martie 2005.
PREDAREA ARHIVEI FOSTEI
SECURITĂŢI.
Act tardiv? Act salutar? Victorie CNSAS? Capcană SRI?
episoade - complicităţi - şantaje - minciuni - frică - amnezie -
indiferenţă - sabotare
- laşităţi - lehamite
- neputinţă - luptă - dr. în Istorie,
Livia Dandara
Omagiu lui
Constantin Ticu Dumitrescu
Personal, fac o declaraţie simplă:
ca istoric, mi-am petrecut mulţi ani din viaţă
în arhive.
Am cunoscut Arhiva Istorică
Naţională, Arhiva CC al PCR, Arhiva
ISISP, Arhiva MAN, Arhiva MAE, Arhiva
Academiei, Arhiva BCS, ş.a.ş.a . Am fost familiarizată cu regulamentele şi
rigorile fiecăreia şi cu
semnificaţia cuvintelor
prohibitive : “strict secret “, “fond special”, “aprobare limitată”,
“interzis de xeroxat ”, “fişă de mână ” ş.a.ş.a . Am, din acea perioadă, mii şi mii de fişe scrise de mână, foi xeroxate “pe şest”, fără aprobare, pe care abia acum le pot folosi. Dar nici o dată n-am simţit în arhivişti,
inamici ai colegilor lor. Dimpotrivă. Erau colegii
noştri, prietenii noştri,
mulţi dintre ei
ne sugerau discret dosare speciale, închideau ochii
când depăşeam problematica
“aprobării”, ne alimentau
curiozitatea de a afla “taine
interzise “ ale trecutului. Preţuiesc, deci,
instituţiile păstrătoare de
arhivă şi pe colegii care le
administrează.
Ce se întâmplă, însă, de 15 ani,
cu arhivele fostei Securităţi,
constituie un capitol tulbure,
scandalos şi condamnabil, ilustrând faptul că
stăpânul instituţiei ( „duhul rău” )
şi-a pus atât amprenta, cât
şi lacătul pe
administrarea dovezilor crimelor
sale. Cunosc miza desecretizării acestei
arhive şi urmăresc de 15 ani bătăliile ce
s-au dus şi se duc pentru ea. Stadiul
în care se află acest „diferend”, este numai în aparenţă o „
gâlceavă instituţională ”. Este o bătălie politică acerbă, este una
din armele perfide, unul din
atu-urile otrăvite cu care regimul securi-comunist manipulează,
dezbină şi stăpâneşte societatea
românească care traversează
numita epocă de tranziţie.
Golită de fondul problemei
- pe care doar câţiva „anticomunişti militanţi” o
agită de 15 ani
- disputa alunecă în
controverse tehnice şi hărţuială cu iz tehnicist, nereuşind
să solidarizeze societatea civilă, sau măcar o parte din
clasa politică, din lumea academică,
universitară, scriitoricească,
ca să nu mai vorbim de biata opinie publică ignorantă.
De la Torino, participând la
un forum mondial
aniversativ dedicat ex-
liderului ex-sovietic Gorbaciov
şi „gorbaciovismului” ( 20 de ani
de la „perestroika” ), ex- preşedintele Ion Iliescu
exulta de satisfacţia de a fi în
compania elitei mondiale a bărbaţilor
de stat prezenţi ( Valensa!
Kohl! Şevarnadze! Dumas! )
pentru a celebra sfârşitul războiului
rece şi căderea
regimurilor comuniste est-europene.
Fericirea îi este
tulburată doar de „contestările”
celor de acasă şi nu a
pierdut prilejul să
arunce asupra lor, pe unde radio, diatribele lui cominterniste la
adresa celor care „ întinează ” - de data asta - „valorile democratice” cucerite de poporul român
în cei 15 ani de la revoluţia
din decembrie’89.
Cu riscul de a -mi atrage calificativul de „întinător”,
afirm că Ion Iliescu
a patronat efectiv tactica
securist- comunistă,
împiedicând deconspirarea fostei
Securităţi. A făcut-o direct
interesat, pentru el şi pentru cei pe care îi reprezintă în
toate structurile de putere
post-decembriste.
La
Bucureşti, participând la câteva sow-uri televizate, ex-preşedintele Emil
Constantinescu se lamentează,
tardiv şi inutil, evocând
iniţiativele lui antisecurist – comuniste şi eşecurile
înregistrate.
Este foarte posibil ca în unele episoade evocate, să aibă dreptate. Cu riscul de a-mi atrage antipatia cercurilor
ex- CDR-iste ( a căror
susţinătoare am fost ),
deplâng incapacitatea guvernării
CDR, a partidelor istorice - PNŢCD,
PNL PSDR - şi a firavei
societăţi civile
postdecembriste în bătălia pentru
anihilarea poliţiei politice,
reprezentată de fosta nomenclatură
PCR şi
Securitate.
De la Washington - unde
Traian Băsescu efectua
vizita diplomatică de mare importanţă în relaţiile
româno-americane - toate
televiziunile l-au arătat
pe preşedintele României
lăcrimând în faţa panourilor cu fotografii
şi documente atestând holocaustul din România, cerând poporului şi
statului român să-şi
asume responsabilitatea pentru
această tragedie istorică.
Cu
riscul de a-mi atrage
apostrofări neadecvate -
pentru că eu
nu neg tragedia evreească
şi nici responsabilitatea guvernanţilor de atunci -
îl invit pe preşedintele Băsescu :
să viziteze Memorialul
de la Sighet şi să vadă celulele în care a fost decimată
clasa politică interbelică; să-şi
imagineze „drumul oaselor”
lung cât Canalul
Dunărea –Marea Neagră; să afle
ce s-a petrecut în închisorile de la Gherla, Piteşti, Mircurea Ciuc, Aiud, Râmnicu Sărat
ş.a. ş.a.
Şi – de ce nu? - să lăcrămeze
şi să impulsioneze
cercetarea dovezilor acestui
calvar ( predarea integrală a
arhivelor ), să creeze condiţiile
necesare ( legislative şi organizatorice ) pentru
desfăşurarea PROCESULUI COMUNISMULUI, şi, ca şef de stat, să-şi
asume răspunderea … să-şi ceară
iertare … să repare nedreptăţile făcute
milioanelor de români arestaţi,
torturaţi, exterminaţi, deposedaţi
de proprietăţi, decăzuţi
din drepturile profesionale şi cetăţeneşti.
De
la Ierulasim - aflaţi într-o
vizită oficială - prim ministrul Călin Tăriceanu şi ( sau
) ministrul Culturii,
Mona Muscă, promit că vor
sprijin înfiinţarea, la Bucureşti, a
unui Muzeu al istoriei ( sau holocaustului ) evreilor din
România. Foarte bine. Toate minorităţile naţionale din România
ar trebui să aibă asemenea
lăcaşuri de istorie, cultură
şi spiritualitate.
Cu riscul de a-i
descumpăni pe distinşii reprezentanţi ai guvernului român, le
atrag atenţia că, în
Capitala României, nu există
nici un monument, nici un muzeu dedicat
rezistenţei anticomuniste şi genocidului comunist din România. După cum, la fel de inversat
priorităţilor educative, s-au
introdus în şcoli cursuri despre holocaust, dar
lipsesc cursurile speciale privind
genogidul comunist. În
recuperarea trecutului istoric
recent al României, fără a
neglija sau ignora epocile
mai vechi, prioritară trebuie să fie cunoaşterea epocii
din care tocmai a ieşit, care încă
îi marchează prezentul
şi poate să-i greveze drastic,
viitorul.
Tragediiile popoarelor în
acest secol XX –
indiferent ce nume au purtat ( război, revoluţie, pogrom,
genocid ), indiferent de motivaţiile
ideologice care le-au pus în
mişcare (totalitarism de »dreapta »
sau de « stânga », nazism, fascism, bolşevism, comunism,
naţionalism ), indiferent de autorii
care le-au provocat ( Hitler sau Stalin, Rosenberg
sau Dej, SS-iştii, KGB-iştii sau Securiştii ), indiferent
de numele sau numărul victimelor ( români, polonezi, evrei,
romi, armeni, sârbi, croaţi,
albanezi ) nu ar
trebui să devină subiect
de reciprocă contestare
sau, şi mai grav, pretext
pentru exclusivisme pe tema
priorităţii importanţei suferinţei.
Deocamdată, în
România, se revarsă valuri, valuri de cuvinte. Ele
constituie singura armă cu care societatea românească
încearcă să facă “procesul comunismului”.
“Statul de drept” este
doar o sintagmă, lipsită de conţinut ; legislaţia este deficitară; justiţia
este vinovată pentru trecut şi pasivă pentru prezent;
societatea civilă firavă iar
acţiunile ei, inconsistente.
Hotărârea luată în şedinţa CSAT
din 28 februarie - ca
SRI să predea 12 km de arhivă CNSAS
până la 31 martie ( < cel mai mare
transport de documente de la sfârşitul războiului mondial! > )
purtând „ pecetea
Băsescu” doar în
ce priveşte pripeala şi repeziciunea, o considerăm,
deocamdată, un episod
ca multe altele din aceşti
15 ani, fiind ( cu
voia sau fără voia
preşedintelui ) o nouă diversiune.
În ştirile de ultimă oră,
aflăm că preşedintele Băsescu şi
preşedintele CNSAS, Gh.Onişoru,
au convenit predarea integrală a arhivei fostei
Securităţi. În ce
condiţii?!
Opinia publică a fost
şocată ( oripilată ) de folosirea cinică
a etalon - kilometrului de măsurat
dosarele fostei Securităţi.
Este adevărat, sunt termeni
tehnici din limbajul
arhivistic, cum explică doct,
la toate ocaziile, cerberul
Arhivei SRI, Florin
Pintilie.
Opinia publică a fost
surprinsă de faptul că
primirea unei arhive
- ca un morman de hârţoage
la kilogram/ kilometru - a fost acceptată cu obedienţă şi
iresponsabilitate de preşedintele CNSAS, Gheorghe Onişoru. Opinia publică este plictisită să
asiste la cearta pentru
nişte… depozite, rafturi, dosare, file, hârţoage, statistici
aiuritoare, regulamente, când, în
fond, lupta are altă miză.
Unitatea de măsură în kilometri / tone este
o cacealma de tip
securist, menită să eludeze amploarea şi dovezile crimei
şi să acopere - sub falsa
pretenţie a apărării
„siguranţei naţionale” - pe mercenarii mecanismului
represiunii comuniste.
Datele puse
în paranteză - 1948 …1989
…2000…2005 - nu sunt
simple borne
calendaristice, ci măsoară… 60
… 55 …15 … ani de istorie
secretizată, interzisă.
Cine a manevrat, cu
complicitate, acest tratament
de întreţinut amnezia la
români?
În
grade şi cu roluri diferite: preşedinţii, parlamentele succesive,
guvernele, ministerele de resort,
partidele guvernamentale, SRI,
SIE, CNSAS ş.a ş.a.
Aici şi acum, nu
fac alt comentariu la acest
subiect care agită, cu intermitenţă, de 15 ani, mass media şi societatea românească
în încercarea de a
transmite opiniei publice că
doreşte AFLAREA ADEVĂRULUI
privind rolul de POLIŢIE POLITICĂ al Securităţii. Există,
deja, o impresionantă bază documentar- bibliografică pentru asta.
Deocamdată, în România,
se revarsă valuri, valuri
de cuvinte. Ele constituie singura armă cu care societatea
românească încearcă să facă
“procesul comunismului”.
În acest
context trebuie plasate
dezbaterile din acest început
de martie 2005, privind predarea
arhivelor fostei Securităţi către CNSAS. „Dosariada” - cum
o numesc unii gazetari - a
fost preluată imediat de presă, radio
şi televiziuni. Cât a
reţinut atenţia opiniei
publice noua vâlvătaie zgomotoasă ?
O săptămână. Zece zile.
Treisprezece. Nu contează.
Ce consecinţe a avut resurecţia subiectului ? Vom trăi şi
vom vedea.
Aici şi acum, punem la «
dosarul » pentru procesul
comunismului, şase
dezbateri (I –VI ) video-sonore, convertite în documente
scrise. În viitor, ele pot fi
confruntate cu casetele
din arhivele televiziunilor respective, dacă le
păstrează şi dacă vor vrea să le dea.
.Subtitlurile
ne aparţin, sugerând posibile
teme de cunoaştere :
I-)1
martie 2005, Realitatea TV, 100% în
direct : Dosarul „ ICE Dunărea”
În studio: R.Dumitrescu
( moderator ), Emil Constantinescu ( fost preşed. al
României ), Radu
Tudor ( ziarist de investigaţie la “ Ziua “ ). Au
intervenţii telefonice: Constantin
Ticu Dumitrescu (
preşedintele AFDAP, fost senator,
iniţiatorul legii lustraţiei
), prof. dr.
Gh.Onişoru ( preşed.
Consil. CNSAS ), Sorin Roşca
–Stănescu ( dir.la “
Ziua “ ).
¤ Emil Constantinescu : Desecretizarea dosarului Dunărea ¤ Ion
Iliescu : Resecretizarea dosarului Dunărea
¤ 1990. Investigaţiile privind Dunărea
şi Crescent ¤ Oligarhia =
nomenclatura PCR + ofiţerii securişti
¤ ICE Dunărea – Crescent ¤ 12
km. de arhivă = o jonglerie a SRI
¤ „Comisioanele” din conturile Securităţii … ¤
Departajarea kilometrilor de arhivă : între SRI şi CNSAS
¤ Gh. Onişoru versus Ticu Dumitrescu
II.) 2 martie 2005, Radio România
-Actualităţi.
Emisiune realizată de Vartan Arachelian. În studio, prof.univ. Gheorghe Onişoru, preşedintele CNSAS, Constantin Ticu Dumitrescu, fost senator PNŢ c.d., preşedintele AFDPR, iniţiatorul legii de deconspirare a Securităţii, iar prin telefon Florin Pintilie, şeful Arhivelor SRI.
¤ 12 km de „deconspirare” a Securităţii … ¤
Preluarea en-gross, cu camionul
¤ 2005: Întreaga arhivă
la CNSAS ¤
Fragmente din arhiva fostei Securităţi …
¤ Măsurătoarea în metri -
acceptată în arhivistica
internaţională ¤ Dispersarea
arhivelor
¤”Perierea” dosarelor …
¤ Groapa de la
Berevoieşti
¤ Ticu Dumitrescu versus
Pintilie & Onişoru
III.)2
martie 2005. TVBucureşti, emisiunea lui „Naşu” (Radu Moraru
): Supărarea lui Dinescu
¤ Pe cine şi de ce
s-a supărat Mircea Dinescu ¤ Nici o
opunere în Consiliul Suprem de
Apărare
¤ „Căpiţe” de dosare cu
intrarea în CAP ¤ Descompletarea CNSAS
¤ Efectele activităţii CNSAS ¤
Dosarul „Dunărea”.
