Actiunea pentru eliberarea Romaniei - 7
"Piata Universitatii Distribuita" : un spatiu de coordonare a proiectelor


       Strategie

    Textele precedente au fost indemnuri la actiune. Ele au fost intimpinate probabil cu intrebarea, pusa obsesiv, de 15 ani : care actiune? Ce e de facut pentru a schimba situatia din Romania? Care e solutia? Cum intervenim azi, cit mai repede, cit nu e prea tirziu?
    Nu veti gasi aici raspunsul probabil asteptat.... ci o invitatie de a regindi intrebarea ! Eroarea este ca incercam sa rezolvam o problema atit de complexa fara a o formula bine, fara a o intelege in profunzime, fara a organiza armata celor ce vor s-o atace. Ne-am impotmolit in superficialitate. Batem pasul pe loc, incercind sa ardem etapele.

    Sa stabilim mult mai riguros ce e de facut – asta avem intii de facut!
    O data formulata o strategie coerenta , vom fi deja pe drumul cel bun.
    Pe cine asteptam- ca sa ne arate calea? Un mesia? Nu noi , cei interesati - cit mai informati, cit mai hotariti, cit mai bine coordonati –trebuie sa elaboram, progresiv, raspunsul?
    El nu poate fi formulat aprioric, oricit de profunda si de documentata ar fi analiza, are nevoie de o spirala actiune-observatie-analiza-decizie-actiune, de tatonari, conforme cu un plan convergent .
    Nu poate fi gasit de citeva "virfuri" (guru, lideri, personalitati etc.) ci reclama contributia multora, plasati in diverse contexte, vazind prin diverse filtre, acoperind pozitii si metode variate de observare. O boala a unei colectivitati, reclama interventia creierului sau colectiv.

    In acesti 15 ani s-au consumat, mai mult sau mai putin observate, multe energii- dedicate Eliberarii Romaniei, de catre diverse persoane sau asociatii. S-au irosit atitea idei valoroase, s-au ratat atitea ocazii, s-au stins atitea initiative, sa-au uitat atitea acte laudabile... s-au blazat atitea constiinte dezamagite.
    Puse cap la cap, coagualate, coordonate, activitatile noastre ar fi dus undeva, ar fi construit progresiv o baza pentru continuarea cautarii. Ele s-au irosit insa , ca o pierdere termica (miscare sociala browniana). Experienta Retelei si inexperienta noastra- ne-au impiedicat sa ne polarizam agitatia.

    Era firesc sa se intimple asa. E aproape paradoxal sa formezi o miscare structurata (coerenta) de jos in sus, lasind fiecaruia libertatea de a actiona conform constiintei lui, fara inregimentari, fara obligatii, fara motivatii materiale. Sa impaci nevoia de profunzime cu cea de promptitudine. Sa organizezi fagurele, pe masura ce se albinele active toarna mierea pe unde pot .
    Partea adversa, condusa din centri bine organizati, folosind aparatul statului si manipularea Media, bazata pe inrolarea membrilor mafiei si folosirea mercenarilor-are cu totul alte sanse.
    Cu ce putem contrabalansa acest handicap? Entuziasmul nu s-a dovedit suficent. Nu poate fi mentinut- mult timp si la multi- la temperatura necesara. Mai devreme sau mai tirziu, in fata greutilor, ingratitudinilor, pierderilor materiale, zadarniciei- cedeaza si ultimii incapatinati.
    Si atunci? Cum scapam din infundatura? Cautind sprijinitori externi care ne vor aserviri si confisca- compromitindu-ne din simbure ipoteticele victorii ?
    Se pare deci ca, dupa oamenii de actiune, pierdem in acest punct si pe cei capabili de analiza, siliti sa se plece in fata evidentei: masinaria Puterii nu poate fi infruntata de jos in sus. E o concluzie pripita. De-abia acum provocarea devine interesanta pentru ginditorii profunzi, capabili (iubitori) de meta-analiza: "Care e solutia structurala a unei asfel probleme? De-abia acum omul de actiune e pus in fata unei provocari incitante: "Cum sa te descurci, strapungind acest blocaj"?

