1.507/2009) Copii minori: Aharon Adi, născut la data de 17 octombrie 1991, şi Aharon Iris, născută la data de 5 septembrie 1994."

            Sau printre cele 4 cereri de pe listele de tip II: 1.AHARON SHARON (54815/2012).1. AHARON YOSEF (36355/2013) ;1. AHARONI-GERBAT SMADAR (17343/2014).1.AARON MONI MENACHEM (18155/2015).

5

5a "1558. BANK, Iosif – în 1953 locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş, iar în anii ’60-’70 era menţionat ca maior la Securitatea din Sighet (v. Vischi şi Ivanciuc 2003)";

6

6a "1567. BĂRĂNESCU, E. (n. BARANY, Elemer) – evreu maghiarofon, sublocotenent (în 1949), ulterior locotenent, şef de birou în cadrul D.R.S.P. / Raionala de Securitate Cluj (1948-1960) (C. Lupu 2011; I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Jela 2001; Vischi et al. 2005; Gavrilă-Ogoranu şi Baki Nicoară 1999: 180)";

7

7a 1560. BARATZ, Israel - după război şef de serviciu în administraţia centrală M.A.I., în ianuarie 1949 reîncadrat ca referent (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);

            Fără potrivire cu cererea de tip I: 

"15.Baratz Albert, fiul lui Hugo şi Mimi, născut la data de 7 aprilie 1969 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (1.207/2007). Copii minori: Baratz Omri. născut la data de 12 noiembrie 1998, Baratz Amitai, născut la data de 15 ianuarie 2006, şi Baratz Shiri, născută la data de 7 august 1995."

8

8a "1565. BĂLAN, Ştrul – după război agent de poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Dărăbani, în martie 1948 transferat la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Săveni (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493; M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629)";

            Fără potriviri cu cele două cereri de tip I (incluse la 2.3.d, ca şi cele 4 cereri de tip II )

9

9a "1566. BĂLTEANU, M. Mihail (n. COLCHER) (n. la Lublin, U.R.S.S.) – locotenent-colonel, profesor de ştiinţe sociale la Şcoala de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. 32/1955), trecut în rezervă în 1962; ulterior autor al unor lucrări social-politice; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; soţia Ritta decedată în sept. 2005 (91 ani) (Cosma 1994, I.R.I.R. & Caţavencu 2004, la intrarea “Boico Mihail”);

[PCR MAI 924 Colcher (Bălteanu) Mihail Moise 15.07.1911]

10

10a 1571. BENEDEK, Ştefan (n. 13.VIII.1910) – de profesie lăcătuş, membru P.C.d.R. din 1935; din 1 aprilie 1947 încadrat comisar-ajutor la Biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Baraolt (M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629); căpitan M.A.I. (1952); propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;

Benedek Ştefan St. Ofiţer de Securitate în Sfântu-Gheorghe şi Stalin (Braşov), membru de partid verificat în vederea confirmării calităţii. CCP a hotărât confirmarea vechimii lui în Partid din 1935.

            Fără potriviri cu cele două cereri tip I:

"22.Benedek Paul, fiul lui Matei şi Eva, născut la data de 22 noiembrie 1947 în localitatea Cărei, judeţul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Israel, [] (1.597/2007)";

"40.Auer Iuliana, apatrid, născută la 8 februarie 1924 în localitatea Gheorgheni, judeţul Harghita, România, fiica lui Benedek Ioan şi Ana, cu domiciliul actual în Germania, [] ".HG312-9.05.1995;

            Pe listele tip II fiind 2 cereri: 15. BENEDEK JONATHAN (9298/2013) ;16. BENEDEK NADAV (9301/2013) ;

11

11a "1572. BENIAMIN, Leon - în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467)";

12

12a "1582. BERCU, Iacob – în mai 1948 definitivat în funcţie ca agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315)";

12b "1583. BERCU, M. Leon (1907-1977) – membru de partid, medic la Prefectura Poliţiei Capitalei (1946-1948), membru supleant al Comisiei medico-militare mixte a Regiunii a II-a Militare Bucureşti (1948-1952); membru al Sectorului Medical al C.C. al P.M.R., responsabil de nomenclaturiştii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iosif Chişinevschi, Al. Moghioroş, Leonte Răutu, Dumitru Petrescu şi Ion Vinţe; conferenţiar la I.M.F. Bucureşti; decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi în 1972 cu ordinul “Medicul Sanitar” cls. II-a (cf. Cioroianu 2005: 165 n. 209, ar fi fost de asemenea medicul lui Petru Groza) (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1946, partea I-a, p. 8187; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6002; M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6097; Scurtu 1998: 41)";

12c "1575. BERCU, Bruno - în octombrie 1945 numit impiegat în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800)";

            Fără potriviri cu cererea de pe listele de tip I:

"13.Bercu Michaela, fiica lui Armand si Iudita ana maria, născută la data de 28 februarie 1970 în localitatea Tel Aviv, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [](2.625/2005) Copii minori: Zuckerman Daniel-Moshe, născut la data de 4.12.1997, Zuckerman Ben-David, născut la data de 13.04.2000, Zuckerman Talia, născută la data de 20.05.2003, şi Zuckerman Itai Avraham, născut la data de 3.05.2004."

            Nepoţii pot fi trecuţi la o noră pe cele două cereri de tip I :

"19.Bercu Judith, fiica lui Iakabfi Andrei şi Sara, născută la data de 28 martie 1937 în localitatea Timişoara, judeţul Timiş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (2624/2005)"

"13.Bercu Ana, fiica lui Rozental Iancu şi Etti, născută la data de 9 martie 1954 în Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, [] (509/2008)"

            Sau pe cele trei cereri de pe listele de tip II : BERCU ISAC (31541/2016); 11.BERKO OREL (78409/2016); 12.BERKO PNINA (78393/2016).

13

13a1-5 "1586. BERGHER, David – în nov. 1947 numit agent de poliţiei în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 271 din 22 nov. 1947, partea I-a, p. 10350)";

"1587. BERGHER, Haim – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei Câmpulung, Bucovina (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895)";

"1588. BERGHER, Moritz – angajat în aprilie 1948 ca informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232)";

"3588. BERGER, Martin - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615)";

"3593. BERGHER, Mauriţiu – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Seini (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845)";

            Fără potriviri cu cele 5 cereri de pe listele de tip I (incluse la 2.3.c, ca şi cererea tip I ce ar putea fi depusă de o noră şi cele 36 de cereri de tip II.

14

14a "3606. BERNSTEIN, David - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017)";

            Fără potriviri cu cele 5 cereri de pe listele de tip I (incluse la 2.1.c, ca şi 2 cereri tip I ce ar putea fi depusă de o noră şi 5 de cereri de tip II.

15

15a1-2 "1601. BLUM, Beatrice – în mai 1948 angajată agent principal de poliţie în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 115 din 20 mai 1948, partea I-a, p. 4437)";

"1602. BLUM, Vasile – de formaţie şofer, în 1948 informator diurnist în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495)";

[MAI PCR 2200 2200 Blum Israel 16.06.1927; [2681 2681 Marian (Blum) Marius 8.05.1912]

            Fără potriviri cu cele 5 cereri de pe listele de tip I (incluse la 2.3.b, ca şi cele 3 de cereri de tip II.

16

1606. BLUMER, Sergiu – în august 1948 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. (M.Of. nr. 190 din 18 august 1948, partea I-a, p. 6747; menţionat şi în Solomovici (2004II: 567), potrivit căruia ar fi fost inginer chimist, fiul fostului proprietar al magazinului “Luvru” din Bucureşti);

            (versus- vezi la punctul c)

17

1615. BOICULESI, Isidor (cunoscut mai degrabă cu prenumele prescurtat “Isou” din perioada ulterioară de artist) (1925-2007) – în 1948 comisar de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Gura Humorului (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037);

18

3674. BONY, Iacob - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);

19

1620. BRATU, Ferentz – în sept. 1945 încadrat ca detectiv clasa II-a în D.G.P., în luan noiembrie avansat la clasa I-a (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800; M.Of. nr. 215 din 21 sept. 1945, partea I-a, p. 8199);

20

1622. BRAVERMAN, Rebeca - şefă de birou (1945-1947), apoi comisar în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (1945-1948), (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65 şi fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318);

21

194. BRENNER, Mundi – în ianuarie 1948 angajat în centrala M.A.E. cu rang de consul II (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533);

8. BRENER ANI (29494/2013) ;

12.BRENER DORON (53935/2015).

6.BRENER GALIT (55089/2015).

7.BRENER MAYAN (55091/2015).

22

1627. BROITMAN, ? – locotenent major la Securitatea din Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţoiu 2006: 43);

9. BROTMAN YARIV (67632/2012) ;

18.BROTMAN DORIT (8951/2014).

23

1628. BRUDER, Ecaterina - în martie 1948 numită agent de poliţie în cadrul centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913);

3660. BRUDER, Margareta - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);

24

1629. BRUNER, Gh. Isidor (în alte documente “Brunner”) – după război agent principal de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313; comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6309);

25

1630. BRUTARU, Jacques – după august 1944 şi până în august 1945, când demisionează, şef de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);

26

1631. BUCHLER, Andrei - din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);

27

1633. BUIUM, S. Buium – din 1 aprilie 1948 numit agent de poliţie în centrala D.P.S. (M.Of. nr. 164 din 19

14.Buium Ady, fiul lui Iţic şi Fany, născut la data de 5 aprilie 1958 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Aliza Beghin nr. 8/13. (3.743/2005)

30.Buium Boaz, fiul lui Mihel şi Hana Rahela, născut la data de 3 iulie 1973 în localitatea Tel Aviv, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Givataim, str. Haviva Raik nr. 4. (3.450/2009)

9.BUIUM MOSHE (12880/2014).

10.BUIUM ISRAEL (58195/2015).

28

1636. BUTNARU, Ferdinand – în 1948 definitivat în funcţia de agent de poliţie la Iaşi (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5627);

6.BUTNARU SMIL LEIB (191/2013).

7.BUTNARU AMALIA (3247/2013).

12. BUTNARIU MATAN MOSHE (17281/2014).

8. BUTNARU EDNA (68055/2016)

5. BUTNARU NACHUM (43808/2016) ;

29

1638. CAFFE, Corina – în ianuarie 1948 numită comisar adjunct în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. din M.A.I. (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 240);

30

1639. CALER, Emanoil – în 1947 era agent sanitar la Penitenciarul Sighet (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1947, partea I-a, p. 681);

31

1641. CAPLAN, Teea (ortografiat şi Thea Kaplan) – ilegalistă, plutonier major şef (în 1949), după război ocupând diverse funcţii, inclusiv membră a organizaţiei de bază a partidului din M.A.I., ulterior şef de serviciu la Ministerul Turismului (la începutul anilor ’70); decorată cu ordinul   “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (Decretul prezidiului M.A.N. nr. 873 din 20 august 1949259) şi respectiv cu ordinul “23 August” cls. a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); nepoata lui Iosif Chişinevschi şi soţia lui Cornel Kaplan;

versus 8.KAPLAN YONIT LEA (38353/2013).