¤Dosarele personale
¤ Şefii serviciilor secrete
–oamenii lui Iliescu?
IV. ) 2 şi 3
martie 2005. Realitatea TV. „Vorba lui Dinescu” :
Mircea Dinescu discută două seri consecutiv cu Ticu Dumitrescu
¤Ticu Dumitrescu -
personaj principal în lupta
cu Securitatea
¤ Ion Iliescu - nomenclaturist comunist, preşedinte
sărac, fără dosar la Securitate
¤ Defăimarea şi posteritatea lui Corneliu Coposu
¤ 50 de ani Securitatea a
funcţionat cu toate motoarele ¤ Pentru
informatori : lustraţie!
¤ Problema nr 1: deconspirarea
ofiţerilor securişti ¤Dosarele SRI –
prelungirea dosarelor Securităţii
¤ Al doilea preşedinte - Emil Constantinescu ¤ SRI -
echipa vechii Securităţi
¤ SRI - obligat prin lege
să predea arhiva ¤
„Siguranţă naţională”? – un pretext.
¤ Profitorii
nedeconspirării
¤ Securitatea = braţul înarmat al
PCR
¤ Foştii deţinuţi politici
- neachitaţi, nereabilitaţi ! „Graţiaţi” ca nişte borfaşi !
¤ „Peştera” cu arhiva
Securităţii - păstrează un „dinozaur” rupt în bucăţi
¤ Ticu Dumitrescu – preşedinte
CNSAS?! ¤ Cum stăm
cu dramele de conştiinţă?
¤ Actul oficial SRI cu evidenţa dosarelor Securităţii
¤ Singura „ pedeapsă”
pentru securişti : publicarea în M.O. ¤ Doleanţele foştilor deţinuţi politici
¤ În România procesul
comunismului nu este posibil
!
¤ Parlamentul să condamne crimele comuniste şi să-şi ceară
scuze …
¤ Ce se face cu pensionarii
? Cu
sănătatea?
V ) 9 martie 2005.
TVR 1.Emisiunea
“Fapte, nu vorbe “ : Dosarele Securităţii
Moderatorul Marian Voicu are în studio pe Gh.Onişoru (
preşedintele CNSAS ),
Florin Pintilie ( dir. Arhivelor
SRI ),
Stejărel Olaru şi Mircea Secaşiu ( membri ai CNSAS )
Prin telefon, Constantin Ticu
Dumitrescu.
¤ Predarea arhivei fostei
Securităţii ¤ Statistică
şi eludare
¤ Criza din CNSAS
¤ Refuzul SRI
de a elibera dosarele
¤ Pintilie: SRI n-a
obstrucţionat ¤
Onişoru : CNSAS a fost
născut şi abandonat
¤ Preşedinţi şi premieri
- dezinteresaţi ¤ Documentele care
privesc siguranţa naţională
¤ "Indezirabilii ": Pleşu, Patapievici, Dinescu,
Secaşiu, Olaru
¤ Eşalonarea predării
dosarelor: informatorii, urmăriţii,
dosarele personale
¤ Criteriile …
"siguranţei naţionale" (
legea nr.59 / 1991 ) ¤ Obstrucţia SRI : protejarea foştilor ofiţeri
securişti
¤ 1990: împărţirea arhivei fostei
Securităţii ¤ Cartoteca şi
microfilmele –monopol SRI
¤ Ticu Dumitrescu : reaua credinţă a SRI ¤
Ticu Dumitrescu : Pintilie minte cu neruşinare!
¤ Predarea hei-rupistă
¤ Evidenţa în format electronic
¤ Pledoaria lui Pintilie versus tăcerea lui Onişor
¤ Ticu Dumitrescu : de ce şi-a retras paternitatea legii
¤ Pisica moartă la d-nii de la CNSAS !
¤ Blocarea activităţii CNSAS
¤ Ofiţerii securişti nedeconspiraţi ¤ Demnitari actuali
- foşti securişti
¤ Pintilie: SRI
îşi îndeplineşte misiunea
VI ) 14 martie
2005,Realitatea TV, emisiunea ”Zece şi-un sfert”: 15
ani de la
Proclamaţia de la
Timişoara.
Stelian Tănase are ca interlocutori pe C.Ticu Dumitrescu ( preşed. AFDP ) şi
Emil Constantinescu ( fost
preşedinte al României, preşed. Acţiunii Populare )
¤ Ticu Dumitrescu: la Timişoara au fost discuţii libere ¤ Emil Constantinescu: o dezbatere foarte serioasă
!
¤ Preşedintele Băsescu (
şi presa-suită ): prezenţă
episodică. ¤ Traian
Băsescu versus Emil
Constantinescu
¤ Ex. de caz : G-ral Tudor
Tănase ¤ Ticu
Dumitrescu: de ce şi-a retras paternitatea
legii
¤ Ticu Dumitrescu: de ce şi-a retras paternitatea legii
¤ Ticu Dumitrescu : proverbialul
dosar oficial cu arhiva
SRI ( 15 sept ’ 93 )
¤martie 2005. “Dosariada “ – o
imensă manipulare.
¤ Dec.’89: dispersarea
arhivelor: SRI, SIE, Ministerul de Interne, Ministerul
de Justiţie, Ministerul
Apărării.De ce?
¤ Ticu Dumitrescu versus Emil
Constantinescu ¤ Ian. 2000. Protocolul CNSAS –SRI : dubla cheie.
¤ 28 febr. 2005. Ticu Dumitrescu – Traian Băsescu ¤ Arhiva la kilometru = o diversiune
¤ Off-ul lui Ticu
Dumitrescu : preşedinţii României
¤ Ticu Dumitrescu. Scopul predării
sereiste: haosul, tergiversarea, prescrierea
¤ SRI sub regimul
Constantinescu ¤
Constantinescu : securiştii eliminaţi
s-au răzbunat pe el
¤ Mafia securistă -
conduce zona economică şi media ¤ Mai există
poliţie politică?
* * *
I. ) 1 martie 2005, Realitatea TV, 100% în direct: dosarul „ Dunărea”
.
La dezbatere participă persoane
avizate. În studio: R.Dumitrescu ( moderator ) , Emil Constantinescu (
fost preşed. al României
), Radu Tudor
( ziarist de investigaţie la “ Ziua
“ ). Au intervenţii telefonice: Constantin Ticu
Dumitrescu ( preşedintele AFDAP, fost senator, iniţiatorul
legii lustraţiei ) ,
prof. dr. Gh.Onişoru ( preşed. Consil.
CNSAS ), Sorin Roşca –Stănescu (
dir.la “ Ziua “ ).
¤ Desecretizarea dosarului
Dunărea ( ian. 2000 )
Dumitrescu ( moderator ):
Subiectul: hotărârea Consiliului
Suprem de Apărare privind declasificarea dosarului
„Dunărea”. Subliniază faptul că este
a doua oară când subiectul
revine în atenţia opiniei publice.
Emil Constantinescu: Este vorba despre banii rulaţi prin
întreprinderile Securităţii . Directorul Serviciului de Informaţii
Externe ( SIE ) din acea
perioadă, şi ulterior, a refuzat să
pună la dispoziţie datele, invocând secretul.
Atunci am considerat că
nu poate fi un secret
şi că interesul românilor este să afle ce s-a întâmplat cu
aceşti bani, şi cum s-au
folosit ei pentru
continuarea unor interese
financiare şi nu interese personale.
Dumitrescu:
Când se întâmpla asta?
Constantinescu: Asta se
întâmpla la începutul anului 2000.
Am aflat , am cerut
un Raport directorului SIE , de
la care am aflat că există, dar este foarte vast, sunt
foarte multe documente. Ulterior
am aflat că de fapt sunt două părţi , o
arhivă comercială unde
practic sunt facturile şi ce s-a
întâmplat cu banii , pentru
că se păstra evidenţa unui
decont, şi o alta
operativă, în care erau trecute şi numele agenţilor,
ofiţerilor de securitate şi
a colaboratorilor care erau
implicaţi.
Dumitrescu: Asta se întâmpla în 2000. Radu Tudor, în
2005, se întâmplă că se
declasifică din nou
dosarul „Dunărea”. Ce-am mai
putea afla acum?
Radu Tudor: La insistenţa masmedia şi a societăţii
civile, s-a solicitat noului
preşedinte al României ,
Traian Băsescu, să pornească din nou operaţiunea de declasificare a
arhivei întreprinderii de
comerţ exterior „Dunărea”.Am
putea afla suficient de multe date,
despre persoane care, probabil, nu
mai sunt în serviciile secrete , au fost
înainte de 1989, dar care sunt în alte zone ale societăţii.
S-ar putea să
avem surpriza de a găsi ofiţeri
acoperiţi sau agenţi
folosiţi de Securitate, înainte de 1989 … în Parlament, în mediul de afaceri, în guvern - de ce nu?! - în diferite guverne
care s-au succedat după decembrie
1989. Cât timp nu avem acces la acea arhivă, nu vom putea spune nimic despre o persoană
sau alta; putem doar
bănui, avem doar
indicii, iar dovezile se
află acolo şi eu cred
că, în anul
2005, în care România e o ţară membră
NATO, avem o datorie de onoare în a declasifica şi a
deconspira această arhivă extrem de
importantă .
Dumitrescu: La
telefon se află, în acest
moment , dl Sorin
Roşca –Stănescu , directorul
cotidianului „ Ziua” şi
dl. Gheorghe Onişoru,
preşedintele colegiului CNSAS …
Dle Roşca Stănescu, se va face lumină , o dată cu declasificarea acestui
dosar „Dunărea”? Cine a furat banii sau dacă s-au
luat bani, şi cine-s
persoanele?
Sorin Roşca
–Stănescu: Aş dori
să vin cu câteva elemente în
plus, ca să aducem situaţia la
zi. Ceea ce s-a putut declasifica , atunci, la sfârşitul mandatului d-lui Emil
Constantinescu, reprezintă, probabil,
cca 20 % dintr-o arhivă
uriaşă, care ocupă
în SIE trei camere. Şi evident
munca cea mai laborioasă este despărţirea părţii operative
- unde este încă necesar
păstrarea secretului de stat, pentru
că este vorba de viaţa unor agenţi
sau foşti agenţi - de partea comercială. Pe noi ne interesează, de fapt,
partea comercială. Dar nu
s-a declasificat şi nu
s-a prelucrat decât cca 20 % din această arhivă, în
luni de zile de muncă. Asta
înseamnă că, dacă acum se declasifică din
nou, probabil va dura
un an , va fi o muncă
foarte serioasă, până când vom avea întreaga imagine, întreg
spectrul a ceea ce s-a derulat
prin cea mai importantă
placă turnantă a Securităţii, care se chema „ICE Dunărea” şi
unde „ Crescentul” ocupă un loc
foarte important, are o foarte mare pondere în
operaţiunile comerciale,
dar nu este singur. Deci vom
afla –
dacă se lucrează bine şi
serios - la capătul acestei investigaţii , numele a zeci şi sute de persoane care sunt
prosperi oameni de afaceri, unii
joacă rol de investitori străini, chiar dacă
sunt de origine română. În
15 ani
au ştiut să
aducă aceşti bani -care erau în
conturile Securităţii - înapoi , numai că sunt în
conturile lor, în afacerile lor
ş.a.md.
Dumitrescu: În aceste
conturi se dau sume şi
nume?
Roşca –Stănescu: Sigur că da . Deja există. Ceea ce s-a
declasificat , în acest moment, deja
avem un Raport destul de
voluminos, care, dacă ar fi dat
publicităţii - şi eu nu
văd de ce n-ar fi dat publicităţii?! – îi va face pe mulţi
să înţepenească. Fiind că acolo, se vorbeşte de sume
imense de bani şi se vorbeşte şi de câteva nume sonore.
Dumitrescu: Vreţi să
vă opriţi puţin? Rămâneţi
cu noi … mergem la dl
Gheorghe Onişoru care, chiar dacă nu
se ocupă de arhiva SIE sau DIE, de arhiva Serviciului de Informaţii
Externe defunct, se ocupă de arhivele
fostei Securităţi , şi, ca experienţă - poate nu
tocmai pozitivă, având în vedere frecuşurile cu SRI şi cu
arhiva - vreau să
vă întreb dacă s-ar
putea afla într-un timp scurt,
printr-o muncă de arhivă, sume şi
nume?
Gheorghe Onişoru: Aş
vrea să vă spun
că şi această arhivă de la fosta „ICE Dunărea”, în mod normal
ar trebui să
vină la CNSAS, pentru
că şi arhiva fostei Securităţi , care este depozitată la
SIE, tot la CNSAS trebuie
să ajungă în cele din urmă.
Şi aici, probabil
că vor fi două
etape:
va fi, probabil, o comisie internă SIE care va face declasificarea; documentele
care vor fi declasificate vor
trebui să vină la CNSAS, iar
documentele care sunt de siguranţă
naţională, vor trebui clasificate
în cadrul unei comisii
mixte, între conducerea CNSAS şi
conducerea SIE .
Aceasta este
procedura. Din momentul
în care vor veni la noi, din momentul
în care vor ajunge, vor fi documente publice şi vor fi la
dispoziţia cercetătorilor.
Dumitrescu: Ne
întoarcem la dl Emil
Constantinescu. A fost o perioadă
în care s-a umblat în acea arhivă, şi s-a trimis chiar şi spre Parchet, spre întocmirea unor
rechizitorii , material de arhivă.
Ce se ştie, sau ce informaţii aţi putut primi – dacă ne puteţi spune -
atunci? Există fapte de natură
penală?
Constantinescu: Procuratura urmăreşte fapte de natură penală . Acum, aţi trecut oarecum brusc
- sigur, într-o emisiune
televizată , acest lucru este
absolut necesar - de la începutul anului 2000 la anul 2005
. Totuşi, ca lumea să înţeleagă,
trebuie făcute câteva precizări. Scopul
nostru era să aflăm ce s-a
întâmplat cu banii şi
care a fost partea penală . De aceea,
la Procuratură s-a înfiinţat un
grup de procurori care să
lucreze.Există un dosar la Procuratură şi acesta trebuie continuat , în
primul rând, pentru
că n-are rost să
începem iar de la zero !
A fost însărcinat
- din ordinul procurorului Criste – un
grup; în grup
au fost aduşi doi
procurori tineri, dl Buduşan
era cel care conducea acest
colectiv, şi au început ,
împreună cu cei de la SIE ,
să studieze aceste
documente. Deja, aşa cum
spunea şi Sorin Roşca
Stănescu – mă rog, nu
ştiu de unde are informaţiile
- s-au făcut o serie de
progrese, s-a lucrat într-un
ritm absolut sufocant , pentru
că se ştia - eu
anunţasem că n-o să mai
fiu preşedinte -
şi era lesne de înţeles că, în
momentul când n-o să mai
fiu preşedinte, acest
dosar va fi
blocat . Ceea ce s-a întâmplat !
