Actiunea pentru eliberarea Romaniei - 4
Electoratul captiv


    La 15 ani de la declansarea revolutiei anti-comuniste, la a 5-a convocare la urne, suntem prizonierii unor capcane electorale. Isterizati de o perpetua cantonare in contingentul imediat, epuizind formula magica a "schimbarii", a "alternantei" la putere, romanii par a bate pasul pe loc.
    Spre marea dezamagire a actorilor politici, a analistilor si propagandistilor "democrati", populatia voteaza inca, in masa, cu PSD si PRM (exponente ale structurilor de putere comuniste si post-comuniste)- in loc sa dea un mandat clar formatiunilor "reformiste".
    Fenomenul este vizibil, dureros, descurajant . Interpretarea, insa,este ascunsa . Aceasta mentine "boala "- ca intodeauna cind se asteapta minuni de la un tratament bazat pe un diagnostic gresit.

    Este adeavarat ca o parte din populatie a fost sau este prinsa in plasa unei enorme retele de relatii mafiote.
    Este adevarat ca oamenii compromisi, se apara uneori prin inertie negativa, perpetuind Raul. Fostii securisti, fostii informatori zelosi, fostii activisti, fostii profitori - marginalizati dupa 1989 sau valorificindu-si azi pozitia si prada - voteaza !
    Este adevarat ca alienarea, degradarea si dezinformarea au fost si sint importante.
    Dar acestea nu sint singurele cauze ale "ciudatei" atractivitati spre PSD/PRM - partide care trebuiau de mult maturate ( sau macar marginalizate) de pe scena politica "democratica".
    Simpatizantii "opozitiei" nu au insa curajul, sinceritatea ( intelepciunea ) necesare pentru a percepe explicatiile profunde. Nu vor sa accepte raspunsul crud si revelator: cei ce voteaza PSD/PRM nu se inseala decit partial. O fac pentru ca, deocamdata, nu au alta alegere!

    Comunismul a durat 45 de ani. Un lagar imens de exploatare, alienare si exterminare. In care prizonierii au incercat, firesc, sa-si faca suportabila viata de zi cu zi, aparindu-se de umilinta, prin simularea normalitatii. Incercind sa gindeasca, sa iubeasca, sa viseze, sa produca, sa creeze, sa acumuleze, sa rida, sa comunice, sa existe - cit mai omeneste posibil.
    Unii - s-au refugiat in dedublare, ascunzindu-si refuzul, nefericirea si revolta. Putini - au incercat sa se impotriveasca. Multi - au suferit un indelungat proces de degradare morala, supusi mecanismelor de compromitere in lant, din nevoia de a supravietui intr-un regim totalitar, opresiv, spoliator, si coroziv moral.
    Toate acestea insa, cu rele si bune, formeaza istoria recenta a Romaniei, care a croit destine, a creat biografii, a distrus si a format tipologii umane.

    Este adevarat, din pacate, ca aceasta realitate socio-umana poate incetini emanciparea Romaniei. Si !? Care e solutia? Scoaterea victimelor in afara scenei politice? Nu se poate ! Radacinile multor romani sint infipte in acea nenorocita epoca comunista, pe care unii ar dori-o stearsa cu buretele.
    In loc sa deplingem "nostalgia" care frineaza "schimbarea", mai bine denuntam erorile de strategie care au adincit-o. Campania de "reeducare" ("modernista", "pro-occidentala", "pro-capitalista" etc) dusa fara intelepciune, fara tact, fara tandrete, fara nici o preocupare de ecologie sociala, a contribuit semnificativ la succesul PSD/PRM !