9.KAPLAN BEN (38347/2013).

10.KAPLAN SHABAT SHIR CORNELIA (38351/2013).

26.KAPLAN URI (74051/2016)

32

2008. KANTOR, Andrei - în febr. 1948 angajat comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Tg. Mureş (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1009); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;

33

1642. CAS, B. Mihail - din 1 aprilie 1947 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);

34

1643. CASAPU, Iancu - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Comisariatului de Poliţie Hârlău (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

35

3778. CARNIOL, Herş - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Fălciu (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

36

1649. CHELER, Paul (n. KELLER) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1968);

37

1650. CHELM, Petre - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de Poliţie Ştefăneşti, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

38

1651. CHELMAN, Mayer - după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei, iar în nov. 1945 numit comisar-ajutor în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982 şi nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718);

39

1652. (?) CHIMION, Solomon – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7743);

40

1655. CHITNER, Tarna – după război impiegată la Poliţia oraşului Roman, din sept. 1947 însărcinată cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);

41

1657. CHUSID, Dora (fiica lui Aizic) – cadru didactic civil la Şcoala de ofiţeri de securitate din Băneasa până în 1959, când este trecută în rezervă (Cosma 1994);

42

1661. CITY, Mayer – după război şef adjunct de birou în cadrul prefecturii Poliţiei Capitalei, disponibilizat în 3 ianuarie 1948 pentru luare de mită (M.Of. nr. 16 din 20 ianuarie 1948, partea I-a, p. 473);

43

1670. COJOCARU, Burah – în 1948 era comisar la Serviciul de Siguranţă Bacău (M.of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1948, partea I-a, p. 78);

3860. COJOCARU, Leon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei grefier la Tribunalul Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3032);

COJOCARU, Leon       1917   fortat Bucuresti / Romania       JM-13.250 b AC-26K

1671. COJOCARU, Moritz - din aprilie 1945 şef de secţie de gardieni publici la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

1672. COJOCARU, F. Sandu (n. Ştrul) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 12/1954);

COJOCARU, Sandu I. Bucuresti  1921           Iancu  Rebeca Elev  Calusei 3             27-Aug-1941   Elevii cursurilor pregatitoare tehnice in Bucuresti (Directia Ing Bercovici Martin)       Primaria Municipiului Bucuresti, Depozitul Lemne

1674. COJOCARU, Tobias - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

18. COJOCARU HAGAY (14152/2013) ;

12.COZOCARU CHEN (15626/2014).

55.Mali Eva, fiica lui Cojocaru Ioina şi Pesa, născută la data de 9 mai 1953 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Arad, str. Odem nr. 34. (Dosar nr. 2.390RD/2007) Copii minori: Mali Merav, născută la data de 15 aprilie 1992.

84.Simchoni Cojocaru Gad, fiul lui Elii şi Miriam, născut la data de 14 octombrie 1972 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Hasharon, str. Hasayfan nr. 41. Copii minori: Simchoni Cojocaru Iddo, născut la data de 29 iunie 2002. (Dosar nr. 2.015/RD/2005)

106.Rosen Benjamin, fiul lui Cojocaru Ion şi Monica, născut la data de 13 mai 1957 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Zoran, str. Hagefen nr. 60. (957/2008)

COJOCARU, Ionel       Dorohoi 18/11/1924    Bucuresti / Romania    O.11/124 YO-01l          

66.Kozikaro Yaacov, fiul lui Cojocariu Iţicu şi Estera, născut la data de 22 mai 1951 în localitatea Darabani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beit Hilel, D.N. Galil Elion, cod 12255. (1.868/2009)

COJOCARU, Itzic Hoishie      Drabani  Dorohoi         Dorohoi / Bucovina     JM-3966(not big lists) A-3

COJOCARU, Ester      Darabani 21     Cicelnic / Balta / Transnistria   M39/37 A-2

44

1669. CONICI RAITER, Iosif – în ianuarie 1948 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239);

45

3871. COPELOVICI, Julius (1897-1983) – din toamna anului 1944 până în 1946 preşedinte al comisiei interimare a Baroului din Piatra Neamţ (Kuller 2008a: 111-2);

46

1677. COPER, Stefan – în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul Chesturii de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);

47

1683. COSMA, Frederich – în 1947 era comisar-ajutor la Poliţia oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6867);

48

1681. COSMOVICI, Adrian – din noiembrie 1945 comisar la Poliţia oraşului Râmnicu-Vâlcea (M.Of. nr. 260 din 13 noiembrie 1945, partea I-a, p. 9940);

49

1684. COSTEA, Haim Max (n. Max H. COPELOVICI264) (n. 23.V.1918 Bucureşti) – încadrat după război în D.G.P., ulterior colonel M.A.I. (farmacist), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955), trecut în rezervă în 1982 (în dosarul 3/1982 ibid.);

[ pcr MAI Costea Max 23.05.1918]

50

1685. COSTIN, Valeriu (n. Nuţă AIZICOVICI) – încadrat în M.A.I. în iunie 1945 la Comisariatul de Poliţie Bacău; în 1948 la Chestura de Poliţie Iaşi, cu grad de comisar; ulterior comisar de miliţie până în 1950 (cu dosar disciplinar la C.C.P. nr. inv. 120/132 din 25.III.1951; M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1516);

51

1686. CRACAOANU, Leon (n. KRAKAUER) – după război comisar la Chestura de Poliţia Iaşi; în martie 1947 transferat la Poliţia Călăraşi (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896);

52

1687. CRISTEA, Ghedeion – în 1947 comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Suceava (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);

53

1705. DAVIDESCU, Leon – din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);

1706. DAVIDESCU, Sache – după război chestor la Prefectura Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871);

[ PCR MAI 2225 Davidescu Sache 25.07.1905]

[2700 2700 Davidescu (Uzum, Halupenco) Maria 23.01.1922]

54

314. DENEŞ, Ivan Alexandru (16.IX.1928 Timişoara – 16.I.2011 Berlin) (fiul lui Ignatie şi Elisabeta) – evreu maghiarofon, informator al Securităţii între 1948 şi 1989; membru de partid din 1945, racolat în timpul scurtei sale detenţii din 1947; activat ca lector de editură şi redactor de ziar, apoi traducător şi regizor de filme documentare, pentru scurt timp secretar literar la teatrul de păpuşi din Cluj; condamnat în 1958 la 20 ani închisoare pentru înaltă trădare78, eliberat în 1964, emigrat în Israel în 1970, apoi în Germania în 1971; angajat chiar pentru scurt timp la Europa Liberă, apoi însă concediat la protestele unor foşti deţinuţi politici, care îi reproşau participarea la reeducările din penitenciare79; colaborator zelor al Securităţii, i-a “turnat” de-a lungul timpului pe Paul Goma, Nicolae Breban, Paul Schuster, Oskar Pastior, Mihai Gafiţa, Monica Lovinescu, Paul Anghel, Constantin Chiriţă, Petre Stoica, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Belu Zilber (Andrei Şerbulescu), Déak Tamás, Gáspár Miklós Tamás, Tiberiu Olah, Max Demeter Peyfuss, Lucian Grigorovici, Nadia Pohne, Ştefan Tătaru, Gerhard Möckel, Richard Wurmbrand, generalul Ştefan Kostyal, Heinz Galinski, etc.

55

1722. DEUTSCHI, Alexandru – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

1723. DEUTSCH, Emeric - din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);

1724. DEUTSCH, Ladislau – în iunie 1945 încadrat comisar-şef în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708), la doar o lună distanţă demis şi deferit Justiţiei pentru fapte penale (M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5833);

56

1725. DINHOFER, Friedrich – fost funcţionar, încadrat în D.R.S.P. Bucureşti cu grad de locotenent, ocupând funcţia de şef probleme (Jela 2001; Solomovici 570

57

1728. DRIMER, Zoltan - în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul Chesturii de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);

58

1731. (?) DURAND, Paul – după război şef de secţie în administraţia centrală a M.A.I., în februarie 1948 promovat şef de serviciu (M.Of. nr. 38 din 16 febr. 1948, partea I-a, p. 1337);

59

1732. DUŞESCU, Louis – comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);

60

1738. ELEKEŞ, Toma – după război comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea; după reorganizarea în forma Securităţii căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea în 1948 (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 982; Kovacs 2006; Budea 2005);

61

1739. ELEPHANT, Iosif - în iunie 1945 numit comisar la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247; M.Of. nr. 257 din 9 nov. 1945, partea I-a, p. 9870);

62

1742. ELIAS, Iţic – locotenent (în 1948) la Securitatea din Focşani (1948, 1949, când întocmeşte rapoarte despre organizaţia sionistă locală273);

            versus vezi 2.1.c

63

1743. ENESCU, Solomon – în iulie 1948 numit comisar de poliţie (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817);

64

1744. ENGLERT, Norbert - în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);

65

1745. EÖTVÖS, Ladislau (fiul lui Adalbert) – căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1/1953);

66

1751. EŞANU, Eugen – în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);

1752. EŞANU, Liviu – după război comisar la Chestura de Poliţie Iaşi, în iunie 1948 transferat la Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 133 din 11 iunie 1948, partea I-a, p. 5032);

67

1756. FANDEL, Constantin – după război comisar în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi, detaşat pentru câteva luni în 1947 la Poliţia Sighişoara, din 1 dec. 1947 la Serviciul de Siguranţă din acelaşi oraş, ulterior ocupând funcţia de şef al Biroului pentru controlul paşapoartelor şi strănilor din cadrul Serviciului de Siguranţă Vaslui (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12; M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3504);

68

1767. FEIGHENBAUM, Solo (uneori ortografiat şi “Feichenbaum”) – după război agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Adjud, de unde în mai 1948 este transferat la Comisariatul Focşani, prezent ulterior în cadrul Securităţii locale cu grad de plutonier (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4143; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5998; Jela 2001; Solomovici 2004: 577);

69

1769. FEINSTEIN, Herman – în sept. 1948 era comisar de poliţie în D.G.P. (M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7304);

lt. Feinstein Herman (sub[ef birou)

70

1660. CIORTAN, Gabriel (n. FELDMANN) (n. 15.V.1915 Bucureşti) – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; M.Of. nr. 232 din 11 oct. 1945, partea I-a, p. 8888);

1771. FELDMAN, Gabriel - în mai 1945 încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); în noiembrie 1945 avansat la clasa I-a (în noiembrie 1945 încadrat ca detectiv clasa I-a în D.G.P. (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800);

4152. FELDMAN, H.S. - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

1646. CÂMPEANU, Mircea (n. FELDMAN) – fost lăcătuş, în 1948 plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (Solomovici 2004: 567);

            versus vezi 2.1.c

            vezi 2.1

71

1788. FISCHMAN, Alexandru – în 1945 era comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei; demis “pentru grave greşeli în serviciu” (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9546);

vezi 2.1.d

72

4221. FIŞER, Friderich – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);

1787. FISCHER, Nathan - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

FISCHER, Nathan       46       Cernauti / Bucovina     JM-11.315 AR-56b      Slave Labor

versus vezi 2.5.a

73

1791. FOCŞENEANU, Alexandru – dupăp război agent de poliţie la Poliţia Tg. Mureş. Din mai 1947 transferat la Poliţia Tecuci (M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3505);