    Vem deci formulate intrebarile majore, problemele pe care se poate concentra curentul AER.
    Pentru atacarea lor colectiva este neceasara o infrastructura de comunicatie si coordonare.
    Dorim solutii? Sa punem intii la punct ochii care sa scruteze realitatea, creierul care sa gindeasca, nervii care sa comunice influxurile. Sa asiguram intii circulatia informatiei intre celulele civice- pina acum izolate. Vom vedea apoi de ce judecati si de ce interventii va fi capabil acest sistem multipolar.
    Am pornit acest proiect dupa studiul atent al unor miscari socio-poltice, coordonate cu succes prin Internet- un mediu care a deschis posibilitati noi pentru interconectarea initiativelor.
    Propunem deci "Piata Universitatii Distribuite"- ca un instrument de coagulare un "portal"). Nu unicul: orice alte sinapse care vor lega neuronii contestatiei romanesti, sint binevenite ( ne vom lega la ele, sau le vom semnala). Nici nu e bine sa cladim un "centru" al gindirii noastre –asta ne-ar fragiliza. Doar canale si protocoale de cooperare. Vedem deci acest spatiu ca un focar de interconexiune.

    Metafora sistemului nervos nu e suficenta pentru a sugera tot ce avem in vedere.
    Sa o combinam cu cea a modului de actiune a virusilor. Organisme mici si simple... care pot dobori creaturi enorme si bine organizate. Suna interesant... pentru postura noastra fata de monstru , nu?
    O data rezolvata problema propagarii informatiei eliberatoare de constiinte (organizatoare de rezistente), Tovarasii vor incepe sa aiba dificultati cu noi. Ii vom hartui din toate partile. Le vom devaloriza atuurile- prin modul nostru de organizare- difuz, distribuit si dinamic.

    Un alt aspect (explicat deja in textul AER5) : nu ne vom lasa atrasi in capcana cautarii marilor consensuri multilaterale, paralizati in nesfirsite discutii, elaborind organizari complexe pentru a urmari obiective vagi. Vom semanla, interconecta sau gazdui proiecte organizate in jurul unor obiective concrete, palpabile- punind pragmatismul (concretetea) in slujba moralitatii (principiilor).
    E perfect posibil si legitim ca doi participanti, cooperind bine intr-un anume proiect- sa fie in dezacord pe alte teme. Nu se vor certa insa in acest spatiu- dedicat sinergiei in definirea strategiilor, obtinerea "livrabilelor", combinarea rezultatelor separate. Fiecare persoana (grup) va contribui conform posibilitatilor si intereselor sale, implicindu-se doar in proiectele care-i convin (ca obiectiv , ca metoda, ca echipa). Vom stimula astfel participarea pe scara larga, minimizind efectul incompatibilitatilor.
    Cresterea "bulgarelui de zapada" se va face cu pierderi minime, cumulind activitati variate (autonome- sau corelate, organizate aici- sau doar semnalate) in jurul unui numitor comun conceptual- care va fi redefinit continuu.. Aceasta integrare "semantica" a actiunilor- va produce caracterul unitar de care vor putea profita toate proiectele conectate, toti cei ce vor sa actioneze automom, dar solidar, in cadrul unui curent coerent.



Sinteza privind rostul AER

 

    Romanii sint siliti sa aleaga intre adeptii aservirii fata de Mafia interna si adeptii aservirii fata de grupuri de interese si propaganda externe. AER respinge aceasta "alegere" si militeaza pentru A TREIA CALE: a apararii intereselor populatiei din Romania- fata de orice aservire.

   "Ciocnirea" amintita mai sus e o capcana, in care cele doua parti fac capital reciproc din denuntarea nocivitatii adversarului : baronii semnaleaza (cind au nevoie) vinderea tarii si cei aserviti extern semnaleaza crimele baronilor (cind au nevoie). Alteori, cele doua parti concurente (nu adverse) se aseaza la masa verde, pentru a cade la pace, impartindu-si prada si teritoriile.

   Vrem sa deschidem ochii romanilor asupra acestui joc. Asta le va permite sa-l depaseasca , redesenind linia frontului- intre patriotii completi si tandemul baroni locali/arendasi pentru straini.

   Dar Piata nu va fi deschisa numai celor care gindesc in termenii expusi mai sus. Ea va permite exprimarea oricarei contestatii  legitime.

 

Ioan Rosca,
21 decembrie 2004

Pagina precedenta Piata Universitatii 2005