În două zile , dosarul a fost blocat ,
procurorul Buduşan a fost dat afară …
¤Resecretizarea
dosarului Dunărea ( dec.2000)
Dumitrescu: Când
anume?
Constantinescu: În 2000. În
21 mi-am terminat eu
mandatul; la sfârşitul lunii,
cu o viteză
nemaipomenită, s-au luat câteva
măsuri . Procurorul Buduşan
a fost dat afară imediat ,
şi chiar pus sub
anchetă ! Culmea! A
fost eliminat din
Procuratură; la fel şi
adjunctul său cel
care …
Dumitrescu: Cine a
blocat acest dosar, concret?
Constantinescu: Noul
procuror general. Dl Criste şi-a dat demisia. Noul procuror general a blocat dosarul .
El a rămas în nelucrare, mai departe, deşi era desecretizată arhiva
„Dunărea” … Cum am
spus, dl Buduşan a fost dat afară şi , de atunci ,
nimeni n-a mai pus mâna pe acest dosar …
A fost o răzbunare. La fel cum imediat a fost
eliminat şi şeful
Oficiului pentru spălarea banilor murdari . Deci toate persoanele care aveau cunoştinţă despre afacerile, şi
continuarea afacerilor, de
către nucleul
securisto-nomenclaturist
din România – care este nucleul mafiei actuale care conduce România - oligarhia
românească - era implicată în aceste
afaceri.
Dumitrescu: Nu se puteau
da publicităţii măcar acele
lucruri descoperite până atunci?
Constantinescu:
Rechizitoriul, în momentul
când … Sunt câteva lucruri pe care oamenii trebuie să le afle, ca să
nu mai plutim în această
atmosferă aşa … literară, de şezătoare . Rechizitoriul , în
momentul când este înaintat în
instanţă, devine un act public. Din acel moment , el poate fi
consultat . Aşteaptă în
instanţă şi, spre stupoarea mea, nimeni
nu doreşte să-l studieze! Astfel încât - ce vreau
să spun? - ar
trebui reluat simultan
şi redeschiderea dosarului.
Pentru că el a stat în nelucrare . Până într-un
moment în care presa,
iarăşi presa! - de data asta partea ei
pozitivă, şi remarc rolul pozitiv
pe care aceasta l-a avut - a
pus întrebări: < de ce nu
se întâmplă nimic cu
dosarul „Dunărea”? >
În acel moment, preşedintele
Iliescu a convocat Consiliul Suprem de Apărare al ţării ,
şi a resecretizat, fără nici
o explicaţie , dosarul „Dunărea”.
Dumitrescu: Radu Tudor …
Constantinescu: Lăsaţi-mă
să explic, dacă tot
mă întrebaţi …
Îmi amintesc că, atunci
când eram preşedinte, eraţi foarte dur cu mine, în
puţinele top-sow-uri în care
ne-am întâlnit. Cred că ar trebui să-l
întrebaţi pe preşedintele
Iliescu care au fost
raţiunile pentru care a resecretizat partea, repet ,
comercială a acestei arhive.
Dumitrescu: Cu prima
ocazie, o să-l întreb
pe dl Iliescu acest lucru .
¤ Investigaţiile
privind Dunărea şi Crescent ( 1990
)
Dumitrescu: Dle Tudor
, a fost o perioadă în care s-a
declasificat arhivă şi
s-a lucrat un dosar .
S-au scos informaţii către presă
privind acest conţinut? Ştim despre ce era vorba? Avem
nume? Avem date?
Radu Tudor: Presa are
propriile surse şi propriile indicii ,
şi vreau să vă aduc aminte că , încă de la
începutul anului 1990 ,
au existat jurnalişti de investigaţie - Sorin
Roşca Stănescu, la vremea aceea,
era unul din reputaţii jurnalişti de investigaţie
- care, la „România Liberă” au
încercat să afle care sunt
conturile Securităţii şi ce
s-a întâmplat cu milioanele de dolari care au
fost rulate printr-o încrengătură de întreprinderi de comerţ
exterior. „ICE Dunărea” este cea mai mare dintre acele
întreprinderi, dar nu este singura. Securitatea a avut peste
30 de întreprinderi de comerţ exterior
, care, în cea mai mare măsură, preluau cele mai importante bunuri produse de România , le exporta, le făceau
profit , iar acele
milioane de dolari erau la
dispoziţia conducerii Partidului
Comunist .
Şi
aici intervine şi
responsabilitatea d-lui Onişoru -
mă mir că CNSAS , până în momentul de faţă nu şi-a pus problema - a preluării
arhivei Comitetului Central
al PCR …
¤ Soarta arhivei CC al PCR
Dumitrescu: D-le
Onişoru , cum răspundeţi d-lui
Radu Tudor?
Onişoru: Da…
problema a fost destul de complicată cu acest dosar „ Dunărea”, dar eu cred …
Dumitrescu: Dle
Onişoru, dl Radu Tudor spunea altceva …că se miră de faptul
că,întrucât se lucra direct
cu Patidul Comunist,
cu conducerea de partid, CNSAS -ul
nu s-a preocupat şi de dosarele aflate în
arhiva fostului CC
al PCR .
Onişoru: Da, mă
scuzaţi, a intervenit ceva [ pe fir ] …
Am înţeles întrebarea dvs. Această preocupare a existat , pentru noi,
dar , din nefericire, nu am avut acces
la arhiva fostului
Comitet Central .Abia acum, la
începutul anului, după ce, se pare, va intra pe făgaş normal
şi preluarea arhivei fostei
Securităţi, într-o şedinţă
de Colegiu s- a decis solicitarea şi a documentelor de la arhiva fostului CC.
Din nefericire, aceste
documente sunt într-o mare dezordine. Va trebui luată
legătura cu Ministerul de
Interne.. [ LD:
dezmint categoric această afirmaţie, indiferent de la
cine provine. Am avut
acces la această arhivă , înainte de 1989, şi era clasificată,
prelucrată şi aranjată foarte
minuţios. Doar dacă, după’89, ea
a fost adusă la starea
de „mare dezordine” ]
Dumitrescu: Ministerul
de Interne sau cu Ministerul
Apărării?
Onişoru: Arhiva
CC al PCR , este în Arhivele Naţionale, care ţin de Ministerul de Interne
…
Dumitrescu: De ce-aţi
făcut atât de târziu
cererea? Formal vorbind, cererea putea fi făcută
oricând, după ce s-a născut CNSAS –ul.
Onişoru: În arhiva de partid, vreau să
vă spun că CNSAS
a umblat. Pentru că, acum
două –trei luni, în
decembrie, am lansat pe piaţă
primul Dicţionar, cuprinzând
toţi membrii şi membrii supleanţi
ai fostului CC al
PCR. Este rezultatul unei munci
de 2 ani de zile a unei întregi echipe de cercetători de la noi….
¤ Oligarhia = nomenclatura PCR + ofiţerii securişti
Dumitrescu: Să nu depăşim această discuţie …
Constantinescu: Eu sunt
aici să vă dau
orice fel de informaţie , dar, în acelaşi timp, să folosesc prilejul pentru
a preciza nişte lucruri, pentru cei care vor să cunoască .
Drama României şi
faptul că ea este
încă sub stăpânirea unei oligarhii, pleacă din câteva probleme nelămurite încă din
1990 . Prima dintre ele priveşte - cum
bine a spus dl Tudor - această
constituire a unui grup
din foşti ofiţeri de
securitate şi fosta
nomenclatură din PCR .
Aici a fost cea mai mare
manipulare care a plecat de la dl
preşedinte Iliescu , care a spus
că < sunt membri
de partid> -erau 4 milioane de membri de partid -
< cu familiile lor fac
8 milioane > … <dacă familiile lor sunt mai numeroase sunt 12 milioane> … < şi
asta e toată lumea care
votează în România.>
Şi s-a făcut - până
astăzi există -
o confuzie între
NOMENCLATURĂ ( adică
nu ceea ce ne spune dl
Onişoru! ) adică ceea ce reprezentau PRIMII SECRETARI, SECRETARII ( adică
nomenclatura, conducerea ) şi ACTIVIŞTII DE PARTID. Din
aceştia şi din ofiţerii de securitate , s-au
recrutat membrii oligarhiei
care a supt şi ce adunase
şi muncise poporul român înainte, şi ce s-a petrecut în
perioada de tranziţie.
Două probleme
există , pentru cine
doreşte, în sfârşit,
să înceapă să atace frontal acest lucru: trebuie separată NOMENCLATURA DE PARTID, activiştii de partid, de MEMBRII DE PARTID ( cele 4 milioane, care nu au
nici un fel de vină şi-şi făceau
datoriile lor ); aşa cum
trebuie îndreptată atenţia spre
OFIŢERII DE SECURITATE , şi nu
spre prăpădiţii de INFORMATORI,
care-şi turnau ce vorbesc colegii la o ceaşcă de cafea. Dar în
amândouă chestiuni , aici s-a
dus spre membrii de partid , aici spre
marea masă a micilor turnători , şi nu spre cei care făcuseră, cu adevărat
, poliţie politică.
Dumitrescu: În funcţie de această proprietate a termenilor,
mergem la dl Roşca Stănescu şi-l întreb: dacă nu
s-a putut în 15 ani descoperi dacă s-au furat bani , şi cine i-a furat , de la
„ICE Dunărea” şi celelalte firme ale Securităţii , de ce s-ar putea acum?
Roşca -Stănescu:
Pentru că deja s-a
descoperit … Eu am făcut
astăzi o solicitare, în mod oficial, - invocând
legea accesului cetăţeanului la informaţie - , dacă tot s-a declasificat acest dosar , am solicitat Raportul care a
fost întocmit la
SIE , în urma a ceea ce s-a declasificat
, în urmă cu 4 ani.
Acel Raport - care nu poate fi secret de stat, dacă
tot s-a desecretizat chestiunea
- conţine foarte multe nume, date, şi banii care
s-au vehiculat . Deci noi
putem afla mâine şi asta în
condinţiile în care - dl Constantinescu are perfectă dreptate -
trebuie redeschis şi
procesul penal , care, până când nu
se va transforma în acţiune
penală , rămâne secret; dar
dincoace, nu mai e nici un secret .
Cât
priveşte chestiunea cu munca asiduă
pe care a desfăşurat-o CNSAS-ul
, pentru a ne da nomenclatura
comunistă - cu tot
respectul pe care-l am faţă de această Comisie şi faţă de
dl Onişoru – vreau să precizez că această
nomenclatură era publică, pentru
că la fiecare congres al Partidului , „ Scânteia” publica …
Dumitrescu: dl Onişoru
… aţi făcut Dicţionarul consultând
ziarul „Scânteia” sau arhivele PCR?
Onişoru: Deci, Dicţionarul
a fost făcut consultând
arhivele Ministerului Apărării Naţionale şi arhivele din dotaţie. Aş vrea să fac
şi eu
o precizare privind afirmaţiile
d-lui preşedinte Constantinescu . Este foarte adevărat că legea noastră de funcţionare, legea 186 - şi
dl preşedinte ştie foarte bine
cum a ieşit această lege - este doar o lege de deconspirare a
Securităţii care, din păcate, într-adevăr, aruncă vina mai întâi spre
informatori şi
în subsidiar spre
ofiţeri . Noi abia
după 2 ani, am
început această activitate, să
publicăm nume de ofiţeri. Şi aceste
nume sunt publicate tot pe baza dosarelor de informatori. Ca să mergem şi la membrii de partid, era nevoie
de o lege a lustraţiei .
Însă , în România o lege a lustraţiei …. nu există!
Constantinescu: Nu la membri
de partid! La nomenclatură. Nu are nici o legătură lustraţia, cu membrii de partid. Nu?
[ suprapunere de replici; nu se înţelege ]
Dumitrescu: Avem o problemă . LEGEA LUSTRAŢIEI .
Înseamnă că este interzis
accesul în anumite funcţii celor care „au făcut”! Dincolo de legea lustraţiei, am
putea avea o lege a transparenţei . Să-i aflăm
măcar pe cei care „au făcut”
… şi apoi să le
interzicem accesul!
Constantinescu: Legea
lustraţiei viza nomenclatura …
Dumitrescu: Ce legătură avea legea lustraţiei cu a
afla dacă cineva a fost sau nu securist?!
¤ ICEDunărea – Crescent ş.a.
Dumitrescu:
Revenim la „ICE Dunărea”
ca să înţelegem exact
de ce se umblă după acest
dosar desecretizat la începutul
anului 2000, sub regimul
preşedintelui
Constantinescu;
resecretizat la sfârşitul anului
2000 de dl Ion Iliescu , sau de noua putere; şi acum
se umblă din nou la el.
De ce este o miză atât de
mare acest dosar „ Dunărea ”?
Constantinescu: Exact.Aţi
pus o întrebare foarte buna ca
lumea să înţeleagă despre ce este
vorba.
„ICE Dunărea ” era de fapt o unitate militară în cadrul
Securităţii, cu indicativul
UM 0107 .
Ca întreprindere de comerţ exterior
a Securităţii , „ICE Dunărea”
a fost înfiinţată în
octombrie 1982, prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 382 pe 15 octombrie 1982 şi - atenţie! – lichidată în
aprilie 1990 , prin Hotărârea de
guvern nr. 435, pe 25 aprilie
1990, ca tocmai să nu
se mai vorbească despre ea. Care este legătura între „Crescent” şi
„Dunărea”? „Crescent”
era o
societate de comerţ
exterior, care era condusă de dl
Voiculescu .
Ţin
să spun de la
început - să-l liniştim
şi pe dl Voiculescu - dl
Voiculescu n-a fost ofiţer
de Securitate, deci asta este o temă care trebuie să se termine …cei
care au făcut aceste greşeli … pentru
că nu erau puşi - ar fi trebuit să
fie într-un grad foarte mare. Pe vremea aceea, aşa cum Elena Ceauşescu
îi ţinea pe cei din
învăţământul superior la grad de „lector” , nici gradele nu se dădeau cum se dau acum … aşa …
la vreme de seară şi toţi
sunt avansaţi cu grămezi de generali! Securitatea era foarte atentă
şi Ceauşescu urmărea ca să nu se producă explozie de grade.
Dar „Crescent”,
această întreprindere, era strâns legată de „Dunărea” , care avea un
profil mai mare, în aşa fel încât , în
1988, cu un an înainte de revoluţie,
66,9 % din totalul
exporturilor făcute de „ICE
Dunărea”, se realizează prin
intermediul „Crescent”.