    Orice existenta are o legitima inertie, se apara de schimbari prea bruste, care pot sa-i fringa continuitatea, sa-i destabilizeze total sensurile, sa o fluidizeze- pina la dezagregare.
    Taranul smuls de PCR din satul lui, transformat in proletar cocotat pe macara, deja alienat, nu vrea acum decit sa poata aduce mai departe acasa salarul strict necesar ca sa-si hraneasca copiii. Nu –l poate atrage propaganda care-l trateaza (implicit) ca "rebut comunist", il someaza arogant si ipocrit sa se recalifice si sa se reeduce, ii inchide santierul si macaraua- in numele "schimbarii", il trimite la cules adevaratele capsuni (capitaliste), ii explica de ce salarul de 100 dolari (recomandat de expertii FMI si Bancii Mondiale) e absolut normal, conform legii pietei si tinind cont de ineficacitatea crasa a muncii sale.
    Profetii noii mega-inginerii sociale, care au recomandat, dupa 1989, "schimbarea"- fara o evolutie progresiva, fara o perioada de adaptare, fara vre-o protectie a economiei mostenite – asa cum era ea- trebuiau sa se astepte ca oamenii se vor apara de noua marginalizare, expropiere si alienare. Mai bine ar fi fost dezactivate rapid structurile securiste si administrative nocive, rasturnata reteaua ce detinea puterea, decit sa se declanseze o agresiune economica oarba, paguboasa pentru supravietuitorii debusolati ai comunismului.

    O parte importanta a electoratului roman, omani care si-au cladit viata si sensurile inainte de 1989, sint prinsi intr-o sinistra capcana.
    Pe de o parte "reformistii" ii trateaza cu dezinteres, condescendenta sau chiar dispret, cerindu-le sa se dea la o parte din calea "progresului" si "afacerilor", tratindu-i ca pe reminescente penibile si stinjenitoare ale epocii comuniste, cerindu-le ritos o imediata "reeducare". (Stiu ca aceasta afirmatie provocatoare va supara, de-a-valma, fara departajarea cuvenita si necesara, pe cei vizati. Ca in toate, si in aceasta directie, exista exceptii notabile. Spre ex., din prestatiile televizate, cu un impact covarsitor asupra mentalitatii populatiei- care nu citeste presa si nu navigheaza pe internet: "Memorialul Durerii" - disparut din programmele TVR I, emisiunea “D’ale lui Mitica “ - TVR. II, emisiunea “Romani 100% “- TVR I, recentul “Lumea lu ’ Dinescu” - R. TV, rubricile culturale sustinute de intelectuali de prestigiu - TVR-Cultural ). Numai ca exceptiile sunt acoperite de vacarmul general si nu au format un contra-curent.)

    Pe de alta parte, PSD/PRM arata "intelegere", intrind in rezonata afectiva cu invinsii tranzitiei numai ca sa obtina astfel voturile necesare conservarii puterii. Dupa ce culege ce-a insamintat cu dibacie propaganda, Puterea isi continua nestingherita spolierea celor dusi de nas "democratic". Acesta nu e populism, ci escrocherie. Populism poate inseamna si sa promiti electoratului ca-i vei respecta interesele, nazuintele si valorile- si chiar sa o faci, ca sa il reprezinti, democratic.

    Dar de ce mai cedeaza inca romanii "nostalgici" la cintecele de sirena ale Tovarasilor, desi le cunosc de acum binisor sireteniile? Pentru ca partidele "reformiste" nu fac de 15 ani nici un efort ca sa intre in dialog profund cu ei! Sentintele de genul " sint niste prosti", mirarile de genul "cum de au putut vota asa?" (semnalind o crasa superficialitate)- nu pot duce nicaieri. Daca vrem sa eliberam electoratul confiscat de PSD/PRM, trebuie sa-l intelegem.
    Si pentru asta trebuie sa il observam de aproape.
    Ceea ce nu pot face politicienii de club, analistii de salon, moderatorii imitatori de show-uri din Occident, "vocile" razboiului rece metamorfozate in "mentori ai democratiei", multi din ei captivi ai unor jocuri meschine de putere si culise (pe care le numesc "politica"), sacali ai "oportunitatilor", partasi in scandaloase "inginerii" socio-economice, intorsi cu fata la Europa si cu spatele la poporul roman.