1792. FOCŞENEANU, Ştefan – în 1941 radiat, alături de alţi evrei, din registrele de rezervişti ai Forţelor Armate, reîncadrat în 1945; după august 1944 comisar-ajutor la Poliţia Focşani, din 1947 transferat intern la Serviciul de Siguranţă, iar în martie 1948 transferat la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Odobeşti, Vrancea

74

1819. FRUCHTMAN, Rebeca – numită în iunie 1948 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);

[mAI PCR 884 Fruchtman Rebeca (Deleanu Rita) 23.09.1909]

1820. FRUNZĂ, Sali – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1955);

            versus vezi 2.1c

75

1831. FÜRSZT, Samuilă – în august 1945 comisar ajutor la Chestura Poliţiei din Dej (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 156-7);

76

1837. GALLOVITZ, Alexandru - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);

77

4345. GELBERG, Desideriu – în nov. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Oradea (M.Of. nr. 262 din 15 nov. 1945, partea I-a, p. 9981);

            vesus liste I .GELBER ORI (8356/2013).[]  11.GELBER ADINA (100557/2016) []

GELBER AVI (95959/2016).[] GELBER ITAI (90047/2016)

78

1842. GHERŞIN, M. Gherşin (n. 16 aug. 1911) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1935, ajutor de primar în oraşul Bârlad din 26 august 1944 până în iunie 1948, ulterior funcţionar în M.A.I. (v. arhiva secţiei Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. dosar 3/1952 vol. I), respectiv Zahariuc 2009: 210, 216, 27, 31, 233, 237 şi Ion N. Oprea 2007: 96) (dosar G/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

1843. GHERŞIN, Reghina – în 1952 sergent-major în cadrul M.A.I., cu fişă la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II);

[PCR MAI 1914 Gherșin Reghina 30.08.1913]

79

1846. GHIPS, Marcel - la sfârşitul anilor ’40 coleg la Şcoala de Ofiţeri M.A.I. cu Marcel Blecher-Bădescu, Iulian Sorin, Paul Sterescu-Sternshein ş.a. (Solomovici 2003: 121);

[PCR MAI 474 Ghips Marcel (Gheorghiu Miron) 14.02.1921]

80

1849. GLASSER, Harry - după august 1944 comisar şef în cadrul D.G.P.; transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);

81

1851. GLUCKMANN, Filip (uneori ortografiat eronat şi “Gluxman”) - din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Comisariatului de Poliţie al oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);

            versus liste I 43.Groper Marion, fiica lui Gluckman-Faru Isac şi Simona, născută la data de 8 martie 1964 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Hagalil nr. 49b. (1.903/2008). Copii minori: Groper Yonatan, născut la data de 14.02.1999, şi Groper Dana, născută la data de 11.05.1997.

82

1853. GOLD, Maximilian – încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a; în 1947 cu grad de comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj, transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie din acelaşi oraş (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924);

1857. GOLDENBERG, Michel – în mai 1948 promovat comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);

1858. GOLDENBERG, Pincu - din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);

1859. GOLDENBERG, ? – meţionat între torţionarii penitenciarului din Constanţa în “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” (Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);

[PCR MAI 1382 Goldenberg Solomon (Sandu Leonida) 28.03.1928]

1855. GOLDEMBERG, Bernath – în 1956, cu grad de maior, ocupa funcţia de şef al Serviciului V din cadrul Direcţiei a IV-a a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 79);

            vezi la 2.5.a

83

4448. GOLDHIRSCH, Samoil - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);

Claims: GOLDHIRSCH, Anna   Cernauti / Bucovina   JM-11.295 TA-7          Slave Labor

            versus

            34.Goldhirsch Feiwisch, fiul lui Dawid şi Ietti, născut la data de 10 august 1945 în localitatea Rădăuţi, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beer Sheva, str. Tzivoni nr. 16. (1.996/2006)

            35.Goldhirsch Rita, fiica lui Şilthaus Herşcu şi Tivia, născută la data de 25 februarie 1946 în localitatea Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beer Sheva, str. Tzivoni nr. 16. (1.997/2006)

84

1860. GOLDENTHAL, Francisc - angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Poliţiei Zalău (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1911; M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933); ulterior menţionat în memorialistica unor foşti deţinuţi politici ca ofiţer la biroul din Aleşd (Bihor) al Securităţii la începutul anilor ’50;

            versus   2.Goldenthal Paula, fiica lui Elman Iacov şi Clarisse Renee, născută la data de 7 decembrie 1954 în localitatea Fălticeni, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Braşov, str. Constantin Brâncoveanu nr. 41, et. 1, judeţul Braşov. (1.161/2006)

85

1869. GRAD, Tiberiu (n. Tibor GUTTMAN283) (n. 4.XI.1921 Salonta, Bihor) – căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea (Kovacs 2006; Ioniţoiu 1982, XVIII);

86

1870. (?) GRAMA, Ioan (fiul lui Moise) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (13/1953);

87

1871. GRANK, S. Reiza – locotenent major, originar din Rusia, iniţial translator pentru personalul militar sovietic prezent în România după război, iar între 1956 şi 1958 ofiţer la secretariatul Şcolii de Ofiţeri de Miliţie (Cosma 1994);

88

1876. GROSSFELD, Moshe – fost şef la miliţia judiciară regională, adjunctul colonelului Alexandru Ioanid [v. supra] (Solomovici 2005, Goma 2005: 6); probabilă identitate cu Moise Grossfeld, numit la 1 febr. 1948 comisar la Poliţia Sighet (v. M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);

89

1877. GROSSMAN, Selma - în mai 1948 promovată comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);

[ PCR MAI 918 Grossmann Selma 15.03.1922]

1878. GROSSMAN, Şmil – încadrat în D.G.P. ca şef de birou în iunie 1945, în februarie 1948 ajunsese comisar; în 1952 cu grad de căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II) (v. şi M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 982);

[PCR MAI 2688 Grossman Șmil 25.12.1907]

1875. GROSMAN, I. Iosub – din toamna lui 1944 şi până în octombrie 1945 comisar la Poliţia oraşului Vaslui, ulterior transferat la Poliţia oraşului Bistriţa; în noiembrie 1947 suspendat din funcţie şi deferit Justiţiei (M.Of. nr. 206 din 11 sept. 1945, partea I-a, p. 7957; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9851);

            vezi la 2.3.a

90

1881. GRUBER, Alexandru – în iulie 1948 definitivat în funcţia de impiegat în cadrul Chesturii de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967); rudă cu Vasile Grunea?;

91

1891. GRÜNŞTEIN, Adolf – din 1947 agent principal de poliţie în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);

[ MAI PCR 43 Grünștein Adolf (Florian Alexandru) 28.05.1921]

            versus 1.Abramovici Mihaila-Adriana, fiica lui Ganea Leonte şi Grunstein-Ganea Ortansa, născută la data de 3 martie 1940 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cu domiciliul în Israel, str. Tabenkin Itzhak 21/1 Haifa. (1765/2007)

92

1900. GUROVICI, Sofia – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1952 vol. I);

93

1915. HARMAN, Felix – comisar la Birul de Siguranţă Iaşi din 1945 (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

94

1919. HEBERT, Estera - anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii la începutul anilor ‘50;

95

1920. HEIM, Iosif – numit la începutul anului 1948 comisar ajutor de poliţie în cadrul Serviciului de Siguranţă al Inspectoratului de Poliţie Cluj (v. M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239

            versus

60.Heim Dorina-Monica, fiica lui Haim Ferdinand şi Beha Amalia Terezia Maria Stephaia, născută la data de 26 februarie 1951 în localitatea Timişoara, judeţul Timiş, România, cetăţean german, cu domiciliul actual în Germania, Goethering 5, 90547 Stein. (2.595/2008)

61.Heim Eugen, fiul lui Agoston Eugen şi Iuliana, născut la data de 21 aprilie 1947 în localitatea Timişoara, judeţul Timiş, România, cetăţean german, cu domiciliul actual în Germania, Goethering 5, 90547 Stein. (2.596/2008)

41.Heim Wilhelm Zvi, fiul lui Alfred şi Rebeca, născut la data de 28 octombrie 1951 în localitatea Gheorgheni, judeţul Harghita, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tiqwa, str. Veshalosh nr. 10. (1.049/2009)

26.HEIM LEORE RAPHAEL (38837/2011).12.HEIM VIOLETA-DANIELA (17394/2013).

96

1921. HELERU, Nicolae (n. HELLER) - după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);

            versus 13.HELLER ISRAEL-SORIN-AUREL, fiul lui Heller Raul şi Olga, născut la data de 5 august 1950 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, loc. Herzlia, str. Alia Shnia nr. 35. (77/2005)

            versus 23.HELLER HANAN (92145/2016) Copii minori: 2

97

1922. HELMAN, Herşcu – în iulie 1948 angajat agent principal de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Fălticeni (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5932);

[ PCR MAI  2771 Helman Ștrul 19.08.1926]

            vezi la 2.1.d

98

1923. HENTZEL, Andrei - în iulie 1948 definitivat ca agent de poliţie în cadrul Chesturii de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967)

99

1931. HERMAN, Florian – după august 1944 şeful serviciului economic al Miliţiei din Oradea, ulterior secretar de partid la Inspectoratul de Miliţie Bihor (Kovacs 2006);

[ PCR MAI 2177 Meister Naftali (Herman) 21.06.1905]

2677 2677 Herman Isidor 12.11.1906]

            vezi la 2.1.a

100

1952. HOLTZER, Partenie – după război comisar-ajutor de poliţie în cadrul Siguranţei; demis în iulie 1948 (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);

101

1953. HOLTZMAN, Sender (n.18 aug. 1913) – ilegalist (stagiu recunoscut din 1936), din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; dosar H/100 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);

            vezi la 2.4c

102

1956. HOROVITZ, Elena (n. Ellen) – din 1 aprilie 1945 era impiegată la Poliţia oraşului Suceava, încă prezentă pe acelaşi post în 1947 (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083);

1957. HOROVITZ, Sacher – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

vezi 2.1.d

103

1958. HORVATH, Edmond - în iunie 1945 impiegat la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)

104

1970. IACOBESCU, Simion – funcţionar civil în cadrul MAI, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955); membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1956;

105

4815. IANCU, Ioil - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău

4816. IANCU, Jean - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Constanţa

1977. IANCU, Mişu - în mai 1948 promovat comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);

1978. IANCU, Moritz – originar din Tg. Neamţ; deportat în Transnistria; în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800); în 1947 comisar şef la serviciul Judeţean Neamţ din cadrul I

            vezi 2.1.c

106

1975. IANCOVICI, I. – şeful Biroului pentru Străini în cadrul Siguranţei Huşi după august 1944 (Zahariuc 2009: 193, 198);