Şi în 1989, 49 - 50% din
export, se făcea prin „Crescent”. Deci
foarte mari procente, din care
se dădeau comisioane pentru că
…
Dumitrescu: Cine lua
comisioanele?
Constantinescu: Securitatea
. Şi
le plasa într- un fond,
pe o linie specială ,
într-un cont comun, diferite conturi din ţară şi străinătate, cunoscut de Ceauşescu .
Dumitrescu: Ne
oprim puţin … Ni s-a alăturat şi dl Constantin
Ticu Dumitrescu …Bună seara
… O să intrăm în direct cu
dânsul pe acei 12 kilometri de arhivă predată de către
SRI la CNSAS ….. dar
deocamdată, dle Radu Tudor, avem două nume: unul de firmă –„Crescent” şi
un nume - Dan
Voiculescu. Este răfuială
politică la mijloc? Altminteri,
aceste date puteau fi
aflate oricând până acum .
Radu Tudor: Nu cred
că asta-i miza care trebuie să
ne conducă pe noi , dacă este
sau nu
răfuială politică. Aicea avem de aflat un adevăr extrem de
important pentru evoluţia democratică a României , şi vrem să
ştim dacă ofiţeri sau agenţi
acoperiţi ai Securităţii, mai
sunt încă prezenţi în
viaţa politică, în viaţa financiară ş-a-m-d. Ei pot
fi cheia unor evenimente ….
Dumitrescu:
Credeţi că această prezenţă
în viaţa politică şi
financiară mai are vreo
relevanţă?
Radu Tudor: Are o
relevanţă foarte mare. Pentru că
pentru asta luptăm în presă
şi în societatea civilă, să
ştim trecutul unor persoane . Noi încă
nu ştim de ce anumite persoane
se comportă, aşa cum se comportă pe
scena politică, în momente importante,
pentru că nu le cunoaştem trecutul. Şi atunci este
fundamental …
Dumitrescu: Ei sunt şantajaţi?
Radu Tudor: S-ar putea ca EI
să conducă operaţiuni de şantaj. Şi
atunci e şi mai grav. S-ar putea ca persoane cu funcţii importante
să fie şantajate , să
fi făcut parte din reţele
informative înainte de’89, să fi
fost plasate în clasa
politică şi sprijinite să ajungă la
un anumit nivel, pentru
a face parte din această reţea care
a funcţionat şi înainte de’89.
¤ 12 km. de
arhivă = o jonglerie a SRI
Dumitrescu: Aşa dar, la
telefon se află în
continuare dl Gheorghe Onişoru ,
preşedintele Colegiului CNSAS şi
dl Constantin Ticu Dumitrescu,
inţiatorul Legii care trebuia să deconspire Securitatea ,
ca poliţie politică. D-le Ticu
Dumitrescu, sunteţi mulţumit de decizia de predare către CNSAS, a 12 km de arhivă, de la SRI?
C.Ticu Dumitrescu: Azi
am avut prilejul
să vorbesc cu dl
preşedinte Băsescu.- Am avut
o întâlnire , cu o delegaţie a foştilor deţinuţi politici
şi cu domnia sa. L-am felicitat
pentru faptul că se preocupă, e
preocupat de problemă, dar, în acelaşi
timp, l-am avertizat
că , în continuare, SRI-ul
ÎŞI FACE JOCUL. Singura
evidenţă reală, cunoscută
în afară prin documente
emanate oficial şi cu indicativul „strict secret”, vorbesc de evidenţa în număr de dosare, şi nu
în kilometri ! Transformarea în kilometri
este , încă o dovadă, a
diversiunilor, a jongleriilor, pe care le face SRI-ul, tocmai pentru
a evita un calcul exact:
< Stai , dle, mi-ai dat
1 milion de dosare. Unde este restul de 1 milion? >
Transformând în kilometri, au aruncat totul în
neant. Deci toată arhiva o poţi
quantifica în 3 km, 9 km,
20 de km …
Dumitrescu: Foarte interesant
ce spuneţi . Să vedem ce spune dl
Onişoru. Câte dosare intră
în aceşti 12 km de arhivă?
Onişoru: Deci informaţia era că în aceşti 12 km de
arhivă sunt cca 60 milioane de
file.. Îl salut pe dl preşed. Ticu Dumitrescu dar aş vrea să-i spun că
CNSAS –ul , în momentul în care
preia aceste dosare , le înregistrează
şi le înseriază, şi, deci, noi
finalmente, vom avea numărul
acelor dosare. Şi d-lui ştie foarte bine,a fost foarte drăguţ, şi ne-a dat toate informaţiile pe care le-a avut şi deci este un instrument de
verificare. Cei 12 km sunt
- mă rog - s-ar putea să
fie 11km şi jumătate sau 12 km şi
jumătate …
Dumitrescu: Dar deocamdată
când se vine, cum se vine?
Se vine cu nişte lăzi, sau aşa un
şir?
Onişoru: Am avut
întâlnire cu dl director
Radu Timofte, în urma şedinţei CSAT de ieri, a fost
o întâlnire scurtă, mâine
cred că voi avea o discuţie la nivel de experţi; se va merge cu
camionul; va fi o preluare en-gross, rapidă, urmând ca
apoi, pe măsură ce aceste documente vor intra în arhiva noastră de
la Popeşti Leordeni, noi le vom numerota
filă cu filă
ş.a.m.d.
Dumitrescu: Dl Ticu
Dumitrescu aveţi vreun
comentar de făcut?
Ticu-Dumitrescu: Dle preşedinte Onişoru, nu uitaţi un
lucru esenţial: în
primul rând, că SRI
nu face o favoare când predă aceste documente, ci
încearcă să respecte în
ceasul al 17-lea atâtea tergiversări. Legea - mutilată
cum a fost -
prevedea predarea arhivelor Securităţii. Şi ceea ce trebuie să le
cereţi neapărat , ca foarte, foarte important , sunt BĂNCILE DE
DATE, d-le preşedinte Onişoru. Nu
să vă pună oamenii dvs să caute acul în carul cu
fân, atunci când au
nevoie de numele unui
ofiţer de Securitate, să răscolească
munţi de dosare , pentru
a-l găsi, cumva, în
respectivele dosare , când totul
este pus la punct .
Dumitrescu: Dle
Ticu Dumitrescu , văd că
vă păstraţi o
doză de scepticism. E adevărat?
Ticu Dumitrescu: Nu
o doză de scepticism. Dar
trebuie spus o dată - i-am
spus acest lucru şi
preşedintelui Băsescu -
SĂ NU SE MAI
LASE ÎNŞELAT!
SRI-ul, fie că
director a fost Costin Georgescu ,
fie că acum este cine este , A
JUCAT ACEEAŞI CARTE ! Nu
pot uita - şi cred
că reţine dl preşedinte Constantinescu - exprimarea din
Parlamentul României – n-o uit
nici dacă mai trăesc o sută de ani ! … < daţi
în noi, daţi în
România! >
Dumitrescu:
Domnilor, o dată cu predarea acestei arhive se vor rezolva
toate problemele? Vom afla cine a
fost torţionarii …?
¤ „Comisioanele” din conturile Securităţii …
Constantinescu: Mai
întâi, n-aş dori
să trecem la un
subiect care repede capătă accent de „telenovelă” Aş vrea să lămurim, mai întâi, problema cu banii . Pentru că pe mine mă preocupă foarte mult acest
lucru: CE S-A
ÎNTÂMPLAT CU BANII FURAŢI
POPORULUI ROMÂN? Celor care au stat la baza afacerilor . Şi
cred că acest lucru l-aţi putea afla foarte detaliat, dacă l-aţi
invita într-o emisiune – şi vă
propun acest lucru - pe
dl Liviu Turcu. Cine a fost dl
Liviu Turcu? Dl Liviu
Turcu a fost un
ofiţer, maior, în Direcţia de Informaţii Externe
[ fostul DIE, actualul
SIE ], care avea însă
un grad de funcţie mult mai mare,
şi care, în 1989, a „defectat” şi a primit azil politic în Statele Unite, fiind
condamnat la moarte de justiţia comunistă.
Dl Liviu Turcu scrie, în 10 mai 2004,
foarte recent, în „Jurnalul Naţional”, un articol
în care arată cum
funcţiona acest sistem. E o bibliografie absolut necesară şi adevărată . El arată că, potrivit Ordinului 00 320, revizuit şi
aprobat personal de Nicolae
Ceauşescu, operaţiunile de tip AVS (acord valutar special ) -
de care se vorbeşte - erau <
obţinerea de comisioane
confidenţiale, cu prilejul negocierii contractelor comerciale de import-export în
ţară şi străinătate >.De
regulă, aceste comisioane
erau asigurate de persoane confidenţiale, separate de contractele propriu-zise . Astea se află în arhiva comercială . Deci aceste lucruri le vom
găsi în aceste arhive [ voci suprapuse,
greu de înţeles ] …cine le-a luat, nu va fi foarte uşor de aflat …
Acum vorbim de „Cloşcă” – care era „Dunărea” – şi de nişte
întreprinderi de comerţ exterior
(despre care vorbea dl Tudor ) …[ voci suprapuse, greu de înţeles ] În
foarte multe situaţii,
pentru a nu se crea confuzii
la nivelul partenerului străin, depunerea comisionului prevedea ca având destinatar
nominal întreprinderea de comerţ exterior care semna contractul.
Eu aş putea să vă
explic, dacă e vorba de relaţia Crescent -Dunărea , ea se făcea [ voci suprapuse, greu
de înţeles ]
Care era operaţia? Erau
fonduri speciale destinate
operaţiunilor valutare, de valută
forte; şi alte două
fonduri … [ voci suprapuse, greu
de înţeles ]
Dumitrescu:
Multe lucruri se ştiu deja… şi
totuşi nu-i avem pe cei care au
luat …
Constantinescu:
Vreau să vă
spun că - după părerea mea – în
acest moment , se poate deconspira aceast lucru, dacă se cercetează toată arhiva operaţională. Pentru
că ne aflăm în
2005, au trecut din 1989 ,
15 ani - cei care au
lucrat atunci, mare parte nu mai
sunt utili - şi eu
vă asigur că nu se mai
găsesc activi -
mai degrabă vă uitaţi pe lista celor 36 de generali care, prin Decrete semnate de mine, au
fost eliminaţi din structurile acestea , şi mai degrabă îi căutaţi în
zona politică, în zona
administrativă şi în
zona economică.
¤ Departajarea kilometrilor: între SRI şi
CNSAS
Dumitrescu:
Să încercăm şi
o concluzie … Dle
Radu Tudor, despre hotărârea CSAT,
despre arhiva SRI care urmează a
fi predată către CNSAS … Au
mai existat propuneri? S-a mai vorbit de acel sigiliu dublu? Ce se va
întâmpla?
Radu Tudor: S-a întâmplat că preşedintele
Traian Băsescu a luat hotărârea,
în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ca această
arhivă de 12 km să fie preluată de
CNSAS .Trebuie să spunem foarte clar
că, în ultimul an de zile, CNSAS a tot evitat să preia aceste arhivă:
că depozitul de la Popeşti Leordeni
nu a fost pregătit; că n-au avut sumele la
dispoziţie pentru modernizarea
lui ş.a.m.d.
E un bun început – spun eu - ca
12 km de arhivă, reprezentând 60 de
milioane de pagini, să fie studiate. Dacă CNSAS va avea
aceeaşi disponibilitate în
continuare, vor urma şi alte
dosare , extrem de importante. SRI-ul
nu trebuie să-şi menţină, în arhiva proprie, decât dosarele legate de
TERORISM şi de SPIONAJ . Doar acelea
au legătură cu siguranţa naţională . Celelalte trebuie predate CNSAS
¤Onişoru versus Ticu
Dumitrescu
Dumitrescu: Dle
Onişoru, din punctul dvs de vedere ,
s-a rezolvat diferendum cu SRI?
Onişoru: Sunt total de acord cu ceea ce a spus dl Radu
Tudor şi să-l
asigur că CNSAS –ul este disponibil
în momentul de faţă la
această preluare. De fapt, aceşti
12 km reprezintă o brazdă, este un
început . Şi eu
sunt de acord că este UN BUN
ÎNCEPUT. În paralel cu acest „ bun început”, CNSAS-ul va
continua să preia şi alte tipuri
de dosare, nu numai
aceşti 12 km. Noi în paralel
vom prelua şi dosarele pe care le preluam de obicei.Şi, mai mult decât atât, pe data de 15 martie , va fi şi o întâlnire a
conducerii Colegiului cu dl
preşedinte Traian Băsescu, şi deja cred că acolo vom putea să
prezentăm mai multe lucruri ,
inclusiv ce spunea dl preşedinte Ticu Dumitrescu , privind
sistemul de evidenţă ş.a.m.d. Ce vreau
să spun eu în încheierea intervenţiei mele, este
faptul că cred că este un bun început şi salutăm decizia CSAT.
Ticu Dumitrescu: Inclusiv MICROFILMELE,
pentru care nu trebuiesc nu ştiu ce
spaţii.
Dumitrescu: O ultimă
întrebare, dle Ticu Dumitrescu:
ce s-a întâmplat că până acum
nu s-a putut şi acum s-a putut?
Ticu Dumitrescu: Eu
aproape că sunt neîncrezător. Fiindcă au mai
fost promisiuni şi mă tem – aşa cum i-a mai
spus dl Timofte preşedintelui Băsescu că n- au local
- dl Timofte să nu
găsească un alt argument . Dar să sperăm
că se va întâmpla acest lucru.
Ceea ce nu trebuie
uitat, însă, că TERGIVERSAREA aceasta
de aproape 15 ani, nu s-a făcut aşa, să ne aflăm în treabă.
S-A URMĂRIT CEVA. Dacă, până
în 1999, aceste arhive au fost
VERIFICATE şi SCOASE de acolo DOCUMENTELE care puteau atinge
unele personalităţi , sau unele probleme - cum ar fi crimele
comise de Securitate -
acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu arhiva „Dunărea”.
Nu s-ar fi ajuns să
ceară fiecare < vreau
arhiva deconspirată! >, dacă nu s-ar
fi ştiut că totul e
„curat”, acolo !
Dumitrescu: Am înţeles
punctul dvs de vedere. În concluzie
dl Constantin Ticu Dumitrescu
a aruncat pe toată afacerea următoarea
ANATEMĂ: S-A AŞTEPTAT
ACEST MOMENT, CÂND NU SE MAI RISCĂ NIMIC PRIN
DESFACEREA ACESTOR ARHIVE.
---------------------------------------------------------------
II.) 2 martie 2005, Radio
România -Actualităţi: predarea arhivelor Securităţii.
Emisiune realizată de Vartan
Arachelian. În studio, prof.univ. Gheorghe Onişoru, preşedintele CNSAS, Constantin
Ticu Dumitrescu, fost senator PNŢ c.d. , preşedintele
AFDPR, iniţiatorul legii de deconspirare a Securităţii , iar
prin telefon Florin Pintilie, şeful
Arhivelor SRI.