    Vor culege ceea ce seamana, acesti compromitatori "aparatori" ai emanciparii Romaniei. Cind democratia e degradata prin taceri suspecte si manipulari dubioase (ce se pretind bine intentionate)- se deschide drumul confiscarilor de toate culorile. Adevarurile incomode, ascunse sub pres din tot felul de motive "tactice", sint materie prima pentru manipulare si extremism.
    Dezgustati de o pseudo-democratie nedenuntata ca atare, in absenta unui front aparind democratia autentica ( care sa plece de jos in sus, de la nevoile cetatenilor si nu de sus in jos, ca "implementare" de paradigme la moda, sau ca inregimentari - neconditionate si neadaptate - la formatiuni si curente din occident) - romanii se vor cufunda intr-o si mai mare confuzie,conducind - de ce nu ?! - la dorinta reinstaurarii dictaturii .

    Deznodamintul recentelor alegeri din SUA ar fi trebuit sa dea de gindit clasei politice romanesti. Gruparea "neo-conservatoare" care a acaparat partidul republican si a antrenat SUA pe o panta ingrijoratoare (putind duce la surparea democratiei si prabusirea imperiului american) – a fost realeasa ! In ciuda abuzurilor si chiar crimelor, condamnate de toate constiintele americane si mondiale emancipate, poporul american a preferat aceasta administratie, "opozitiei progresiste".
    Cei ce au urmarit atent dosarul (a se vedea pe Internet noianul de analize dedicate acestei crize a democratiei) au observat probabil similitudinile capcanei politice in care sint prizonieri americanii si romanii, in acest moment.
    Absenta unui partid - cu sanse electorale- care sa exprime punctul de vedere anti-imperialist, anti- razboi, anti-oligarhie - desi el e impartasit de un segment important al populatiei SUA. Absenta unor mecansime care sa permita ridicarea unui al treilea partid, impiedicata de "Media" ce modeleaza opinia publica, de comercializarea campaniei electorale, de santajul "divizarii voturilor de opozitie". Nocivitatea gruparii "alese" – in aceste conditii. Opozitia foarte palida si aroganta perdanta a gruparii ce nu a reusit sa valorifice enormele greseli ale adminsitratiei. In fine, poate cheia deznodamintului: partidul republican a consonat "populist" cu framintarile si nazuintele spirituale ale populatiei, pe care democratii le-au declarat "retrograde".

    Analogia e frapanta si nu promite nimic bun. Semanlez in restul textului consideratiile sociale si economice. Ma opresc aici asupra discrepantei dintre politica externa a "Romaniei" si sentimentele unei parti importante ale populatiei romanesti.
    Acaparata de canalele diplomatice netransparente, ocolita cu precautie oportunista conjuncturala, rastalamacita de unii si exacerbata de altii, problema "nationala" nu e abordata consistent, in alegerile din Romania, de nici un partid cu suficenta vizibilitate.
    Dar in acealsi timp, in Romania exista largi straturi ale populatiei care doresc reintregirea Romaniei; sau cuvenitele reparatii pentru jaful faptuit in timpul ocupatiei sovietice; sau nu sunt de acord cu scuzele cerute Rusiei pentru intrarea in razboi, in iunie 1941; sau resping interzicerea statuilor lui Antonescu; sau nu accepta termenii tratatului cu Ucraina - ce nici macar nu aminteste realitati istorice notorii; sau nu sint de acord ca in scolile romanesti sa nu se faca procesul comunismului, dar al holocaustului antisemit, da; sau nu inteleg de ce e recriminalizata simpatia fata de extrema dreapta interbelica - dar nu e condamnata nostalgia fata de partidul comunist; sau sint impotriva intrarii in NATO; sau nu doresc infiintarea bazelor militare americane pe teritoriu romanesc; sau resping implicarea Romaniei in Iraq; sau nu sint de acord cu sustinerea Izraelului la ONU (blocarea motiunilor de condamnare a apartheidului si reprimarii palestinienilor, propuse Consiliului de Securitate); sau nu vor integrarea in Europa, in orice conditii etc...
    Semnalez si pe cei care, doresc ca "optiunile Romaniei" -oricare ar fi-, sa fie precedate de o analiza serioasa, insotite de politici de atenuare a efectelor negative, intarite cu strategii riguroase de maximizare a intereselor romanesti, legitimate prin informarea si consultarea populatiei.