1976. IANCOVICI, Paula - în mai 1948 promovată comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);

            vezi 2.3.c

107

1974. IANCHELEVICI, Silviu – în 1952 sublocotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

108

1980. IANOVICI, Adolf – după august 1944 comisar în centrala D.G.P., în iunie 1945 transferat la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);

4826. IANOVICI, Aurel (n. ŞTRUL, fiul lui Moise şi Fani) (n. 26.VII.1926 Târgu Neamţ) – în prezent colonel (retr.)., multiplu decorat de statul comunist, cu studii la Moscova, cercetat în perioada comunistă într-un complot împotriva lui Ceauşescu; astăzi pensionar şi membru activ al comunităţii evreilor Bucureşti (v. şi Boris Marian, “Povestiri de la cititori”, în Realitatea evreiască nr. 372-3 (1172-3), nov. 2011, p. 5);

109

1981. IANŢO, Petru (după unele surse IAŢKO) (n. 15.IX.1931, com. Balint, jud. TM (fiul lui Petru şi Estera) – d. 1991 Orţişora, TM) – angajat al Direcţiei Regonale Banat/Timişoara, ulterior Inpectoratul Judeţean Timiş al Securităţii între 1950 şi 1987, când este trecut în rezervă cu gradul de locotenent-colonel294;

110

1983. ILIESCU, Iancu - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

            vezi 2.5.a

111

1985. (?) IORDANOV, Ştefan - maior, ofiţer politic al Diviziei “Tudor Vladimirescu”, formată în 1943 prin recrutări din rândurile soldaţilor români prizonieri în URSS, a fost apoi avansat colonel şi a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

112

1987. IOSUB, David - din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

1988. IOSUB, Max – în 1948 era comisar de poliţie la detaşamentul Dărăbani (M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);

versus 38.Iosub Haim, fiul lui Bercu - Zalman şi Paulina, născut la data de 7 aprilie 1946 în localitatea Bacău, judeţul Bacău, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, str. Socolov nr.

versus 27.IOSUB MEDY (57686/2012).

113

2001. JUNGER, Tiberiu (uneori ortografiat şi “Yungher”) – din 1945 comisar-ajutor la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10205), ulterior comisar la Poliţia Târgu Săcuesc în cadrul I.R.P. Braşov; din oct. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918; M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3506);

114

2005. KAHAN(E), Moise (n. 10 sept. 1903) – fost ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1944, maior şi medic legist M.A.I. la Penitenciarul Jilava în anii ’50, a asistat la 17 aprilie 1954 la execuţia lui Pătrăşcanu, constantându-i decesul; a nu se confunda cu publicistul Mózes Kahána (v. infra), fratele doctorului Ernö Kahána (v. supra);

3129. KAHÁNA, Mózes (26.XI.1897 Cheile Bicazului, Neamţ – 11.IV.1974 Budapesta) – fratele lui Ernö; participant la Revoluţia bolşevică din Ungaria (1919), apoi stabilit în Târgu Mureş; ilegalist, agitator comunist (nume conspirativ “Mozi”, cu fişă de urmărire la Siguranţă); pleacă în U.R.S.S., unde în 1936 devine preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.A.S.S. Moldovenească; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564); după război comisar-şef D.P.S. (1945-1948), apoi medic-şef al spitalului M.A.I. (1948-1954); poet avangardist; publicist (pseudonime literare: “Gyergyai Zoltán”, “Joel Béla”, “Köves Miklós”); autor al câtorva romane, se stabileşte în 1972 la Budapesta, unde se sinucide în 1974;

KAHANE, Mozes                      Army Of Romania        JM-13.250 b ST-10      See St-11

Kahane Moszes http://www.ilegalisti.ro/ilegalist/4784

Născut la data de: 26-11-1897, în loc. Bicaz, jud. Ciuc, Transilvania - România Etnia: evreu

Membru din: 1920 Decedat: 1974

Cazier: Da.

Observații: Între 1920-1922 a fost membru al Partidului Comunist Austriac. Din 1931 a fost membru al P.C.(b), partid din care a fost exclus în 1938, pentru legături cu "elemente burgheze".

1923-1924       București         Redactor la ziarele Socialismul și Munkas (mai ales ultimul).

1924-1924       Viena, Austria Delegat la Congresul al III-lea al PCdR.

1925-1925       Cehoslovacia   În noiembrie 1925, pe când era membru al C.C., a trecut ilegal frontiera în Cehoslovacia.

1927-1928       Sibiu    În ianuarie 1927 a încercat să evadeze de la închisoarea militară din Sibiu. În timpul tentativei, a fost împușcat în picior, care i-a fost ulterior amputat.

1930-1930       Berlin   A fost trimis de PCdR și a colaborat la ziarele Cominternului.

1930-1935       URSS   Bolnav de tuberculoză, a fost trimis de la Berlin în URSS. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din RASS Moldovenească.

1935-1936       Paris, Franța     S-a intenționat trimiterea lui în SUA, via Paris, pentru propagandă printre emigranți, Nu a reușit să plece clandestin, din cauza infirmității.

1936-1940       România          A redactat romanul Șase zile și a șaptea și a colaborat la diverse gazete literare.

1940-1941       Chișinău, ?      În toamna lui 1940 a plecat în Basarabia, cu aprobarea partidului, deși nu era născut în provincie. Până în iunie 1941 a lucrat la Uniunea Scriitorilor.

1941-1942       Nomangan, Uzbekistan            După reocuparea Basarabia de armata română, s-a refugiat în Uzbekistan, unde a lucrat ca învățător.

1942-1944       Tiraspol           În grupul de scriitori propagandiști de pe lângă C.C. al P.C. din R.S.S.M., la Casa de Creație de la Tiraspol.

Funcţii în conducerea centrală             Comitetul Central                     Fe.1925-Mai.1926                              

Cazier

1926-1929       Definitiv          3 ani    Poliție judecat de Consiliul de Război al Corpului VII Sibiu; detenție la închisoarea militară din Sibiu și Doftana                     Arestat în martie 1926, împreună cu Ioan Fonagy. În ancheta Siguranței a recunoscut colaborarea cu cel din urmă de la Tg. Mureș, precum și activitatea desfășurată la Oradea, în 1925. A recunoscut că știa despre mașina de multiplicat manifeste găsită de Siguranță la Fonaghy.

1928-1929       Definitiv          7 ani    Inchisoare        -           -           în timp ce se afla închis la Doftana, a fost judecat și condamnat în procesul de la Galați, din 1928. A fost amnistiat în 1929.

            versus vezi la 2.1.c

115

2009. KAPPEL, Zoltan (n. 9.III.1924 Cluj (fiul lui Mauriţiu şi Doris) – 2008 Cluj-Napoca) – după război comisar ajutor în cadrul Siguranţei din Cluj, apoi ofiţer la Securitatea din acelaşi oraş între 1948 şi 1959, cu grad de sublocotenent în 1953, respectiv locotenent-major la trecerea în rezervă în 1959299 (v. şi M.Of. nr. 189 din 17 august 1948, partea I-a);

116

2011. KATZ, Avram – în febr. 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1638);

1644. CATZ, Clareta – în nov. 1945 încadrată ca şefă adjunctă de birou la Inspectoratul regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094);

4941. KATZ, Leiba - în 1948 numit profesor de Procedură Penală la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Neamţ (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955); în acelaşi an numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

2012. KATZ, Petru - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);

2013. KATZ, Saul - în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);

2014. KATZ, Stefan – în 1947 angajat informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei, Serviciul Poliţie Socială (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696; M.Of. nr. 278 din 1 dec. 1947, partea I-a);

2015. KATZ, ? (zis Pubi) – angajat al Direcţiei Regionale Banat a Securităţii la jumătatea anilor ’50, ulterior transferat secretar III la Ambasada României de la Viena;

            versus liste -vezi 2.5.b

117

2027. KESLER, Heinrich - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

vezi la 2.3.c

118

2034. KLEIMAN, Vasile – după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Cluj, în ian. 1948 transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie cu sediul în acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 13);

2035. KLEIMANN, Iosif - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);

            versus

21.KLEIMAN YONATAN YAKOV (60915/2016)

19.KLEIMAN PERL (80682/2016)

9.KLEIMAN MOSHE (80679/2016)

30. KLEIMAN HAVA (22253/2017) ;

119

2041. KLEINBERG, David – după război agent de poliţie la Poliţia Botoşani, din 1 dec. 1947 în cadrul Serviciului Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);

2042. KLEINBERG, Lucia - numită în iunie 1948 agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);

120

4977. KILLNER, Béla - în sept. 1947 consilier în cadrul comisiei de epurare a Baroului Oradea (A.N.R., serviciul judeţean Bihor, fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr. 92, ff. 31-2);

121

2046. KLIPA, Arcadie – după război inspector de poliţie la Inspectoratul Regional Craiova, în noiembrie 1947 transferat la Inspectoratul regional de Poliţie Piteşti (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9850);

122

2047. KOFFLER, Eva - după august 1944 impiegată în cadrul Poliţiei Rădăuţi, îndepărtată din serviciu în iunie 1945 pentru “grave abateri” (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);

2048. KOFFLER, Leiba (probabil soţul Eevei, v. supra) - din aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048); 723.

            versus vezi 2.1.c

123

2056. KOLLAR, ? – inginer, şeful serviciului tehnic la Direcţia Regională Banat a Securităţii la jumătatea anilor ’50;

124

2062. KUN, Andrei – după război agent de poliţie la Poliţia Satu Mare, în sept. 1946 transferat la Comisariatul de Poliţie Beiuş (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433), iar în luna decembrie a aceluiaşi an la Chestura de Poliţie Oradea, după ce în sept. 1947 fusese însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12860; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171); menţionat ulterior şi ca ofiţer de securitate la Baia Mare (1948-1950) (Ioniţiu 2008:88);

2063. KUN, Stefan – angajat în 1947 ca agent de poliţie cu atribuţii în domeniul Siguranţei la Poliţia Carei (M.Of. nr. 215 din 18 sept. 1947, partea I-a, p. 8446);

125

2067. LANDAU, Solomon - din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 15 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)

72.Landau Henrich, fiul lui Landau Mendel şi Sofia, născut la data de 21 noiembrie 1922 în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Givatayim 53523, str. Stamavar 9. (1.780/2004)

33. LANDAU ESHED NEHAMA (67463/2012) ;

31.LEVAV LANDAU MICKEY (10364/2014).

20.LANDAU SHMUEL (15568/2014).

12. LANDAU EMILIA (50093/2015) ;

22. LANDAU ARON (60242/2016) ;

10.LANDAU MOR (67847/2016).

11.LANDAU OREN (67898/2016).