¤ 12 km de „deconspirare” a Securităţii …
Vartan Arachelian: Un eveniment deosebit
de important s-a petrecut luni
[ 28 febr. ] la Cotroceni.
Consiliul Superior al Apărării Ţării [ CSAT ] a hotărât să
transfere de la SRI, Colegiului Naţional
pentru Studierea Arhivei
fostei Securităţi [ CNSAS ]
12 kilometri de dosare. Mă rog, cu ocazia aceasta , văd că intră în
limbajul oficial un nou etalon de măsurare
a deconspirării Securităţii,
în kilometri . Presa de ieri,
de marţi [ 1 martie ], a primit
cu foarte multă bucurie această veste, dar
probabil că , la o analiză mai
atentă , astăzi, iată, titlurile din
cotidianele naţionale sânt mai mult decât sceptice , chiar ostile, acestei comunicări. Vreau
să vă citez un titlu
care a apărut sub manşeta unui cotidian: < Timofte invită
CNSAS-ul în capcana sigură a fostei Securităţi >,
şi în
continuare: < SRI şi-a impus strategia de a îngropa CNSAS-ul sub un munte de dosare filtrate în ultimii 15 ani .>. Pentru a comenta actualitatea,
am invitat în
studio pe dl prof.univ. Gheorghe Onişoru, preşedintele CNSAS; pe dl
Constantin Ticu Dumitrescu,
fost senator PNŢ c.d. , preşedintele AFDPR, iniţiatorul legii de
deconspirare a Securităţii; iar prin telefon îl avem pe dl Florin
Tutunoiu , şeful Arhivei SRI
. Dle
profesor Onişoru, ştiu că veniţi
de la o şedinţă a Colegiului , aţi
făcut şi un Comunicat de presă … v-aş
ruga să începeţi
cu începutul.
Gheorghe Onişoru: Nu vin
de la şedinţa Colegiului, vin de
la o şedinţă cu conducerea Serviciului
Român de Informaţii , la care a
participat Biroul de coordonare al CNSAS - respectiv eu, vicepreşedintele Viorel
Nicolescu şi secretarul Ladislau
Cseandy - şi din partea
SRI, dl dir.Alexandru Radu
Timofte şi cu staff-ul
lui tehnic. După o discuţie de câteva ore, pornind de la decizia
CSAT , din data de 28
februarie, am căzut de acord pe câteva idei comune,
care au fost scrise şi într-un
Comunicat, şi dacă vreţi vă prezint
ideile principale pe care
le-am semnat acum 25 de minute.
Arachelian: … ar
trebui să mai adaog un fapt extrem de
important: ieri, dl Constantin
Ticu Dumitrescu, împreună
cu câţiva colegi ai
Asociaţiei domniei sale, au
fost în audienţă
la Cotroceni şi s-au
întâlnit cu preşedintele Băsescu. Probabil că , şi
această întrevedere, a grăbit
decizia pe care aţi luat-o astăzi
împreună cu conducerea SRI .
¤ Preluarea en-gross, cu camionul
Onişoru: În mod evident, pentru că
de această dată, fiind vorba de o decizie a CSAT, nici
SRI nici CNSAS
nu prea mai au ce spune,
pentru că legea spune că,
în caz de diferend între cele
două instituţii, CSAT
este suveran. Ce s-a hotărât
astăzi? În primul rând, în legătură CEI
12 KILOMETRI pregătiţi , s-a decis ca
de săptămâna viitoare, cel mai târziu de
pe 10 martie - pentru că sunt
nişte detalii tehnice - să înceapă
această preluare. E vorba
de documente ale securităţii care nu
privesc siguranţa naţională , iar
preluarea se va face CU CAMIONUL,
deci nu se va mai merge cu 10 dosare ş.a.m.d. Voinţa CSAT este ca aceşti 12 km să fie preluaţi până la sfârşitul lunii .
Nu ştiu dacă vom reuşi
până la sfârşitul lunii, vom vedea după prima săptămână . În
orice caz, va fi o preluare
en-gross şi apoi urmează ca în depozitele CNSAS, să se facă certificarea ş.a.m.d.
Deci dintr-odată se va rupe
-dacă vreţi - pisica aceasta. Am
decis astăzi: primele camioane care vor sosi să conţină
dosarele foştilor INFORMATORI. Deci se va începe cu ceea ce în limbaj
tehnic se numeşte DOSARELE DE REŢEA, aflate în
custodia arhivelor SRI de la
Bucureşti şi din toată ţara, şi apoi cu celelalte tipuri de dosare. …
¤ 2005: Întrega arhivă la
CNSAS
Onişoru: De
asemenea, s-a convenit ca în
paralel cu această preluare, CEI
6 KILOMETRI care vor mai rămâne,
între timp să fie analizată de către conducerea SRI şi
CNSAS , în cadrul comisiilor
mixte, cum prevede legea, astfel
încât până la sfârşitul anului 2005 -
şi asta este o informaţie pe
care v-o dau în premieră, este decizia CSAT –ului , ÎNTREAGA ARHIVĂ A FOSTEI SECURITĂŢI , care priveşte POLIŢIA POLITICĂ
SĂ TREACĂ LA CNSAS, urmând ca
după aceea şi instrumentele de
evidenţă să treacă la noi ,
bine-nţeles vom avea în vedere şi
dosarele de OBIECTIVE şi
OFIŢERI , ş-a-m-d-
Pentru realizarea acestui obiectiv,
care trebuie să spunem că este extrem de ambiţios -
am discutat tot astăzi la telefon cu directorul Arhivelor Naţionale care mi-a spus că amenajarea a 4 km
liniari a durat un an
- va fi nevoie de o
colaborare intensă cu arhiva SRI. Fiind vorba de milioane de tone. transportul va fi
asigurat de către conducerea SRI. S-a discutat
şi la conducerea Ministerului de Interne cu dl
ministru Blaga, care a promis
şi d-sa că ne va sprijini.
Arachelian: Vom vorbi
şi cu
dl Florin Pintilie [ fusese anunţat
Florin Tutunoiu ] …
Onişoru:
Urmează să vă spun
câte ceva în legătură cu metrii
şi kilometrii ăştia de care se tot vorbeşte.
Într-un metru liniar de arhivă
se regăsesc 5. 000 de file. Un
camion, ne aduce nouă cam 100 m liniari
. De aceea noi credem că va fi vorba de preluarea a 2-3 m.liniari / zi
Ticu
Dumitrescu: Vă pun o
întrebare: deci veţi lua en gross aceste dosare? Cum le
veţi socoti, la metru? [ vorbesc suprapus,
nu se înţelege ]
Onişoru: Pentru
că ieri s-a ridicat această chestiune la Realitatea TV, am ridicat
şi noi
problema. Directorul Timofte a
precizat că aşa s-a inventariat la ei, aşa
o vor preda.
Ticu Dumitrescu: Eu vreau
să ştie opinia publică faptul că SINGURA EVIDENŢĂ REALĂ ,
pe care o am sub semnătură
, pe care am primt-o de la SRI, când eram preşedintele
Comisiei de Abuzuri a Senatului
României, arată că
inventarierea topică a
arhivei Securităţii s-a făcut
în NUMĂR DE
DOSARE, nu în metri liniari. [ vorbesc
suprapus, nervos, nu se
înţelege ] Vreţi să spuneţi că
în evidenţa SRI există …. 9, 10,
16, 20 kilometri de arhivă?!
Onişoru: Ni s-a spus că
în cei 12 km ar
fi cca 60 milioane de file , iar per total vom ajunge
la 100 de milioane de file
Arachelian: Dle
Florin Pintilie, şeful arhivei de la SRI …
¤ Fragmente din arhiva fostei Securităţi …
Pintilie: Sunt perfect de acord cu cele spuse
opiniei publice de dl preşedinte
Onişoru, aş dori să fac doar o
scurtă precizare cu ceea ce a afirmat
dl Ticu Dumitrescu , cu toată stima şi consideraţia pe care i-o port .
Serviciul Român de Informaţii a
declarat, de cel puţin 10 ani,
că deţine, în dosare, cca 20 de kilometri liniari, din ARHIVA FOSTEI SECURITĂŢI, aşa cum FRAGMENTE
din această arhivă sunt deţinute şi de ALTE INSTITUŢII ale
statului român, despre care presa nu mai vorbeşte absolut nimic. Revenind la
subiectul discuţiei noastre de azi …
Arachelian: Dacă tot
aţi spus despre asta, unde se
mai găsesc aceste fragmente?
Pintilie:
Aşa cum prevede şi legea, se găsesc
unităţi de arhivă create de Securitate,
la Ministerul de Interne, la
Ministerul de Justiţie, la
Ministerul Apărării Naţionale .
¤ Măsurătoarea în metri -
acceptată în arhivistica
internaţională
Pintilie: SRI- ul
predă în gestiune CNSAS-ului, aşa cum prevede legea la art. 20, aliniat 1, instrumente create de fosta Securitate ,
şi în DOSARE, şi în METRI LINIARI
. Noi am ales această unitate de
măsură - în metri liniari -
nu pentru că ar fi o invenţie a SRI –ului, ci pentru că este
o unitate de măsură acceptată în
arhivistica internaţională, pe care noi o
considerăm cea mai
sugestivă. Un dosar ar putea
să conţină 3-5-10 file , sau 1000
de file .De aceea, credem că este mai
cinstit să spunem
că vom preda - în limitele de
timp stabilite de CSAT - 12 KILOMETRI DE ARHIVĂ , adică 60 DE
MILIOANE DE DOCUMENTE, şi nu un anumit număr de volume sau de dosare . Evident, aceste documente sunt grupate în
dosare , şi ele vor fi predate
CNSAS sub formă de dosare.
[ se vorbeşte
suprapus, nu se
înţelege ]
¤ Dispersarea arhivelor
Arachelian: Ce se va întâmpla cu celelalte resturi de arhive
care au fost, la un moment, împrăştiate la revoluţie …?
Pintilie: SRI poate garanta doar arhivele care se găsesc
în custodia sa. Celelalte documente
CNSAS-ul va trebui să le ia de la
instituţiile deţinătoare
Arachelian: O să-l rog
pe dl Ticu Dumitrescu, iniţiatorul
acestei legi , de care la un moment dat se dezicea, dacă se consideră
reabilitat în poziţia de lider al acestei
legi …
Ticu Dumitrescu: Într- un fel. Pentru că chiar legea
asta,care a fost adoptată , diferă de proiectul iniţial. La asta se adaugă faptul că eu nu pricep de
ce SRI –ul nu predă această
arhivă cu tot cu clădirea
în care se găseşte şi are condiţii
de conservare, şi sileşte CNSAS să piardă
vremea cu căratul în
camioane, cu depozitarea
necoresponzătoare... [ se vorbeşte suprapus,
nu se înţelege ]
[ prezintă
documentul primit de el de la SRI , dar nu se aude decât parţial
] am
primit un document oficial care
spune aşa: < …la data de 13
septembrie 1990, în depozitul preluat de
la Securitate existau 1.900. 332.000 dosare, din care 1.162.418.000 dosare, reprezentau
fondul informativ. >
Acest document l-am primit cu parafă
şi semnătură. Îl întreb pe dl Pintilie, neagă acest document?
Pintilie: Aş dori
să abordez mai întâi problema preluării
arhivei. Aş dori să vă
spun că , în Bucureşti există
Arhiva Centrală a SRI cu o capacitate
de depozitare de 8 km liniari. În această clădire se
păstrează şi arhiva creată de SRI, din
1990 încoace, în depozite
separate; iar în alte depozite, în
aceeaşi clădire, se păstrează
o anumită cantitate din arhiva
creată de unităţile centrale ale
Securităţii . În mod evident,
legiuitorul , atunci când a gândit legea 187 / 1999 , şi-a dat
seama că, ÎN ACEASTĂ
CLĂDIRE, cu o capacitate totală de 8
km de arhivă,NU POATE FI CONCENTRATĂ
TOATĂ ARHIVA creată de unităţile Securităţii, inclusiv de unităţile
din ţară.
De aceea,
legiuitorul a stabilit OBLIGAŢIA
Consiliului General al municipiului Bucureşti , de a găsi un
depozit de arhivă, suficient de mare,
pentru nevoile CNSAS. Faptul că cel
care a fost desemnat să găsească
acel depozit, n-a reuşit s-o facă atâta vreme, nu poate fi imputat SRI.
Înţeleg, totuşi, că situaţia s-a
deblocat , printr-o HOTĂRÂRE DE GUVERN
şi că acum CNSAS
dispune de spaţiul necesar pentru
a prelua arhiva.
¤”Perierea”
dosarelor …
Trec acum la subiectul următor, şi anume la
acel document menţionat de dl Ticu Dumitrescu , că îl deţine. EU NU AM VĂZUT DAR NICI NU-L CONTEST,
în acelaşi timp, pentru că nu ştiu despre ce este vorba, dar nu
văd care este problema de fond [
se vorbeşte
suprapus, nu se
înţelege ] CINE VĂ GARANTEAZĂ că
situaţia făcută la vremea respectivă ESTE CEA REALĂ? Pentru că
au mai fost inventarieri în decursul timpului
şi s-au mai adus
cantităţi importante de arhivă
,şi mă gândesc că este posibil ca numărul de
dosare să crească . Un lucru este sigur: NOI VOM
PREDA Consiliului , dosare şi
volume, ATÂTEA CÂTE SUNT STABILITE
DE LEGE, nici mai
mult nici mai puţin.
Că vor fi 1 milion 500, că
vor fi 1 milion, că vor fi
2 milioane, ATÂTEA CÂTE
SUNT ADMISE DE LEGE, le vom
preda. [ tot
timpul se aud protestele murmurate ale lui Ticu Dumitrescu ]
Arachelian: Apropo de lege,
acum în ultimul timp când s-a făcut vorbire despre transferul acestor dosare, de fondul acesta
arhivistic care urmează să
fie predat CNSAS … cum s-a
produs această deblocare, d-le Onişor?
Onişor: Nu este vorba despre toată arhiva. Documentele
care privesc siguranţa naţională - cei 8 kilometri rămaşi - vor rămâne
în custodia SRI, dar după ce
vor fi discutate de acea comisie
mixtă despre care v-am vorbit .
Operaţiune este fixată să se
termine în acest an. [ turuie grăbit şi citeşte din
Comunicatul încheiat în acea zi, între SRI şi
CNSAS ]
Arachelian: Presa
vorbeşte , şi chiar unii
dintre membrii Colegiului , despre
faptul că, probabil, MULTE
DOSARE AU FOST „PERIATE” la
SRI. Au fost o asemenea operaţiune, dle Pintilie?