    Toti cei care au ginduri "incorecte politic" (si eu nu cred ca sint putini), sint impinsi astfel in bratele PRM-ului si a altor grupari de diversiune sau anti-democratice.
    Acestea fac capital din anti-populismul (!?) si anti-nationalismul (!?) reformistilor neo-capitalisti si neo-internationalisti de la Bucuresti. Care o tin inainte cu denuntarea "nostalgicilor comunisti" si cintarea "luminii Occidentale ", intorcind spatele de la "prostimea" care nu adera, imediat si fara rezerve, la agenda lor "reformisto-progresista" si nu se lasa calauziti spre Noul Om Nou - euro - mioriticul:capitalist iluminat cu buzunarele goale, sluga entuziasta a celui bogat, adept al religiei banului, consumismului si proprietatii (lipsa! ), hranindu-se spiritual din admiratia fata de micul grup al "intreprinzatorilor" de succes, caruia i-a fost acordat cinul nobiliar de "baroni"!

    Ar trebui sa dau exemple, care sa concretizeze acuzatiile grave pe care le aduc aici "opozitiei progresiste" din Romania. O voi face pe larg, in alt context. Ma rezum acum la a semnala citeva piste:

    1. Atitudinea fata de avutia colectiva, produsa prin munca fortata in lagarul comunist si "privatizata" dupa 1989 - dominata de teoriile iresponsabile privind lipsa de valoare a "vestigiilor economiei comuniste" .Aceasta devalorizare fortata a convenit de minune jafului post-comunist. Eludarea problemei avutiei colective, in politica sectara de reparatii si restituiri promovata pina acum de partidele "istorice" (amintesc semnificativa lor raceala fata de initiativa Cojocaru), a transformat vechiul "om al muncii" in cetatean de mina a doua ( daca nu are "meritul" de a avea un bunic bogat sau nu face parte din mafia imbogatita prin privatizarile oneroase) .

    2. Tehnica "despagubirilor" din buget- pentru "repararea" abuzurilor comuniste, a lucrat mai mult in interesul unor alde' Duda, inobilati post-comunist, inchizind gura unor critici, fara pagube pentru Retea. Victimele de azi despagubind urmasii victimelor de ieri - sau sacalii din jurul lor ! Incurajarea unei politici de "retrocedare" dubioase si provocatoare, care pare a tinde spre trecutul indepartat: "corectarea" reformelor lui Cuza; revizuirea nationalizarilor reintregirii, din 1918 ( pentru care Titulescu a cistigat un lung proces ); retusarea reformei agrare din interbelic ...

    3. Acceptarea unei politici monetare, fiscale si bancare catastrofale- care au saracit romanii prin pirghii speculative, dupa 1989, devalizind depunerile, confiscind capitalul si devalorizind moneda;aducerea saracitilor "ingineriilor" mafiei securisto-bancare, in postura de a-si lua lumea in cap, pentru a-si putea cistiga pinea cea de toate zilele; aceptarea umilitorelor "indicatii" FMI, care considera 100 de euro suficenti pentru un salariat al statului roman; transformarea pagubitilor in sclavii unei neo-colonii de munca ieftina, lipsita de "banane", dar intoxicata cu mentalitate de consum.

    4. Desconsiderarea culturii, traditiilor si specificitatii romanesti in numele noului "internationalism". Adoptarea oarba a tezelor mondializante. Dezinformarea publicului romanesc pe toate subiectele de fond privind evolutia societatii (dezbatute azi intens de cetatenii emancipati si implicati din restul lumii). Evitarea legaturilor firesti cu omologii nostri, cetateni captivi ca si noi, in tot felul de combinatii si plase pseudo-democratice. Pentru a ne gudura mai slugarnic spre omologii stapinilor nostri. Ca niste "taranoi" privind fascinati spre conacul boieresc.