26.LANDAU AVISHAI (63716/2016). Copii minori: 1

182. LANDA ALEXANDER (88122/2011) ;

126

2079. LEFCOVICI, Andrei (n. LEFKOVITS) - în iunie 1945 încadrat agent de poliţie în cadrul Comisariatului de Poliţie Reghin (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128); din luna iulie a aceluiaşi an impiegat în cadrul Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 162 din 20 iulie 1945, partea I-a, p. 6191 şi nr. 161 din 19 iulie 1945, partea I-a, p. 6163), demis din serviciu în ianuarie 1948 pentru luare de mită (M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948, partea I-a, p. 106);

127

2108. LEVENSOHN, Iosif – în martie 1948 comisar ajutor de Siguranţă la Poliţia Bacău (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);

128

2109. LEVY, Alexandru Alfred – în iunie 1947 numit agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335);

            vezi 2.3

129

2110. LICHT, ? – implicat în reprimarea partizanilor anticomunişti de pe versantul nordic al masivului Făgăraş (vezi memoriile lui Ion Gavrilă Ogoranu);

130

2115. LIVADĂ, Paul (n. Paul VIZENFELD la 7 iulie 1924, Iaşi) – din febr. 1948 impiegat stagiar de contabilitate la D.G.P., Serviciul Contabilitate (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011); în martie acelaşi an numit comisar ajutor la Direcţia Poliţiei de Siguranţă (v. M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2179, iar pentru românizarea numelui în baza deciziei ministrului Justiţiei v. M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4861);

            versus

37.Glick Liliana, fiica lui Vizenfeld Haina şi Gertrude, născută la data de 24 aprilie 1959 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Mifratz Sholomo 49. (209/2005)

131

2117. LOBEL, Edgar(d) (n. 1927) (n. Löbel?) – activist de partid şi ofiţer M.A.I., în 1963 menţionat ca locţiitor politic la D.P.C.I. Bucureşti, încă activ în 1970 (Solomovici 2004: 586, 587);

2120. LÖB, Eugen - din 1 aprilie 1948 lucrătir calificat la Direcţia Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);

[PCR MAI 1666 Löb Eugen 02.12.1916]

LOEBEL, Eugeniu        1915   Bucuresti / Romania    JM-13.250 b ST-24c    The List Begins St-26a

2121. LÖBL, Adolf – în august 1948 comisar ajutor pus de către M.A.I. la dispoziţia Serviciului Siguranţă din cadrul Inspectoratului regional de Poliţie Cluj (v. şi M.Of. nr. 189 din 17 august 1948, partea I-a);

versus

22.Lobel Davidsohn Sorin, fiul lui Leon şi Tiril, născut la data de 13 februarie 1961 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Str. Alyat-Hanoar nr. 14/31, 67450.(1855/2005). Copii minori: Loebel Davidson Lion, născut la data de 20 aprilie 1992, Loebel Davidson Roy, născut la data de 26 decembrie 1998.

17.LOBEL LUCIAN (86784/2016).

33.LOBEL HANA (10458/2017)

47.LOBL NACHMAN (12054/2014).

60.Lobel Hana, fiica lui Steiner Iacob şi Felicia, născută la data de 16 august 1968 în localitatea Tel Aviv Yaffo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzliya, str. Âteena nr. 12. (1.692/2009)

132

5269. LÖRINCZ, Eugen - în 1947 numit de ministrul Justiţiei prodecan al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Hunedoara (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3747)

133

2126. LUNGU, Iosif (n. LUDESCHER) (n. 4.XII.1910 Iaşi, după alte surse 1919) – medic M.A.I., secretar al organizaţiei de bază P.C.R. la spitalul din Sighet, din 1950 medic la penitenciarul din oraş, trecut în rezervă în 1955 (Fürtös 2007: 413-414 şi n. 60; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, n. 3; C.P.A.D.C.R. 2006: 237, n. 19);

Lungu Mihai – în 1949 era sublocotenent, şef Biroul IV Contrainformaţii militare, apoi şef Biroul V Anchete, Serviciul Judeţean de Securitate Botoşani.

            vezi 2.3.b

134

2129. LUPOVICI, Jak – medic încadrat la Spitalul Militar M.A.I în 1948; în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);

versus liste 2.4.b

27.ROSENZWEIG JOSELLE, fiica lui Lupovici Herinan şi Lupovici Katerina, născută la data de 1 mai 1946 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Hadar nr. 23, ap. 1, Herzlia. (1417/2005)

2013 26.LUPOVICI RON (57699/2012).

32.LUPOVICH BARUCH (85239/2011).

35. LUPOVICI JACK (67476/2012) ;

2014 20.LUPOVICI LEV ARI GIL (10698/2013).

135

2134. LUSTIG, Iacob (uneori ortografiat şi “Lusztig”) - din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), în decembrie 1946 transferat la Detaşamentul de Poliţie Episcopia Bihorului (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12860);

  2135. LUSTIG, Iosif – în august 1948 era curier în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 193 din 21 august 1948, partea I-a, p. 6937; M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);

[ pcr MAI 1962 Lustig Romulus 17.04.1918]

136

2144. MANDEL, Paula – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

2145. MANDEL, Wilhelm – în iunie 1945 numit comisar în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5098), ulterior transferat la Comisariatul de Poliţie Huedin, desituit în dec. 1946 pentru motive disciplinare (M.Of. nr. 291 din 16 dec. 1946, partea I-a, p. 12942);

vezi 2.1.c

137

2146. MANDELBAUM, Iancu – în 1947 agent, în 1948 era agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4312; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);

138

2160. MARGULIS, Leon – din iunie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Bârlad (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);

            versus vezi la 2.3.c

139

2167. MATHIAS, Jack (în unele documente ortografiat “Mattes Jack”) – comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă Bârlad/Vaslui după august 1944 (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2178; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5998; Zahariuc 2009: 185 şi 2010 II);

2168. MATIAS, Bernard - după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5983);

140

2171. MĂNESCU, ? (alias) – în subordinea colonelului Grigore Naum la Direcţia IV Contrainformaţii Militare a D.G.S.P. în 1948 (Cosma 1994: 47);

141

2173. MEDLER, Iosif – în 1947 agent la Poliţia Suceava (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083);

142

2174. MEDVEDOVICI, Titu Laurian – colonel, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1953); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 116/1965

143

2176. MEEROVICI, Iosif - din aprilie 1945 secretar al Poliţiei oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

2177. ME(I)EROVICI, Ferdinand (1906 – 1974 Focşani) – medic, locotenent-colonel, încadrat la sfârşitul anilor ’40 la Spitalul Militar Focşani (C.E. Focşani, Menora, nr 7 (iulie 2010), p. 19 şi “Figuri evreieşti din Focşani”);

versus 24.MEIROVICI ARNOLD, fiul lui Meirovici Israil şi Roza, născut la data de 1 august 1946 în localitatea Brăila, judeţul Brăila, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Halya nr. 12 (85/2005)

92.Shimon Batya, fiica lui Meirovici Ioina şi Rasela, născută la data de 1 ianuarie 1950 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod Hasharon, str. Duchifat nr. 41. (3.512/2005)

67.MEIROVITZ YAIR (19653/2014).

27.MEIROVICI ISRAEL (13933/2014).

144

2179. MEISTER, Herman Naftali – din 1948 lucrător calificat în centrala D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2241);

[pcr MAI 2177 Meister Naftali (Herman) 21.06.1905]

[ pcr mai 580 Mendel Iosif 12.04.1926]

145

2180. MENDELOVICI, Iancu – din 1 aprilie 1948 contabil-ajutor la Serviciul de Siguranţă Tecuci (M.of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11025);

2181. MENDELOVITS, Eugen – din 1 mai 1945 comisar la Poliţia oraşului Sighet (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);

2182. MENDELSOHN, Paul - numit în iunie 1948 maistru în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);

            vezi 2.4.a

146

2186. MEŢIANU, Verner - război comisar la Chestura de Poliţie Timişoara, în iunie 1948 transferat la Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 133 din 11 iunie 1948, partea I-a, p. 5032);

147

2188. MICHEL, Willy - în sept. 1945 încadrat comisar la Direcţia Siguranţă a Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7742);

            versus 28.Golden Sabina, fiica lui Michel Calman şi Raşela, născută la data de 25 mai 1932 în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, K. Haim - Haifa, str. Israeli Bention 55. (1.761/2007)

148

2189. MICHELZON, Albert – în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913); în 1952 locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

149

2193. MIHAIL, David (n. WEISSBUCH, fiul lui Moshe şi Haia Feiga (n. Verner)) (1908-1995) – ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1378)), fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după război ofiţer în S.S.I., apoi D.G.S.P., până în 1950 (Levy 2002: 207; Sugarman f.a.: 110), ulterior cu evoluţie necunoscută, probabil emigrat în Israel; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); căs. cu Emilia (1917-2000), tatăl Mioarei (1949-1965);

150

2194. MIHAILOVICI, Moise Aron – în martie 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a, p. 2147);

            vezi 2.1.c

151

2198. MIRONESCU, Mircea (n. Mircea MEEROVICI309) (20.V.1913 Podul Iloaiei, Iaşi) – angajat subinspector de poliţie în cadrul Inspectoratului regional Iaşi în mai 1945, încă în funcţie la  sfârşitul anilor ’40 (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3894; v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 248);

152

2208. MOZES, Ioan - în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10921);

[ pcr mai 2438 Mozes Ianos 26.11.1911]

vezi 2.3.c

153

2210. MUNIU, Reinholt – din aprilie 1945 secretarul Poliţiei oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);

154

2215. NATANSOHN, Adela – încadrată la 1 aprilie 1947 comisar ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922); ulterior funcţionară la Direcţia VIII Cadre a D.G.S.P. (Cosma 1994) (v. şi M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969 şi respectiv M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594, unde numele îi este ortografiat eronat “Natanscha”);

2215. NATANSOHN, Adela – încadrată la 1 aprilie 1947 comisar ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922); ulterior funcţionară la Direcţia VIII Cadre a D.G.S.P. (Cosma 1994) (v. şi M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969 şi respectiv M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594, unde numele îi este ortografiat eronat “Natanscha”);

155

2221. NEGREA, Jean Pierre - din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355);

[pcr MAI 1605 Negrea Jean Pierre 27.04.1922]

2222. NEGREA, Pavel (alias) (n. 13.I.1933 Coteşti, Vrancea (fiul lui Ignaţ şi Aneta) – d. 1993, Bacău) – angajat al Direcţiei Regionale, ulterior Inpectoratului Judeţean Bacău între 1962 şi 1988, când este trecut în rezervă cu gradul de maior312;

vresus

9.Ben Chaim Dror, fiul lui Negrea Mircea şi Magdalena, născut la data de 5 iulie 1944 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon 58837, str. Ishayahu nr. 13. (902/2007)

156

5621. NEUMANN, Enrest - în nov. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Oradea (M.Of. nr. 262 din 15 nov. 1945, partea I-a, p. 9981);

2226. NEUMANN, Retta – medic, în 1948 încadrată la Spitalul Militar M.A.I. în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);

            vezi 2.1.c

157

2235. NUŢĂ, Iancu - din 1 aprilie 1945 şeful secţiei gardieni publici din cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

158

2236. OPREA, R. Eugen (n. 14.II.1927 Bucureşti) (fiul lui Rudolf şi Elena) – membru de partid din 1945, angajat funcţionar în administrarea societăţii Astra Română, recrutat ca activist de partid în 1946, ocupă diverse funcţii până în 1948, când urmează Şcoala de ofiţeri politici M.A.I. (abslovită în 1949), înaintat la grad de locotenent şi ofiţer activ al M.A.I. până în 1964 (Solomovici 2004: 586-7);

159

2243. OZIAS, Marcel Iţic – la sfârşitul anului 1947 agent al Biroului de Siguranţă din Târgu Neamţ (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);

160

2244. OSTROWSCHI; Eduard - din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);

161

2249. PASCAL, Beniamin - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);

2250. PASCAL, Iosif - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);

2251. PASCAL, Lupu - în iunie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de Poliţie al oraşului Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

            versus

28.Pascal Han, fiul lui Dorel şi Sanda, născut la data de 20 iunie 1954 în Bucureşti, România, cu domiciliul în Israel, str. Adir 7 Reut (1279RD/2007).