Pintilie: Eu
pot să afirm că NU EXISTĂ , n.- a existat o ASTFEL DE
OPERAŢIUNE ,descrisă de
mijloacele de informaţie. Aş putea să vă spun, însă, altceva. În cursul discuţiilor
din cadrul comisiilor care colaborează
cu Consiliul condus de
preşedintele Onişoru, SE
ANALIZEAZĂ FIECARE FILĂ
în parte . Este posibil ca reprezentanţii celor două instituţii menţionate, să
identifice 1-2- 10 file
dintr-un dosar, SĂ RĂMÂNĂ LA
SRI – pentru că reprezintă
importanţă pentru siguranţa naţională -
iar CELELALTE SĂ FIE
PREDATE la CNSAS. Este
singura posibilitate legală pe
baza căreia SRI şi CNSAS
au acţionat pentru A PROTEJA
SIGURANŢA NAŢIONALĂ. În rest, nu s-a făcut
nici o „periere” a dosarelor , nici o scoatere nelegală a
filelor din dosare.
Arachelian: Vreau să vă
mai pun o întrebare. De câtă vreme sunteţi în acest
post, d-le Pintilie?
Pintilie: Din 1993.
Ticu Dumitrescu: Am aflat acum
că atunci când se întâlnesc reprezentanţii, se scot unele file din
dosare [suprapunere
de voci; sonorizare proastă; nu se înţelege ] Eu înţelesesem că
aceste dosare erau deja „ curăţate ” în prealabil de
SRI. [ relatează nişte exemple, citează numele lui
Măgureanu etc etc şi-l
întreabă ceva pe Pintilie - dar
nu se aude ce ]
Pintilie: Cu tot respectul
pentru dl Ticu Dumitrescu,
eu personal nu-mi
aduc aminte ca dl director
Timofte să fi refuzat vreodată
predarea unor dosare …
probabil a fost o interpretare incorectă a unor declaraţii … De doi ani, s-au publicat
Comunicatele SRI în
care se afirmă că
suntem gata să predăm cei 12 kilometri liniari de arhivă. De 2
ani ! Deci nu este vorba de nici o presiune, de nici o şicană care ne-o
facem reciproc. Nu! Noi vrem
să respectăm legea şi cred că am
fost destul de transparenţi din acest
punct de vedere. Mi-i foarte greu să
cred că putem fi acuzaţi de
obstrucţionare în această privinţă.
În ceea ce
priveşte aşa-zisul cărat intempestiv al unor dosare, ca să
protejăm clădirea din Bujoreni,
iarăşi este o afirmaţie…
departe de adevăr. Existau
dosare create de SRI şi în vremea respectivă. Nu erau
foarte multe. Între timp, arhiva
SRI a crescut, clădirea
respectivă a beneficiat de investiţii mari, iar în ce priveşte
sistemele electronice de valoare – antiatac, antiincendiu,ş.a. - dacă
s-ar pune vreodată problema
ca SRI-ul să-şi
blocheze activitatea
operativă ca să se mute arhiva
în acest sediu, această operaţiune N-AR
REZOLVA PROBLEMA DE FOND a CNSAS,
aceea de a putea prelua multele
documente de la diverse instituţii.
¤
Groapa cu documente de la
Berevoieşti
Arachelian: Spuneţi-ne care a fost povestea cu celebra
groapă de la Berevoieşti ….
Pintilie: La vremea
respectivă a fost constituită
şi o
Comisie parlamentară [suprapunere de voci; sonorizare proastă ] … Pot să
vă explic esenţa fenomenului?
Acea comisie, a constatat următoarele: înainte de decembrie 1989, într-un sediu de aici,
central, din sistemul administraţiilor şi internelor, erau adunate în saci tot
felul de resturi create de serviciile
de securitate. Acestea urmau să
fie duse la topit la fabricile de hârtie. În momentul
când s-a încercat această
operaţiune, fabricile au refuzat .
Şi atunci cineva – nu ştiu câtă
minte a avut la vremea
respectivă! – a declarat că poate
distruge dumnealui personal, într-o
curte, la un cuptor ţărănesc din zona
Argeşului, întreaga cantitate de
dosare. Evident că
n-a fost în stare … [suprapunere de voci;
sonorizare proastă ] Aceasta este constatarea oficială, eu nu-mi
permit alte comentarii …
¤ Ticu Dumitrescu versus
Pintilie & Onişoru
Onişoru: Dle
Arachelian, după 4 ani de activitate , cred că trebuie
SĂ VEDEM PARTEA PLINĂ A
PAHARULUI. Dacă 4 ani au fost criticate aceste instituţii, acum s-a
ajuns la rezolvarea problemelor … Vom depune toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv
… Vom prelua această arhivă
uriaşă … Va fi o întârziere, dar mai bine mai târziu decât niciodată …
Arachelian:
Spuneţi-mi, Colegiul funcţionează? Aveţi numărul complet de membri?
Onişoru: Suntem
9, vom fi 8. Dl Patapievici a plecat ca director la
Institutul Cultural Român; în şedinţa de marţi a mai participat , dar nu va mai participa
pentru că este în incompatibilitate. Dar
suntem în plen şi avem
cvorum.
Ticu Dumitrescu: Regret, eu trebuie
să spun ceea ce s-a întâmplat în aceşti zece ani de muncă. NU CRED - am date, am convingerea - CĂ NU
S-A UMBLAT ÎN ARHIVELE SECURITĂŢII atâta perioadă de timp. După 1999,
s-a acoperit „legal ”.
Modificarea legii, pentru mine, a
însemnat un moment de ruptură , faţă de
proiectul meu de lege. [din păcate, sonorizare proastă;
nu se înţelege nimic ]
Pintilie: Îmi
permiteţi să intervin? Fac precizarea că, în decembrie 1989, în cursul evenimentelor
din zilele respective, în unele
din sediile fostei Securităţii , au pătruns cetăţeni cu
intenţii mai puţin bune, sau foarte bune, au fost deschise
fişete, au fost scoase documentle
din fişete , unele au
fost aruncate pe geam şi li s-a
dat foc, alţii le-au luat acasă.
Au fost şi nişte ofiţeri care [ nu se înţelege ce au
făcut ofiţerii ] A fost şi o arhivă distrusă în
întregime, dar n-a fost distrusă de
foştii lucrători de securitate,
ci datorită tirului susţinut
cu armament de către unitatea
militară de peste drum de clădirea Inspectoratului de Securitate. Nu
vreau să-i apăr în
nici un fel pe foştii lucrători
de securitate, ci vreau doar să
precizez faptul că peste
100.000 de dosare, au
dispărut sau au
fost distruse în cursul
evenimentelor din decembrie. De
aceea apar şi cred că vor apare
în continuare tot felul de documente. Eu pot să vă confirm, însă, că tot ceea ce a
apărut în presă în ultima perioadă, NU
A PROVENIT DE LA ARHIVA SRI .
Onişoru: [din păcate, sonorizare
proastă; nu se înţelege nimic ]
Arachelian: Iată, într-un
ziar de azi, cotidian de mare tiraj, apare dosarul unui
înalt prelat , nu vreau să-i dau numele, pentru că nici nu sunt date convingătoare acolo, cum
că a făcut poliţie politică.Cum
a ajuns acest dosar la acest cotidian?
A fost luat de la dvs?
Onişoru:
Asta vreau să vă spun că
din arhiva CNSAS nu s-a luat
absolut nimic. E posibil
să fie tot documente scăpate, poate, în acele
vremuri tulburi.Însă vreau
să spun o chestiune: SIMPLA APARIŢIE
A UNUI ANGAJAMENT, NU ECHIVALEAZĂ
CU POLIŢIA POLITICĂ. Şi
acest tip de şantaj ar trebui opinia publică să-l respingă .
Pintilie: Eu vreau
să vă asigur pe dvs şi pe ascultătorii postului de radio România
–actualităţi, că Serviciul
Român de Informaţii va respecta întocmai legile în vigoare
şi hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; va da dovadă de maximă transparenţă , în limitele legii; şi va accelera
substanţial predarea documentelor create de Securitate, care
nu privesc siguranţa naţională , către Consiliu .
Ticu Dumitrescu: [ nu mai apucă să spună
concluzia,emisiunea se încheie ]
---------------------------------------------------------------
III.)2 martie 2005.
TVBucureşti, emisiunea lui „Naşu” ( Moraru
): actualitatea zilei .
¤ Supărarea lui Mircea Dinescu
Moraru: Oricum
aceste liste cu informatorii
puteau fi făcute publice …
Mircea Dinescu: Avem
o listă întreagă de inşi pe care
nu-i putem identifica; nu ştim ce erau , informatori, delatori …;
am cerut numele ofiţerilor de la
unităţile respective - nu ni se dau; am
primit şi nume „necunoscut”
Moraru: Asta nu-i o
noutate, dle Dinescu …S-a certat,
oare, Mircea Dinescu cu Traian
Băsescu? Au apărut elemente noi? Traian Băsescu este
intoxicat, manipulat?
Dinescu: Nu,
nu. Ce-i nou este că o luăm , din
nou, de la capăt …[ pauză de reclamă ]
Moraru: Suntem cu Mircea Dinescu. Mircea Dinescu este
supărat. N-o să discutăm numai despre
dosare ci mai precis ce s-a întâmplat în şedinţa CSAT-ului , de ce s-a luat o decizie care ar fi trebuit să-i fie favorabilă CNSAS- ului
şi lui Mircea Dinescu, nu
s-a luat această decizie … avem şi alte probleme în
discuţie [ ….]
¤ Nici o opunere în Consiliului Suprem de Apărare
Dinescu: Nimic între mine şi Băsescu …acum patru
zile l-am văzut, când am fost
pe la Andrei (care era cam
supărat, aşa… ) N-am discutat această temă, pentru că … nu era cazul. M-a şocat puţin faptul
că el, care este un om dintr-o
bucată şi taie nodul gordian, de data asta ne-a lăsat aşa… avem
un fir de la nodul ăla …şi nu-mi dau seama dacă a fost
îmbârligat de Timofte …
Moraru: Păi era cineva care putea să-l îmbârligheze? C ine era
acolo?: era Ionuţ Popescu ministrul de Finanţe, era premierul Tăriceanu …cine mai era.?
….
Dinescu: Această chestiune legată de dosare nu are
… e o chestie…
Moraru: E de
complicitate, dle Dinescu?
Dinescu: Nu neapărat
de complicitate. Pentru că eu nu cred
că … sunt unii care au avut legături cu
fosta Securitate dar …. s-a luat
o decizie …
Moraru: Era
Mihai Răzvan Ungureanu
acolo, ministrul de Externe, şi
el e tânăr. Credeţi că era vreo problemă acolo?
Dinescu: Nu ştiu .
Moraru: Dar era
Pleşu, era Stolojan … era o problemă, acolo?
Dinescu: Avem mulţi
elevi care au fost racolaţi , pe vremea lui Ceauşescu . Mă rog , eu nu cred că
elevii premianţi erau …
Moraru: Ceva mi-ascundeţi
… Ce-i acolo, totuşi ?
Dinescu: [ râde ] … Singurul
care a reacţionat – am înţeles
- a fost Andrei; dar el nu poate să influenţeze o
întreagă masă de oameni care au
funcţii. Era amărât . Şi
probabil nici nu s-a discutat aşa, s-a discutat printre puncte …
¤ „Căpiţe” de dosare
cu intrarea în CAP
Moraru: Putea şeful
SRI să le spună nişte lucruri foarte grave care
să-i fi speriat?
Dinescu: Nu, probabil
li s-a spus … < în sfârşit, nu putem da mai mult … dăm
12 kilometri … >
Moraru: Păi ce înseamnă să dai 12 kilometri? – întreb asta ca
ziarist … n-am auzit expresia …
Dinescu: Ni se
dau căpiţe cu dosare fără nici o
semnificaţie. Ni s-au mai trimis o dată nişte saci
-dl Timofte ne-a făcut o mare
favoare! - ne-a trimis un camion cu dosarele istoriei intrării ţăranilor în CAP.
Erau nişte lucruri … cu
nea’Gheorghe, nea’cutare ,
din 1953, ţărani care au fost anchetaţi
… nu ştiu ce … [ vorbesc suprapus, nu
se înţelege ]
¤ Descompletarea CNSAS
Moraru: Ştiţi ce se mai vorbeşte pe dedesupt? Că pe Patapievici
vi l-au luat şi l-au trimis
să fie omul cât mai ocupat …
Dinescu: Nu-i adevărat
…
Moraru: Pe
Pleşu i s-a dat …
Dinescu: În orice caz,
Patapievici , când ne-am
văzut azi, era foarte indignat de ceea ce s-a
întâmplat,
Moraru: DIN TRUPA
AIA DE FORŢĂ care era la CNSAS, AŢI RĂMAS
SINGUR . Repet, lui Patapievici i s-a dat mult de lucru, lui Pleşu mult de lucru …
Dinescu: Astăzi şi ceilalţi
colegi ai mei erau nedumeriţi şi
indignaţi de chestia asta Dar noi ştiam
toată povestea asta …
¤ Efectele activităţii CNSAS
Moraru: DE ANI DE ZILE SUNTEŢI INDIGNAŢI !Dar acum
nu se aştepta nimeni la
acest lucru .
Dinescu: Acum a devenit
neserioasă şi indignarea! S-a
văzut totuşi că nu-i mare nenorocire …
Sunt politicieni care s-au retras uşor
şi n-au mai candidat (cei care aveau
ceva probleme ) Unii
sunt şantajaţi în continuare pentru că nu li s-au dat dosarele.
Moraru: Păi nu era important să se lămurească aceste lucruri?
Dinescu: Exact despre asta era vorba. Ce face CNSAS-ul?
În afară de faptul că publicăm
în Monitorul Oficial numele informatorilor, încolo
noi nu putem să facem nimica. Dar facem chestia asta.
¤Dosarul „Dunărea”.
Moraru: Dar de ce este atâta deschidere la dosarul
„ Dunărea”, şi cu
Securitatea şi Voiculescu?
Am înţeles că la şedinţa CSAT s-a
hotărât să pună pe masă dosarul , care
este cerut de ani de zile de ziarişti şi de atâta lume. Iată el este pus pe masă la cererea lui Voiculescu !
Dinescu: Nu-i la
cererea lui Voiculescu …El ştia că v-a
urma chestia … E destul de … S-ar putea
ca dosarul Dunărea să fie mai mic decât Dâmboviţa, la ora asta …
Moraru: Hai să le dăm
foc acestor dosare, dacă sunt „ periate” …
¤Dosarele personale
Dinescu:D-le, noi am reuşit
să refacem dintr-o fărâmă de picior şi dintr-o ureche, o mare parte din
Moraru: Atâta
aţi fost lăsaţi să reuşiţi doar
atâta , nimic mai mult …
Dinescu: Şi-au văzut câteva mii de oameni dosarele;
au venit oameni acolo care
au albit într-o zi , să ştii. Nişte oameni care au
suferit, vor să ştie de ce au
suferit. Fiecare om are dreptul
să ştie ce-a fost cu trecutul lui. Inclusiv poporul român. Cine nu are
trecut nu are nici prezent şi
nici viitor.