    5. Atitudina superficiala si iresponsabila fata de integrarea Romaniei in NATO si Europa. Absenta analizelor riguroase privind efectele acestor mutatii, inlocuite cu sloganuri gaunoase, adeziuni neconditionate, lozinci microbiste. Chemarile la "consens capitalist" facute in cel mai autentic stil lozincard, valorificind si intarind reflexele domesticirii comuniste. Ne-informarea si dez- informarea populatiei, una mai nociva decit alta . Neimplicarea cetatenilor de azi, in sens democratic, in luarea unor decizii – cu consecinte pentru ei si cetatenii de maine, si pentru destinul neamului romanesc.

    6. Menajarea tenebroasei Securitati-SRI (care tine in gheare societatea romaneasca) in numele luptei anti-totalitare, anti-teroriste sau anti-coruptie (cind de fapt ea e sursa principala de dominare si corupere). Trecerea securistilor, de pe statele de plata ceausiste sau KGB-iste pe cele CIA, ca aparatoare a "democratiei" din Romania.

    Romanii produsi de comunism nu sunt insa chiar atat de "prosti" si "rai" cum ii cred strategii formatiunilor "reformiste".
    Ei simt ca nu sunt iubiti, ca nu sunt respectati, ca nu sunt aparati, ca nu sunt luati in considerare. Ca sunt tradati de o clasa politica ce nu vrea decat sa exploateze o noua perioada tulbure de "schimbare" ( integrarea in Europa) – acoperita de alibiul bunelor intentii, declamate gaunos.
    Ei banuie ca vor fi din nou pacalitii "tranzitiei", ca si atunci cind au schimbat slugaritul sub comunisti in pauperitatea "capitalista".
    Ei simt ca "reprezentantii" vor face orice troc in defavoarea Romaniei, umplindu-si buzunarele si consolidindu-si pozitiile de beneficiari (...arendasi) ai "domeniului" romanesc.

    Ei vad (cu revolta deseori ascunsa, ca sa nu apara "retrograzi") ca si PSD face acum exact ceea ce cereau "reformistii" ("reparatii" din buget, privatizari distugatoare, dezagregarea economiei "comuniste", inregimentare neconditionata in NATO, slugarnicie si joc dublu fata de SUA si Europa) - si ca asta are urmari sociale nefaste. Nu e deci un motiv sa simpatizeze "reforma" propusa de altii, pe care PSD-ul pretinde a o materializa, dar atenunind excesele.
    Sireata propaganda PSD/PRM atenuiaza supararile si resentimentele- cu "elixir de vorbe bune" (anti-saracie, egalitate, respect pentru munca oamenilor in timpul comunismului etc).
    Iata un populism eficace, care nu costa nimic si rezolva multe. Mecansimul de recuperare a celor nemultumiti de ceea ce faci, prin ceea ce le soptesti tainic la ureche- nu e de loc inteles de opozitie, care face chiar pe dos: declara intentii care irita publicul .

    Se pare insa ca nimic nu e mai presus decit dorinta de inregimentare a filo-occidentalilor pro-capitalisti a-nationali. Oare nu pot respira aerul rarefiat prin disparitia Cintarii Romaniei si parasirea Marelui prieten de la Rasarit si cauta avizi gratiile Noii Porti ?
    Sau totul se datoreaza unei enorme confuzii privind anti-comunismul?
    Motivele care ne-au facut sa urim nedreptatea, represiunea, domesticirea, manipularea, alienarea si minciuna din timpul comunismului ar trebui sa ne faca sa detestam orice manifestari asemanatoare, indiferent de culorile doctrinare cu care le acopera post-comunismul!
    Noi nu am dorit alti stapini, alte inregimentari slugarnice, alte dogme, alte manipulari - ci am dorit dreptate, libertate, adevar si demnitate.
    Asa-zisa fuga de populism, ascunde dispretul fata de o populatie pe care toti vor sa o conduca, "reprezinte" si "educe"- dar nimeni nu mai pare a o iubi.

    Aceasta este capcana. Din ea trebuie sa eliberam Romania.
Ioan Rosca,
8 noiembrie 2004

Pagina precedenta Pagina urmatoare