37.PASCAL NETA-LI (63725/2016)

42. PASCAL DOR (10747/2017) ;

43. PASCAL TAMAR (10739/2017) ;

2015 18.PASCAL RAUL (13995/2014).

162

1028. PAVEL, Doru (n. Dorin GHERŞON157) (n. 1 ian. 1908 Tg. Ocna) – jurist, unul din avocaţii numiţi din oficiu care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi pentru “titoism” în 1950 (când încă nu-şi românizase numele, v. şi Rusnac 1997), apărător al lui Nicolae Steinhardt, pe care “îl apără cu un elan anemic, [aşa] cum era permis pe acea vreme să fie ‘apăraţi’ duşmanii clasei muncitoare” (Solomovici 2003: 305); în anii ’60-’70 secretar general de redacţie la Revista română de drept; coautor al comentariilor la Codul Penal al R.S.R. (1975); căs. cu Amalia Pavel (n. Avramescu), tatăl scriitorului şi istoricului literar Thomas (Toma) Pavel (n. 1941), stabilit în S.U.A. (inclus în Kuller 2008a: 440);

163

8306. POLIACI, Maria - arestată în ian. 1942 pentru că, potrivit organelor de anchetă, îşi “exprimase în public ura contra armatei române” şi deţinea ilegal “muniţie şi efecte militare” (apud M. Carp 1947: 218);

164

5740. POLINGHER, Gilda - în septembrie 1945 numită de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

165

2271. PROCA, Anton (1927 – 11.I.2010 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – în 1952 lt. maj. ing. în cadrul M.A.I. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosare anexe, nr. 3/1952, vol. I); căs. cu Lya;

[PCR MAI 1413 Proca Anton (Rosenzweig) 19.02.1927]

166

2272. (?) PROTOPOPOV, Mihai (fiul lui Ivan şi Maria; a.k.a. “Mişa”) (3.XI.1903 Cetatea Albă – 29.IV.1981) – evreu rusofon, ilegalist în Basarabia, infiltrat după august 1944 în conducerea S.S.I. de către N.K.V.D. (Cosma 1994: 30, 44); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;

167

5809. RÂMUREANU, Virgil - din nov. 1944 reîncadrat judecător la Judecătoria urbană II Bucureşti (de unde fusese exclus din motive rasiale în 1940) (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);

168

2282. REITER, I. Mauriciu – în 1947 încadrat ca informator, apoi promovat rapid, în mai 1948 definitivat în funcţia de comisar de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315; M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);

169

2284. REUSCH, Iosif – după august 1944 comisar-ajutor de poliţie în cadrul D.P.S., în mai 1948 avansat comisar (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);

2285. REUŞ, Nicolae - din aprilie 1945 şef de secţie de gardieni publici la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);

170

2283. RETY, Vili (în alte documente ortografiat “Retti Willi) – iniţial încadrat ca gardian public în toamna lui 1944, în sept. 1945 reîncadrat ca frizer la Inspectoratul de Gardieni Publici Bucureşti, din 1947 maistru-ajutor în cadrul centralei D.G.P., promovat maistru în mai 1948 (M.Of. nr. 209 din 14 spt. 1945, partea I-a, p. 8019 şi nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313) şi transferat la D.P.S. (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11024; comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);

171

2286. REY, Valentin – în 1947 numit prin decizie ministerială profesor de topografie la Şcoala de ofiţeri Jandarmi Bucureşti (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. în 1950 membru în Comandamentul trupelor M.A.I. (Duţu et al. 2002: 52-3); în 1950 lt.-col. în cadrul Comandamentului Trupelor M.A.I. (v. A.S.R.I., fd. documentar, dosar 10.090, f. 18); probabilă identitate cu “Brey.”, menţionat în Steinhardt (2005: 409) ca maior de Securitate (căs. cu Felicia (fiica unui bancher din Bucureşti în perioada interbelică, ar fi avut doi copii: Vladimir şi Lenina);

172

5857. ROLINGER, Sigmund - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127

173

2294. ROMAN, A. Mihail (n. Mihel REISMAN320, fiul lui Avram) (n. 1.III.1913 Roman) – de formaţie contabil, membru al Uniunii Patriotice (1944-1945), membru de partid din 1945, încadrat în D.G.S.P. în 1948, cursant al Universităţii Serale de Marxism-Leninism (1949-1951), ajuns colonel la sfârşitul anilor ’50 (d.p. nr. 1322);

174

2298. ROSEMBAUM, Ana - în nov. 1945 numită impiegată în cadrul Chesturii de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926);

2328. ROZENBAUM, Elisabeta – din dec. 1947 agentă de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului regional de Poliţie Braşov (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);

            vezi 2.1.c

175

2299. ROSEMBERG, Aron – medic, în 1948 încadrat la Spitalul Militar M.A.I. în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);

2303. ROSENBERG, Emanoil - din mai 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Turda (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);

5937. ROZENBERG, Isidor - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);

2003. JURESCU, H. Leo (n. ROSENBERG) (n. 1.V.1903 Focşani) - din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354; pentru nume v. şi M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945, partea I-a, p. 10351, respectiv M.Of. nr. 235 din 15 oct. 1945, partea I-a, p. 9003);

2300. ROSEMBERG, Noe (n. 1 dec. 1893) – membru de partid din 1945 (dosar R/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”), an în care este şi încadrat ca agent de poliţie în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), ulterior transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Oradea, iar în oct. 1946 la Detaşamentul de Poliţie Borş, Bihor (M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946, partea I-a, p. 10815);

Rosemberg Noe http://www.ilegalisti.ro/ilegalist/4093

Născut la data de: 01-12-1893, în loc. Bistrița, jud. Năsăud, Transilvania - Imperiul Austro-Ungar

Etnia: evreu Membru din: 1944

Cazier: arestat la Oradea pentr participare la o demonstrație, 1930; arestat la Galați, reținut pentru cercetări, judecat

-           București, Galați          A participat la greve, la demonstrații muncitorești, a activat în sindicate.

1931-1933       Bacău A participat la greve, la demonstrații muncitorești, a activat în sindicate.

1945                Încadrat în MAI.

1952    Era plt. de miliție la Oradea.la Detaşamentul de Poliţie Borş, Bihor (M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946, partea I-a, p. 10815);

2301. ROSEMBERG, Salo - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

            vezi 2.1.c

176

2302. ROSEMBLAT, Iancu – după război şef de birou la Poliţia Dorohoi; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227);

1584. BERDICEVSCHI, Sara (n. ROZENBLATT) – angajată în martie 1948 informator diurnist în cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei din M.A.I., apoi tansferată la Spitalul M.A.I. (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2279; M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);

versus

46.Flrischer Ziva, fiica lui Rosenbiatt Froim şi Bela, născută la data de 16 februarie 1943 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul în actual Israel, Tel Aviv Yahanan Hasamolak nr. 5. (1.289/2007)

50. ROZENBLAT DANA (16757/2014);

27. ROZENBLAT ARIE (73079/2016) ;

62.ROZENBLAT ROTEM SARA (76366/2016).

50. ROZENBLAT DANA (16757/2014);

27. ROZENBLAT ARIE (73079/2016) ;

62.ROZENBLAT ROTEM SARA (76366/2016).

177

2305. ROSENBLUTH, Andrei - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);

178

2306. ROSENFELD, Tereza – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

2307. ROSENFELD, Zoltan (alias “Zoltan Toma”) (n. 13.IX.1900 Oradea) – angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Episcopia Bihorului (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910; M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3943), ulterior menţionat de multiple surse şi ca ofiţer operativ al Securităţii Oradea în anii ‘50;

5890. ROSENFELD, David - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Paitra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);

5941. ROZENFELD, Andrei - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Satu-Mare (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

            versus vezi la 2.1.c

179

2308. ROSENSVEIG, Estera – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

2330. ROZENSWEIG, Stela – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I, pare în acelaşi dosar şi sub numele Estera Rosensveig);

vezi 2.4.b

180

5909. ROSZI, Adalbert - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Maramureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

181

9a 2321. ROTMAN, Arnold - în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă

9b 2322. ROTMAN, Aron – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R.

9c 2323. ROTMAN, M. Aurel – numit în martie 1948 comisar ajutor de poliţie la Poliţia Fălciu prin decizie a ministrului Afacerilor Interne

9d 2324. ROTMAN, Bella – între toamna lui 1944 şi august 1945 impiegată în cadrul Serviciului Controlului Străinilor din M.A.I.