¤ Şefii serviciilor
secrete –oamenii lui Iliescu?
Moraru: Dle Dinescu,
vreau să vă întreb
altfel . De ce credeţi că
Traian Băsescu nu-i
schimbă pe şefii serviciilor
secrete , pentru că se afirma la
început că-i va schimba. Era vorba de câteva servicii secrete.
Dinescu: Din câte am
înţeles eu, cu şefii serviciilor secrete a colaborat foarte bine, şi, probabil, un cutremur
acolo, n-ar fi fost agreat în primele luni de la preluarea puterii. Asta nu înseamnă că nu pot
urma schimbări. Nimeni nu-i
fixat pe scaun …
Moraru: Deci nu e o
înţelegere …
Dinescu: Noi n-am
ajuns la situaţia ideală în care un şef de serviciu secret să nu poată
fi schimbat în funcţie de criterii politice.
Moraru: Ştii de ce vă
spun asta, pentru că
se spune tot pe piaţă, şi tot
aşa mai pe dedesupt - că
poporul nu trebuie să afle prea
multe! - că, de fapt, TOT
ION ILIESCU CONDUCE ROMÂNIA
! Că
oamenii de la Cotroceni sunt ai lui; că şefii serviciilor
secrete sunt puşi de el; că iată, conduce şi partidul …
Dinescu: Să fim
serioşi! Orice şef de servicii
secrete, are serviciile lui … în orice caz , îşi bătătoreşte o rută
dinainte de-a fi dat afară …Aminteşte-ţi
ce s-a întâmplat cu şeful serviciilor secrete de pe vremea lui Emil
Constantinescu? Unde a
fost el trimis de PSD?
Moraru: Ambasador
în Cipru ! De ce în Cipru?
Dinescu: Ambasador
în Cipru! Undeva, într-o ţară caldă.
Şie eu aş vrea să fiu , după ce
am activat la Alianţa Civică, să mă
fi trimis PSD –ul în Cipru !
Soare, briză … Ar fi un dar foarte frumos. Trebuie să recunoaştem , asta da politichie!
---------------------------------------------------------------------------
IV. ) 2 şi 3
martie 2005 . Realitatea TV. „Vorba lui Dinescu”: cu Ticu Dumitrescu
¤Ticu
Dumitrescu - personaj principal în lupta cu Securitatea
Dinescu: Ticu Dumitrescu. Personajul principal în această
piesă care se joacă la noi de 15
ani, cu fosta Securitate. Am avut
până acum trei preşedinţi în România; guverne şi mai multe,
ba de „dreapta” , ba de „stânga”, ba de „stânga-dreapta”, ba de
„dreapta-stânga” – nu se mai înţelege precis - Ticu Dumitrescu
continuă, ca Sisisf, să urce pietroiul pe munte, pietroiul
se rostogoleşte …
Aţi obosit , domnule Ticu Dumitrescu?
Ticu Dumitrescu: Nu. Nu am
renunţat nici o dată în viaţă la
ceea ce mi-am propus …
Dinescu: Interesant, aveţi
o structură aparent fragilă . Şi , dacă-mi amintesc câte calomnii s-au abătut asupra dvs
în „România Mare”, în special !
Dumitrescu: Da, mai
ales în acest ziar …
Dinescu: Vi
s-au pus în cârcă
biografiile unor bătrâni legionari
,condamnaţi la moarte …
Dumitrescu: Da… eram
un comisar legionar
…
Dinescu: < Marele
legionar Ticu Dumitrescu condamnat la moarte în 1940 > Câţi ani aveaţi
atunci?
Dumitrescu: 11 ani … […povesteşte alte minciuni ce i s-au pus în cârcă: că a fost
torţionar în puşcărie; că a fost
hoţ de cai n; ş.a. ]
Dinescu:Aş spune că
a fost o formă de aruncare în derizoriu a celor care au suferit
pe vremea comunismului. Îmi amintesc câte s-au spus despre Corneliu
Coposu: < Coposu care, pe
vremea când noi mâncam salam cu soia el trăia la Paris …> Coposu
care mânca un croasant de terci în
groapa Brăilei! […………]
¤ Ion Iliescu - nomenclaturist comunist, preşedinte
sărac, fără dosar la Securitate
Dinescu: De ce credeţi că nu este dosarul lui Ion Iliescu, nici al lui Adrian Năstase?
Mulţi politicieni s-au trezit peste noapte că n-ar avea
dosare .
Dumitrescu: [
Despre şedinţele CPUN,
despre mineriada din 1990 , despre atacarea sediului AFDAPR
] Ion Iliescu este un exemplar
reuşit al Moscovei.
Este poate cel mai reuşit
exemplar , nu trebuie să i se conteste calităţile. DAR EU
NU CRED ÎN JUSTIŢIA ROMÂNEASCĂ
PÂNĂ CE ION ILESCU NU
ESTE JUDECAT PENTRU
TOT RĂUL CARE L-A FĂCUT .
Dinescu: E clar că
el este un frânar al societăţii noastre [ ….] Mie
Ion Iliescu mi se pare că este un fel de fată mare care a fost ales
şef al unei case de curve.E un om care, poate, e sincer în pornirile
lui, astea, umanist – socialiste, pe care le-a profesat la un
moment dat . Pe urmă s-a apucat
să construiască capitalism
în România, şi a făcut un terci, cu hei-rupisme de astea [….]
Marii milionari din
România n-au produs nici pâine,
nici salam … Nu din producţie s-au făcut ei milionari, ci din zone foarte
abstracte şi ciudate. Şi Ion Iliescu se dădea că el este ca un
preşedinte sărac, şi ăştia se umflau
sub el acolo, sub paltonul lui
. ( Eugen Lovinescu
povesteşte cum,în
copilărie, a fost la Paris
şi a văzut într-un
parc un domn serios, îmbrăcat
într-o pelerină neagră, mare, care se plimba marţial pe alei. Cu taxa de un franc, copii intrau
sub pelerina lui , şi
făceau pipi , pe vremea când nu existau încă VC-uri în spaţiile publice ] Aşa şi cu Ion
Iliescu , în totdeauna a avut un aer de demnitar,de preşedinte al României,
dar sub pelerina lui se petreceau
tot felul de chestii .Am putea să
nu vorbim despre el, dacă ar fi o amintire a istoriei. Dar el
este un om vioi …acum se simte ca la 45 de ani ! Dvs câţi ani aveţi acum ? Tot
46?! [ râde
]
Dumitrescu: Dacă scădem
anii de la puşcărie … 76, sunt
cu un an mai mare ca Iliescu.
¤ Defăimarea şi posteritatea lui Corneliu Coposu
Dinescu: Bun. „ Jos
Iliescu!”, a venit Emil
Constantinescu , speranţe,
disperare, strategii , moartea
lui Coposu ( despre care se
spusese că s-a plimbat pe Champs-Élysées la Paris ,
şi în realitate, el era la Periprava la tăiat stuf; a
intrat în puşcărie cu 120 de kilograme, a stat închis 17
ani şi a ieşit cu
60 de kilograme! )
Dumitrescu: Mai
puţin de 60, a făcut o temniţă
lungă şi grea …
Dinescu: Bun. La moartea lui s-a produs însă UN
ŞOC PUTERNIC în populaţia României. Pe acest şoc a şi venit la putere Emil Constantinescu …
Dumitrescu: Foarte bine aţi
prins acest aspect. M-am
gândit de multe ori că s-a
câştigat, aşa cum spui că s-a câştigat. Pentru că nimeni
nu poate să uite ce a însemnat
nu coloanele din cortegiul funerar , ci coloanele nesfârşite a
celor care au venit să treacă prin faţa catafalcului lui .
¤ 50 de ani
Securitatea a funcţionat cu toate motoarele
Dinescu: Da.S-a sperat
că lucrurile intră în normalitate. Că ne vom curăţa.
Că vor cădea solzii de pe această societate românească care a trăit 50 de ani
în teroare, în minciună, într-o fatalitate a istoriei, care ne-a aşezat în răsăritul Europei. (Eu m-am gândit că dacă România era aşezată unde-i Belga
şi Belgia unde-i România,
acum Belgia era cu
Iliescu ! ) Suntem într-un
fel, am fost şi victimele geografiei.Dar, pe de altă
parte, suntem şi noi de vină. Nu trebuie să uităm nici o dată ce s-a întâmplat .La un moment
dat s-a tot spus că au fost vinovaţi
ruşii …a fost vinovat
Roosevelt … după venirea lui
Ceauşescu a început
naţionalism-comunismul …
au fost eliberaţi din funcţie şi oamenii care nu erau cu origine sănătoasă sau nu erau români … SECURITATEA A CONTINUAT SĂ
FUNCŢIONEZE CU TOATE MOTOARELE .Am văzut dosare
cu oameni– care pe mine
m-au şocat ! - care
au funcţionat ca
informatori până’n 22 decembrie 1989.
Dumitrescu: Aş putea să adaog:
şi după , şi în Parlament !
Dinescu: Şi după … Dvs veţi
spune ce aveţi de spus …
¤ Pentru
informatori: lustraţie!
Dumitrescu: Poziţia
mea faţă de informatori nu
s-a referit la ceea ce au făcut . În
primul rând -
proiectul meu de lege era
foarte limitat - nu
exista decât o categorie restrânsă: A CELOR
CARE VOIAU SĂ DEVINĂ DEMNITARI.
Deci nu m-am referit la restul informatorilor . Păcat! Dar
au apărut tot
felul de nume „celebre”
Dinescu: Lumea nu
mai înţelegea nimic. Presa a fost intoxicată. Ba „România
Mare”, ba în alte ziare, apărea că vor fi
<cutremure mari în România > … că <vor fi
distruse destine >.Care cutremure? Ce destine
distruse? Ce s-a întâmplat? În afară de faptul că s-a publicat în
chestia aceea pe care n-o citeşte nimeni - cum naiba se
cheamă … Monitorul Oficial
- nu s-a mai întâmplat nimic.
Dumitrescu: Vreau să
zic că eu n-am urmărit, nu m-a
interesat , activitatea lor în
perioada comunistă. Ci m-am
temut pentru faptul că
ACEŞTIA PUTEAU FI
ŞANTAJAŢI . Eu am mărturii de
la oameni care au fost chemaţi , după 1990, de ofiţeri şi
au fost obligaţi
să dea în continuare
semnături şi note informative, fiind AMENINŢAŢI CU DAREA ÎN VILEAG A
DOSARULUI DE INFORMATOR. Ex.,
Cornăţeanu , care a fost chemat într-o casă
conspirativă în 1991 …
Dinescu: Era deja SRI …
Dumitrescu: E greu
să ştii dacă
erau de la SRI
sau de la o aripă „privatizată” a fostei Securităţi …
¤ Problema nr 1: deconspirarea ofiţerilor securişti
Dumitrescu:
Pentru că , în rest,
problema nr 1 este
DECONSPIRAREA OFIŢERILOR DE
SECURITATE. În ce senz? Aşa cum ei se
laudă şi-şi eroizează trecutul, de ce-i
deranjează dacă eroismele lor apar la lumină?
Dinescu: De fapt ce
s-a întâmplat după’90, când s-a înfiinţat SRI-ul? FOŞTII
OFIŢERI DE SECURITATE AU
DEVENIT SRI-şti , cum
s-a întâmplat cu toate în
România. Miliţia s-a
transformat în Poliţie,
CAP-urile în Societăţi S.A
- agricultura capitalistă ,
toate instituţiile din România
şi-au luat denumirile aşa.
SECURITATEA în SRI … SIE în
loc de DIE ….
Bun. M-am gândit , cum au
fost oare racolaţi noii
informatori? Aşteaptă
ofiţerii să le vină cineva şi
să le spună <vreau să
fiu informator la SRI
>? Eu
sunt convins că a fost
folosită, de către ofiţerii respectivi , REŢEAUA VECHE. Unii, de frică să
nu fie deconspiraţi, au acceptat
să continue colaborarea
…
Dumitrescu: Aşa a procedat
şi Securitatea la înfiinţare
, preluând informatorii de la Siguranţa veche … iar ulterior, după ce
s-au folosit de ei , i-au dat
în vileag , i-au
arestat ….
¤Dosarele SRI – prelungirea dosarelor Securităţii
Dinescu: S-a descoperit,
când a murit Dan Deşliu, în
1991 – erau deja doi ani de
capitalism la noi -
în dosarul care a venit la noi,
la CNSAS, am găsit ziarul
din 1991, trecut
în dosarul lui Deşliu ! Deci , în dosarul fostei Securităţi – care
trebuia să zacă undeva, într-un depozit - deci s-a pus
în acelaşi dosar că a
murit Deşliu . Atunci ne-am lămurit că în aceste dosare s-a
lucrat şi în 1991.
Asta este o problemă ! Că
noi ne întrebăm: de ce nu dau băieţii
dosarele astea? Pentru că
s-ar putea ca, în
continuare, MATERIA PRIMĂ a Serviciului Român de Informaţii
CAPITALISTE – ca să-i spunem aşa - să fie în continuare o bună PARTE DIN ACESTE
DOSARE şi o bună
parte din INFORMATORII fostei
Românii, SOCIALISTE. Care primesc acum bani „ curaţi”, lei „grei”,
pentru informaţiile astea şi
care, în felul acesta, ÎŞI PUN ŞA ADĂPOST
şi TRECUTUL DE INFORMATOR
de pe vremea comunismului .
¤
Al doilea preşedinte - Emil Constantinescu
Dumitrescu: Dacă-mi
daţi voie să încerc
să fac nişte paşi …
Dinescu: O să mă
iertaţi încă 5
minute … ca să nu uit … De vreme ce ni se dă acum 12 kilometri
de arhivă, a măsura suferinţa poporului
român în kilometri
…Acum avem prea puţin
timp… Mai discutăm
şi mâine …
Dumitrescu: Vreau să
spun nişte lucruri. Începând cu
Iliescu , aş putea să contribui la lămurirea unor probleme . Cred
că , la ora actuală, Iliescu mă urăşte mai
puţin decât unii din vechii mei amici , chiar Emil
Constantinescu
Dinescu: Aţi fost
în relaţii foarte bune…
Dumitrescu: Nu, am fost unul
dintre susţinătorii care au crezut în venirea sa. Eu nu
neg anumite realizări , anumite merite,
dar , în ceea ce mă priveşte, NU-I POT IERTA ANUMITE
LUCRURI. Şi i-am spus la vremea
respectivă, nu vreau să le mai repet .