2320. ROTHMAN, Ioan – după război detectiv în centrala D.G.P., din 1 iulie la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);

            versus lista II, III- vezi la pt c

182

2339. SAIDER, Sofi Alice (SEIDER) – în 1947 numită impiegată stagiară mai întâi în centrala D.G.P., apoi în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9849);

183

2348. (?) SAUCIUC, Bruno – în 1956 ocupa funcţia de şef al Serviciului IX din cadrul Direcţiei a II-a a Securităţii (Dobre et al. 2006: 78)

184

2349. SAVIN, Teodor (n. Teodor Herbert STERN326) (n. iulie 1910 Stanislawow, Polonia) – în 1948 era agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Bacău (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);

185

2346. SANDBERG, Goldiana – absolventă a Facultăţii de Drept din Iaşi, ulterior angajată comisar-ajutor în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);

186

2474. SBICIUC, Ioan (fiul lui Simion şi Rosalia) (15.XII C-lung Moldovenesc, SV – 2006 Suceava) – între 1955 şi 1968 în cadrul regionalei Suceava, în 1966 avansat la gradul de lt.-maj.; trcut în rezervă la 1.10.1964341;

187

2353. SCHAFFER, Zissu – la sfârşitul anilor ’40 gradat la Securitatea din Huşi (Neştian 2010: 87);

            vezi 2.3.c

188

2360. SCHIP, Mendel - din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

189

2361. SCHLESINGER, Erwin – în 1953 membru U.T.M., propus pentru încadrare în Direcţia VIII a M.S.S. într-un referat din 5 august 1953 (Datcu 2009; Goma 2007: 118; Duică 2001: 54);

2362. SCHLESINGER, Paul – ofiţer încadrat în D.G.S.P. la înfiinţare (1948) (Cosma 1994: 44);

            vezi 2.3

190

2366. SCHNAPP, Darius – din iunie 1945 agent (din 1947) principal de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313; M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);

            vezi 2.1.b

191

2367. SCHNEIDER, Anuţa – în 1947 angajată ca telefonistă în centrala Siguranţei, în 1948 încadrată cu grad de plutonier şi funcţie operativă în D.G.S.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080; Jela 2001; Solomovici 2004: 595);

2148. MANEA, Roland Emil (n. SCHNEIDER) (n. 30 nov. 1924 Chişinău) - din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; pentru schimbarea numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 1371 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977);

            vezi 2.3.c

192

2371. SCHREINER, Ludovic – din mai 1945 agent de poliţie la Poliţia oraşului Sighet (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);

193

2372. SCHULLER, Lucian – în 1948 menţionat ca agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144);

            verus

SCHULLER, Lucian     1923   Bucuresti / Romania    JM-13.254 DI-4a         Slave Labor

84.Schuller Ernst Hermann, fiul lui Hermann şi Marta, născut la data de 14 aprilie 1950 în localitatea Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, cetăţean german, cu domiciliul actual în Germania, Kaspar-Glaser str. 2, 75172 Pforzheim. (Dosar nr. 1.749RD/2006)

SCHULER, Herman     Radautzi          Radautzi / Bucovina     JM-3966(not big lists) A-26

118.Schuller Emese, cetatean german, nascuta la 24 iunie 1958 in localitatea Targu Mures, judetul Mures, Romania, fiica lui Bela si Laura, cu domiciliul actual in Germania, 50858 Köln, Ostlandstr. 49.

 SCHULER, Bela            Targu Jiu / Romania CLAIMS LIST NI-249   Camp / Ghetto In Transnistri

59. SCHULLER ILEANA (16066/2016) ;

194

6132. SCHWARTZ, Alexandru - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Zalău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);

2376. SCHWARTZ, Andrei – la 1 aprilie 1948 angajat comisar ajutor de poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Războieni (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);

6123. SCHVARTZ, Emil - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);

2380. SCHWARTZ BERCOVICI, Ghizela – după război impiegată la Direcţia Penitenciare a M.A.I., în sept. 1946 transferată la Penitenciarul Braşov (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);

2377. SCHWARTZ, Ilie - din mai 1945 agent în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 17 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)

6124. SCHVARTZ, Iulian - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);

6125. SCHVARTZ, Marcu - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);

2379. SCHWARTZ, Mendel - în nov. 1947 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Tulcea (M.Of. nr. 257 din 6 nov. 1947, partea I-a, p. 9880);

5603. NEGREA, Martin (n. SCHWARTZ) - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Bihor (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

6171. SCHWARZ, Martin - în sept. 1947 prodecan şi totodată preşedinte al comisiei de epurare a Baroului Oradea (A.N.R., serviciul judeţean Bihor, fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr. 92, ff. 31-2);

6157. SCHWARTZ, Mauriţiu - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Mediaşul Aurit (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);

2378. SCHWARTZ, Mauriciu - fost croitor, după august 1944 încadrat la Chestura de Poliţie Timişoara ca agent, până în 1946 (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12859; M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349); menţionat ulterior ca plutonier major al D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 597);

2223. NEGRU, Nicu (n. SCHWARTZ) - anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii în anii ’50 (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

[ pcr mAI 1257 Negru Nelu (Schurantz Herșcu) 18.09.1908]

6160. SCHWARTZ, Sami / Samy - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Buzău (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845); în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);

6161. SCHWARTZ, Sami - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

2374. SCHVARTZ, Vera - în 1946 impiegată în centrala M.A.I., propusă spre avansare la funcţia de şef de birou (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);

            vezi 2.3.c

195

2397. SERCUS, David – sublt. (r) de artilerie, radiat din registrele de rezervişti pe motive rasiale în 1941, reîncadrat în 1945; în 1947 era chestor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 155 din 10 iulie 1947, partea I-a, p. 5807; M.Of. nr. 249 din 28 oct. 1947, partea I-a, p. 9614; M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5122);

196

2399. (?) SEVICI, Sava – încadrat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a în iunie 1945 (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

197

2400. SFAB, Vasile – fost şofer, plutonier operativ la DRSP Bucureşti;

198

2403. SIGNER, Alfred – încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. în mai 1945 (M.Of. nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); transferat începând cu 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);

199

2404. SILER, Nina - în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922);

200

6270. SIMŞENSOHN, Dorothea – după război supleantă la Tribunalul Bacău, în aprilie 1948 transferată ca ajutor de judecător la Judecătoria Mixtă Câmpulung Mold, (M.Of. nr. 98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3809);

201

2410. SIN Aaron, ? – anchetator la Securitatea Suceava, emigrat în Israel în 1964 (Caţavencu 2007; Solomovici 2004: 566);

2411. SIN HERŢEL, Iancu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

2412. SIN IANCU, Froim zis “Finkelstein” - din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

2413. SIN IOSUP, Leon - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

2414. SIN REBECA, Sulim A. - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

2415. SIN ŞMIL, Pincu H. - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

            versus

47.Fuchs Lily, fiica lui Sin Moişă David şi Roza, născută la data de 12 septembrie 1946 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cu domiciliul în Israel, Migdal Haemek, str. Shoshanat Haamakim nr. 115. Dosar nr. 1.755RD/2007

40.Leiba Henic, fiul lui Sin Leiba Avram şi Leia, născut la data de 6 august 1951 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Yokneam lllit 20692, str. Marganit nr. 19. (3.722/2005)

23.SIN BETI SHAY YEHUSHUA (77433/2016).

33.SIN BETI HAI YEHIEL (88791/2016)

202

2420. SMIRNOV, Leon Constantin – general-maior M.A.I., evreu originar din U.R.S.S., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);

203

2421. SNITZER, N. Ioan - în 1947 comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Suceava (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);

204

2437. SONN, Emeric – după război comisar la Poliţia oraşului Lugoj, în mai 1948 transferat la Chestura de Poliţie Arad (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4265);

205

2438. SONCA, Ervin – în 1954 locotenent major de Securitate, co-autor al referatului din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu (Arhivele Statului, fd. 95, Dosar 12402, apud Tănase 2010);

206

2441. SOROCEANU, Isidor – după augusat 1944 încadrat ca prim-gardian la Penitenciarul Doftana, în oct. 1945 transferat la Penitenciarul Suceava (M.Of. nr. 243 din 24 oct. 1945, partea I-a, p. 9340);

207

6368. SPITZER, Pavel - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Mureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.); posibilă identitate cu:

SPITZER, Pavel                       Olgopol / Balta / Transnistria   M39/27 A-10

6369. SPITZER, ? – după război procuror în oraşul Cluj (Kuller 2008c: 185);

56.Spitzer Robert, fiul lui Mihai şi Şarlota, născut la data de 31 mai 1944 în localitatea Timişoara, judeţul Timiş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, K.Bialik, str.Haarhonim nr. 15. Dosar nr. 901/RD/2007

124.Spitzer Petru, fiul lui Alexandru şi Ana, născut la data de 12 ianuarie 1947 în localitatea Oradea, judeţul Bihor, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beeri nr. 30, Herzelya. (1.199/2007)

28.Fischer David, fiul lui Spitzer llie şi Fischer Feige, născut la data de 2 februarie 1923 în localitatea Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Hamarha nr. 23. (2.244/2007)

34. SPITZER HAY MICHAL (14188/2013) ;

49.SPITZER IVAN (47804/2016)

208

2446. STARK, Desideriu – în nov. 1949 sublocotenent la biroul de Securitate din Caransebeş (Fl. Banu 2008: 327);

2447. STARK, Emeric - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);

            vezi 2.3.c

209

6381. STAUB, Şandor (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”; probabilă identitate cu “Alexandru Staub”, considerat demisionat de M.A.I. în iulie 1945 din postul de şofer la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6353) şi respectiv cu dosarul nominal “Staub” din Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1065);

6382. STAUMB, Stefan - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Tulcea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);

210

6387. STECHER, Fridrich - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Suceava (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

211

2458. STEINBACH, Jean – în oct. 1947 angajat ca informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 247 din 25 oct. 1947, partea I-a, p. 9563);

212

2455. STEI(N)FELD, Adalbert - începând cu 1 februarie 1948 comisar-ajutor la Poliţia Sighet (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515);

213

2463. STEINER, Tiberiu – în 1948 era comisar-şef de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului regional de Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632);

2464. STEINER, ? – anchetator al Securităţii din Satu-Mare în 1948-1950 (Jela 2001);

Steiner (?) – anchetator de o mare cruzime, angajat al Securităţii din Satu-Mare în anii1948–1950

            versus

104.Steiner Dan, fiul lui Alexandru şi Frieda, născut la data de 22 februarie 1957 în Braşov, judeţul Braşov, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Har Adar, str. Ha Alon nr. 99. Copii minori: Steiner Shir, născută la data de 16 decembrie 1993. (3.092/2007)

            103.Steiner Bar, fiica lui Dan şi Nava, născută la data de 21 septembrie 1989 în localitatea Ierusalim, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Har Adar, str. Ha Alon nr. 99. (3.092/2007)

00.Steiner Dalia, fiica lui Adalbert şi Debora, născută la data de 23 decembrie 1957 în localitatea Lechinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Yoseftal 6/19, K Motzkin. (1.361/2006)

60.Lobel Hana, fiica lui Steiner Iacob şi Felicia, născută la data de 16 august 1968 în localitatea Tel Aviv Yaffo, Israel, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzliya, str. Âteena nr. 12. (1.692/2009)

76. STEINER AMI (66110/2015) ;

39. STEINER ILAN (34344/2016) ;

214

2471. STERNBERG, Sidonia – în 1946 numită gardian la Penitenciarul Constanţa (M.Of. nr. 158 din 11 iulie 1946, partea I-a, p. 7238);

2472. STERNBERG, Valeria - între toamna lui 1944 şi august 1945 informatoare în cadrul Serviciului Controlului Străinilor din M.A.I. (M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);

215

2473. (?) STOIANOVICI, Sofia Alexandra – profesoară civilă la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1960;

216

2475. STOKKER, Andrei – în 1955 locotenent-major la D.P.L.C., prezent în anii ’50 la Penitenciarul din Sighetu Marmaţiei (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, 514);

217

2476. STOLCZ, Mihail - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099); în iulie 1948 definitivat în funcţie (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967);

218

2477. STRAUBER, Malca (fiica lui Bernard) – locotenent, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);

219

2478. STRAUSS, Francisc – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1955, 1962);

220

2479. STRAUT, Alexandru – din 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Chestura de Poliţie Arad (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);

221

2480. STREISFELD, Bercu – după război comisar la Poliţia oraşului Roman (M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5076; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077);

222

2485. SULARIU, Vasile Simion – locotenent-colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);

223

2486. SUMER, Ştrul - din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

224

2490. (?) SZEKELY, Iuliu – locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

2491. SZEKELY, Sara (13.XII.1930 Hodosa, Ciuc - 26.XI.2011 Cluj) – plutonier, translatoare de limbă rusă la Securitatea din Cluj între 1953 şi 1960; mama ziaristei Andrea Ghiţă;

225

2492. (?) SZINTE, Iosif (fiul lui Ioan şi Irma (20.IV.1925 Braşov – 2009 Braşov) ofiţer în cadrul relgionalei de securitate Braşov/Stalin între 1950 şi 1964 (avansat maior în 1964); trecut în rezervă la 30 sept. 1964344;

226

2494. ŞERBAN, Carol - în iunie 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Miercurea Ciuc (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);

227

2495. ŞILING, ? – locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş în 1958 (Vischi şi Ivanciuc 2003);

228

2500. ŞMIL, M. Moise – în 1948 era comisar ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P., de unde demisionează în luna iunie a aceluiaşi an (M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1388; M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);

239

2509. TAILLER, Dan (n. Teiler?) – în 1955 căpitan la D.P.L.C., prezent la pentitenciarul din Sighetu Marmaţiei (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, 514);

230

2510. TANENŢAP, Gavrilă (Tannenzapf?, n.n.) - din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);

231

2512. TĂSLĂOANU, Iancu – după război încadrat la Poliţia oraşului Huşi; în sept. 1947, cu grad de comisar-ajutor, însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Huşi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927);

232

2515. TEPFENHARDT, Antoniu - din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355);

 233

2516. TERDIMAN, Alfons – în octombrie 1945 numit secretar al Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);

234

6609. TINA, Ţalic - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);

235

2519. TOMESCU, Cecilia (f. FROIMOVICI348) (n. 20 ian. 1924 Bucureşti) – în iunie 1947 numită informatoare în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335, când încă nu îşi schimbase numele);

2520. TOMESCU, Mauriciu (n. FROIMOVICI, fiul lui Nathan, care îşi românizează în aceeaşi formă numele în 1947) (n. 19.VIII.1921 Bucureşti) - în mai 1948 definitivat în funcţia de comisar-ajutor

de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315; M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7247);

236

2521. (?) TUCŞEK, Coloman – din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);

237

2524. UNTERFORT, Iacob (n. 1913 Rădăuţi) – ilegalist, aflat pe lista cominiştilor categoria “A” a Siguranţei în 1941; din aprilie 1945 comisar-ajutor de poliţie la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048); îndepărtat din serviciu după doar două luni pentru “grave abateri” (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);

2525. UNTERFORT, Mozes - din aprilie 1945 agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Siret (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);

2526. URSEANU LINDENBERG, Dolfy – după august 1944 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, post din care deisionează în ianuarie 1948 (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 536);

238

2527. VAGNER, Irina – după război impiegată la Poliţia Zalău, cu atribuţii de Siguranţă din 1 dec. 1947 (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);

239

2533. VIENER, Arcadius (uneori ortografiat, eronat, “Biener”) - comisar de poliţie la Poliţia oraşului Rădăuţi (1945-1946), apoi şef de serviciu la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Coroanei” clasa I-a (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862);

240

2537. VOINOVSCHI, Adalbert – din 1945 şef de secţie gardieni publici la Poliţia Satu Mare (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5672);

241

2544. WEBER, Emeric – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979);

2545. WEBER, ? – şeful Securităţii din localitatea Făget (jud. Timiş) în anii ’50;

            versus

69.Habel Eva, fiica lui Weber Mihai şi Margareta, născută la data de 30 decembrie 1931 în localitatea Lenauheim, judeţul Timiş, România, cetăţean german, cu domiciliul actual în Germania, 91781 Weibenburg i Bay, Am Maierfeld 10. (4.144/2008)

WEBER, Margareta     Osd 20                         JM-344(jews from Romania) PAGE 53

100.Weber Moshe, fiul lui Veber Maier Volf şi Hana, născut la data de 6 ianuarie 1950 în localitatea Vatra Dornei, judeţul Suceava, România, cetăţean israelian, cu domiciliul în israel, Ramat Hasharom, str. Azar 41/4. (1.762/2006)

77.WEBER JOHANN (25119/2012).

56.WEBER BRUNO (63580/2012).

36. WEBER GENI (5165/2013) ;

40.WEBER TAL (13341/2014).

146.Weber Katharina, fiica lui Schausz Ioan şi Ecaterina, născută la data de 21 decembrie 1931 în localitatea Lovrin, judeţul Timiş, România, cetăţean german, cu domiciliul actual în Germania, Furtherstr. 33, cod 91126 Schwabach. (948/2008)

242

2531. VEINER, Ana – după război impiegată la Poliţia oraşului Roman; din sept. 1947 însărcinată cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);

2549. WEINER, Capel – după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi; în 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10485);

vezi 4.4

            versus

308.Vainer Ludmila, fiica lui Ştrikman Faviş (născut la 13.12.1931 în localitatea Hotin) şi Ida, născută la data de 1 ianuarie 1962 în localitatea Hotin, judeţul Cernăuţi, Ucraina, cetăţean ucrainean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chişinău, bd. Moscova nr. 3, bl. 1, ap. 96. (6.930/2003)

309.Vainer Mihail, fiul lui Leib şi Niusea (născută la 28.01.1926 în localitatea Viniţa), născut la data de 26 aprilie 1960 în localitatea Ocniţa, judeţul Ocniţa, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chişinău, bd. Moscova nr. 3, bl. 1, ap. 96. (6.934/2003)

11.Einav Benamy, fiul lui Weiner Heinrich şi Myriam, născut la data de 6 mai 1947 în localitatea Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Dereh Aiam 21A. (4.891/2004)

135.Weiner Victor, fiul lui Weiner Max şi Elisabeta, născut la data de 9 iunie 1944 în Bucureşti, sectorul 1, România, cu domiciliul în Israel, Hadegel Haivri 18/6, Rishon Lezion. Dosar nr. 1.447RD/2006

37. WEINER AMIT (38472/2013) ;

38. WEINER ALON (38471/2013) ;

39. WEINER LIOR (38473/2013) ;

51. WEINER ROTEM (36802/2013) ;

53.WEINER TOMER (41261/2013).

79.WEINER RONEN (48893/2013).

40. WEINER ARIE (36801/2013) ;

28.WEINER OFRI (44716/2013).

106.WEINER DOTAN (20572/2014).

65.WEINER HUGO (845/2015).

49.WEINER RONIT (50885/2016)

48.WEINER ROEI PINCHAS (57713/2016).

60. WEINER GHIZI TOVA (10484/2017) ;

243

2550. WEINFELD, Arnold - în iunie 1945 numit comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);

            versus

51.Weidenfeld Iacov, fiul lui Rubin şi Eva, născut la data de 11 decembrie 1947 în localitatea Botoşani, judeţul Botoşani, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa str. Simson nr. 24. (135/RD/2006)

 18053. Weidenfeld, Rubin     Birth date: 1923 Braila necas

99.Weidenfeld Siegfried, fiul lui Alfred şi Debora, născut la data de 14 aprilie 1929 în localitatea Cernăuţi, judeţul Cernăuţi, Ucraina, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petach-Tikva, str. Shapira nr. 15. (Dosar nr. 5.575RD/2004)

103.Savir Nana, fiica lui Weidenfeld Smaia-Iosub şi Bella-Zisla, născută la data de 18 august 1957 în Bucureşti, România, cetăţean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Hashron, Seset Haiamim nr. 28, 47247. (21/2007)

73.WEIDENFELD TOVA (85151/2016).

244

2552. WEINTRAUB, Julieta – din 1 aprilie 1948 încadrată ca agent de poliţie în centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594), considerată însă demisionată pentru neprezentare la post (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);

            vezi 2.3.c

245

2563. WEISSBLATT, Bernard – în sept. 1948 era agent de poliţie în cadrul Direcţiei Siguranţă a Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7303);

CADRE MAI Weisblatt Bernard 18.03.1923

246

2565. WELTMAN(N), ? – evreu originar din Caransebeş, după război ajunge ofiţer de miliţie la Bucureşti (I. Lungu 2009: 252);

247

2567. WEXLER, Ana - după război şefă de birou cu o gradaţie la Subsecretariatul de Stat al Aerului din cadrul Ministerului de Război (M.Of. nr. 172 din 27 iulie 1946, partea I-a, p. 8009);

2568. WEXLER, Betti - în iunie 1945 încadrată şefă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708);

2569. WEXLER, Samuel - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);

            vezi 2.3.c

248

2571. WIEGNER, Ebner Iacob – din 1948 comisar de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Turda (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);

249

2572. WILDER, Heinrich - în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Chestura Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706), demis însă o lună mai târziu (M.Of. nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6352);

250

2579. WITZMAN, Mendel – fost frizer, angajat al D.R.S.P. Bucureşti ca lucrător calificat încă de la înfiinţare (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495; Jela 2001; Solomovici 2004: 608);

6846. WITZMAN, Mendel (23.II.1915 – 19.IV.1982) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); membru de partid în mod formal din 28 nov. 1945 (dosar W/34 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

251

2581. WOHL, Zoltan – la 1 mai 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Sighet; în noiembrie 1945 numit comisar la Detaşamentul de Poliţie Valea Vişeului (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926), în sept. 1946 încadrat comisar la Poliţia oraşului Zalău (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);

252

2584. WUMBRAND, Moses – din aprilie 1948 comisar-ajutor în cadrul Siguranţei (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);

[lt. Moses Wurmbrand şef problemă]

253

6869. ZAKARIAS, Eugen - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Ciuc (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);

254

2589. ZALMANOVICI, Moise – în august 1948 comisar în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 190 din 18 august 1948, partea I-a, p. 6747);

            vezi 2.3.c

255

2590. ZAMEL, Aron – în 1947 comisar-ajutor la Serviciul Judeţean de Siguranţă Baia, apoi transferat la Comisariatul de Poliţie Paşcani, iar în iulie 1948 la Biroul de Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5999);

256

2594. ZEBACENSCI, Leopold – în febr. 1948 încadrat agent de poliţie la Poliţia Roman (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);

257

2596. ZEIDMAN, Solomon - în martie 1948 numit agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913);

            vezi 2.3.c

258

2597. ZEILICOVICI, Iancu - în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);

259

2608. ZILBERSTEIN, Monel – angajat în iulie 1945 ca agent de poliţie la Chestura II Poliţie de pe lângă Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 171 din 31 iulie 1945, partea I-a, p. 6539);

260

6913. ZIMLER, Leib - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

261

2609. ZOLER, Avram - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

262

2611. ZSIGMEN, Stefan - din mai 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);

263

2612. (?) ZSIGMOND, Iosif – În 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe; din 1947 comisar la Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);