¤ SRI - echipa vechii Securităţi
Dumitrescu: Am ajuns la al treilea preşedinte, la dl
Băsescu. Eu ştiu? Trebuie să recunosc că discuţia a fost foarte deschisă, a
fost foarte atent la tot ce i-am prezentat
- şi sunt silit să trec în mare peste aceste probleme – am
reuşit să-l înfrunt în clipa în care am încercat să-i explic
VICLENIA nu numai a lui
RADU TIMOFTE dar
a „GABORILOR” - care se numesc şefi de Direcţii, de
Servicii …
SRI ESTE
COMPUS DE ACEEAŞI ECHIPĂ A VECHII SECURITĂŢI. Că au
fost înainte căpitani şi acum
sunt colonei şi generali, asta-i altceva. N-am
voie să uit ceeace scrie Dan
Pavel, în cartea lui apărută
acum 2-3 ani, în care mărturisea că a fost la INI ,
a stat 2-3 ore de vorbă cu studenţii de la ei , în 1997 ….
Dinescu: Să ştie
lumea: INI este „Institutul Naţional de Informaţii” al
României… capitaliste.
Dumitrescu: Era în 1997.
Era CDR-ul la putere. Omul
acesta, când a văzut cine şi
cum sunt studenţii
şi cadrele din acest institut,
erau atât de
anti-occidentali şi pro- securitate, încât se întreba îngrozit
care-i viitorul SRI?
Dinescu: Deci el a participat la o discuţie
cu studenţii . Păi ce să
înveţe ei de la profesorii care-i aveau?! Cu profesori de franceză , înveţi franceza! Cu profesori care au schimbat doar pelerina, dar au rămas aceeaşi naţionalişti … care se bat cu cărămida –n piept …. la ce te poţi aştepta?!
¤ SRI
- obligat prin lege să predea arhiva
Dumitrescu: Să revenim
la întâlnirea cu dl
Băsescu .Eu îl felicit pe preşedinte pentru iuţeala cu care a procedat [ text
neclar ]
Dinescu: un SRI
ultrasecurist , ultrailiescianist,
Dumitrescu: Dar am spus şi repet: asta nu înseamnă că SRI-ul îi
face o favoare. SRI s-a supus legii - aşa mutilată cum
a fost - care prevede PREDAREA ÎNTREGII
ARHIVE a fostei Securităţi,
la CNSAS, şi a INSTRUMENTELOR aflate în dotare .
¤ „Siguranţă naţională”? – un pretext .
Dinescu: De
fapt, CNSAS nu are condiţii să
depoziteze kilometri de dosare. În mod normal, CNSAS, trebuia să spună
celor trei preşedinţi care au
fost până acum: <DAŢI-NE CHEIA DE LA ACEASTĂ MAGAZIE
NENOROCITĂ ! > CÂŢI KILOMETRI DE SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
există în acele arhive? Că dacă te
iai după cei de la SRI, sunt
10 kilometri ! Ce înseamnă “siguranţă naţională
“? Împotriva comunismului? - eu eram
acuzat că atentez la siguranţa naţională pentru că
eram scriitor şi jurnalist şi mă întâlneam cu jurnalişti
străini . Şi m-au dat
afară de la “România
literară” pentru că m-am întâlnit
cu nişte jurnalişti străini de la ambasada Angliei şi Olandei. Era asta atentat la siguranţa naţională?
CE ÎNSEMNA SIGURANŢA NAŢIONALĂ
ÎNAINTE DE 1989?
Dumitrescu: Mai mult
decât atât . Ce valoare mai are un act
de spionaj făcut atunci?
Dinescu: Ăştia erau
luaţi la DIE, actualul
SIE … Păi în 15
ani de capitalism, se puteau trece dintr-un sertar în altul , şi dintr-o
tolbă în alta, aceste dosare “de spionaj ” Spionaj?! Erau
ca în revoluţia chineză:
trădarea marilor realizări ale agriculturii socialiste! [ ….]
Chestia asta cu “siguranţa
naţională “. Dacă sunt
atât de mulţi spioni şi
există kilometri de “siguranţă naţională “ [….] de ce
nu sunt arestaţi? Eu ştiu că
un serviciu secret când prinde un spion, îl arestează,
îl duce la tribunal şi-l
judecă. În ce constă
altfel “siguranţa naţională “?!
¤ Profitorii
nedeconspirării
Dumitrescu: Ca senator şi preşedinte al Comisiei de cercetare
a abuzurilor, am propus ca preocuparea noastră de bază să
fie analizarea SRI –ului, a noii
instituţii , pentru
trecutul Securităţii . În această calitate, eu
am reuşit să primesc , la cerere oficială, am primit
oficial, cu apostila “strict
secret” ,
SINGURELE DOCUMENTE
CARE ATESTĂ că , în urma inventarierii faptice,
nu scriptice, a arhivelor Securităţii, s-a ajuns la cifrele pe care le veţi afla
[ arată
lui Dinescu şi
spre cameră, documentul ]
Dinescu: Iar acum
le-au transformat în kilometri …
Dumitrescu: Incorect
! S-au trezit că există martori cu aceste date. SRI-ul n-a luat
nici o dată atitudine în legătură
cu documentele respective. Problema,
însă, care scapă multora
[…] este aceasta: de ce i-a
trebuit României 11 ani
de amânare , şi alţi 3 ani
de dezbateri - când noi eram
la putere ! - când Bulgariei
i-au trebuit doar
3 zile?
Dinescu: Una e că
s-au speriat . Noi
nu ştim CÂŢI OFIŢERI DE
SECURITATE AU DEVENIT miniştri
,secretari de stat , directori de
cabinete, şefi de secţie în ministere,
directori generali …
Dumitrescu: Se dau
mari şi tari …
Dinescu: Nu l-aţi
văzut la Justiţie pe Ureche?!
Ce grabă avea … ce funcţie avea… După ’89, unii din foştii
securişti au devenit avocaţi
şi ei şi-au trecut în
CV-uri , la rubrica meserie … “avocaţi” . Şi-i trecut acolo “avocat” sau “profesor” , sau “dr.
în ştiinţe” - ( cum e Ninel
Staicu la Craiova, “doctor
în economia subterană! “! Ninel Staicu care se ocupă de fotbal… care este chemat pe la
Parchet … e “doctor” ! ) Şi
ca el, mulţi alţii .
¤ Securitatea =
braţul înarmat al
PCR
Dinescu: De ce
se mai ţin cu amândouă mâinile de
aceste arhive? Oare să fie vorba de
concepţia unei SECRETOMANII- < noi trebuie
să ştim totul, tovarăşi!
> - care a transformat
România într-o ŢARĂ DE
DELATORI! Revin la ceea ce
vă spuneam… UN PRIM
SECRETAR PCR dinainte de’89 DĂDEA APROBARE dacă un membru de partid putea fi arestat sau nu !. Că erau arestaţi şi
membrii de partid: pentru
corupţie, pentru prime, pentru a fi urmăriţi. Primul
secretar!
ŞEFUL SECURITĂŢII
ERA SUBORDONAT PRIMULUI SECRETAR.
( ex. trei membri de partid de
la liceul x … care trebuia să le deschidă
dosar de urmărire; un caz de omucidere, la care trebuia deschis dosar ..
) Ei scriau DA sau NU . Dacă
ei nu semnau, nu
se începea urmărirea , nu se
aresta, nu se judeca! NU
SE ARESTA DE LA
POLIŢIE, CI DE LA PARTID !
Degeaba se laudă , fiindcă SECURITATEA
NU APĂRA TERITORIILE
ROMÂNIEI , era BRAŢUL
ÎNARMAT AL PCR .
Şi jurământul lor - ei
tot invocă acum jurământul , că de aia nu vin la CNSAS să spună !. Nu , domnilor,
AŢI JURAT PARTIDULUI
COMUNIST! N-aţi jurat nici pe oasele străbunilor martiri de la răscoala lui Horia Cloşca şi
Crişan, nici pe oasele celor care au murit
în puşcăriile comuniste, S-A JURAT
PE STATUTUL PARTIDULUI
COMUNIST. Asta apărau .
¤ Foştii
deţinuţi politici -
neachitaţi, nereabilitaţi ! „Graţiaţi” ca nişte borfaşi !
Dumitrescu: Sunt multe probleme foarte importante pe care
voiam să le spun [ text neclar,
sincopat ]
Nu ştiu dacă poate cineva să răspundă cum, de 15
ani „democraţi”,după o
revoluţie care se pretinde
anticomunistă, NOUĂ NU
NI S- AU STINS
PEDEPSELE DATE DE
TRIBUNALELE MILITARE. NOI
SUNTEM, în continuare, GRAŢIAŢI,
pentru pedepsele neexecutate !
Dinescu: Dar
graţierea nu şterge
culpabilitatea …
Dumitrescu: Nu şterge
culpabilitatea..
Dinescu: Adică v-au
iertat, aşa, ca pe nişte
borfaşi !
Dumitrescu: Am
iniţiat o lege pentru acest
lucru, dar nu a fost pusă
în discuţie. În
1997,am iniţiat , de asemenea , un proiect de lege privind nişte DREPTURI FOARTE
MODESTE pentru supravieţuitorii luptători , care trăiesc şi
acum într-o mare
sărăcie şi mizerie. Nu pot
să uit scena în care a fost respinsă de domnii care tropăiau în
Parlament … „tropăitorii” … de-alde
Petre Roman
Dinescu: Îi despărţea
CARTIERUL PRIMĂVERII de …PERIPRAVA ! Aţi locuit
în cartiere diferite. Deoarece
mai avem puţin timp, eu
zic să continuăm şi mâine …
ca să spuneţi tot ce aveţi de spus … Nu trebuie să ne plictisim de propriul
nostru trecut , cum nu ne putem
plictisi nici de prezent , nici
de viitor.
¤ „Peştera” cu
arhiva Securităţii -
păstrează un „dinozaur” rupt
în bucăţi
Dinescu: Vorbim despre
PEŞTERA lui Ali –Baba, în care se află acel animal preistoric, ARHIVA FOSTEI SECURITĂŢI, în compania lui Ticu Dumitrescu. El nu mai are nevoie de
prezentare - vorba cronicarilor
despre Ştefan cel Mare
< un om mic de stat, dar aprig la mânie
> - pentru că el s-a bătut,
în ultimii 15 ani , şi cu
foştii securişti, şi
cu actualii comunişti, şi
cu neocomuniştii, şi cu actualii sereişti, şi cu
foştii şi actualii peneţecedişti . Poate şi în oglindă s-a certat
cu d-sa.
Am stat
azi de vorbă cu
dl Ticu Dumitrescu la CNSAS
- unde am avut o şedinţă cu
dl Onişoru. Am socotit cât
înseamnă 1 kilometru de arhivă,
ce înseamnă aceasta. N-AM AFLAT NIMIC! 12 kilometri înseamnă …un
kilometru lung; 10 camioane de arhivă , înseamnă 1 kilometru; 10 kilometri ar veni …120 DE
CAMIOANE DE ARHIVĂ
ADUSE LA POARTA CNSAS-ului. Dar staţi puţin ,
acolo se întâmplă lucruri
ciudate! acolo mai sânt 120 camioane
, care trebuie studiate, cu dosare
despre siguranţa naţională . Asta înseamnă
că noi avem un dinozaur, îi rupem un picior, o ureche sau un dinte,
şi vrem să refacem un dinozaur
care a fost rupt în
bucăţi !
Ei bine, DE CE NU NI SE DĂ
NOUĂ CHEIŢA aia
de la peşteră , şi să intrăm înăuntru, unde există …DOSARE … FIŞETE …
CARTOTECI?
Ticu Dumitrescu: Am fost acolo. Apăsai pe o clapă, dacă te interesa numele dosarului lui
cutărescu, te trimetea exact în
spaţiul respectiv, raft, număr . În două minute erai acolo . Când o
să ajungeţi dvs să refaceţi toate astea?!
Dinescu: Nouă nu ni
se dau . Trebuie să refacem toată cartoteca, s-o luăm de la capăt . Ceea
ce ni se dă nouă de acolo este un mare sac în spinare
… E un fel de „cal Troian” ce ni
se dă nouă , un cal grecesc.
¤
Ticu Dumitrescu – preşedinte
CNSAS?!
Dinescu: Ştiu că, la un moment dat, Adrian
Năstase ne propusese ca PDSR-ul
să pună pe Ticu
Dumitrescu preşedintele CNSAS …Eu am spus atunci: < dle,
e formidabil asta ! >
Dumitrescu: Ştiu, aţi
şi declarat, am reţinut .
Iniţial, am avut reacţia < Du-te domnule, lasă-mă-n pace! >;
dar mi-am zis < hai să
fiu mai şmecher decât el !
> .A doua zi am publicat
în toată presa centrală condiţiile mele, care începeau
cu CHEIA - daţi-mi cheile! - şi
continuau cu revenirea la textul iniţial . Adică ce înseamnă asta “ siguranţă naţională
“? - <N-am nevoie de
asta! >
Ce înseamnă “ ofiţer de
securitate care a făcut “
şi “ofiţer de securitate care n-a făcut
“ poliţie politică?
SECURITATEA, ÎN ÎNTREGUL EI, A FOST
UN INSTRUMENT, UN APARAT
ODIOS AL PARTIDULUI
COMUNIST. Şi bine-nţeles, lucrul acesta n-a convenit
.N-am mai primit nici un fel de propunere .
Dinescu: Ei s-au
asigurat doar că
au făcut propunerea …
Dumitrescu: Este
cu siguranţă legată de poziţia în
care a fost pus atunci dl Onişoru
…
¤ Cum stăm cu
dramele de conştiinţă?
Dinescu: Există
tineri, unii mai puţini
tineri, care spun: < d-le,
cât mai continuăm cu chestia asta …cu dosare …
noi ne-am născut mai târziu …se produc drame … >
N-avem nici o dramă ! De când sunt la CNSAS, singurele drame
pe care le-am văzut , sunt ale
celor care şi-au văzut dosarele
de urmărire, şi au
descoperit acolo că i-a
turnat un frate, că soţia…
Am văzut oameni care, după ce şi-au citit
dosarul, au ieşit de acolo albi, după 60 de ani.
Astea sunt drame.
Dar drame ale inşilor care au
torturat, au schingiuit,
n-am văzut. Au venit
cu seninătate; au venit ofiţeri
de securitate; am stat de vorbă cu unii , şi
spuneau: < dragii mei, ce era? Noi respectam ordinele! >
Sigur că respectau ordinele , dar mulţi
dintre ei au făcut-o cu entuziasm .
Dumitrescu: Nu existau
ordine scrise: “ucide!”;
nu existau ordine scrise în privinţa
torturii; nu exista aşa-ceva!
Dinescu: Cum s-a
întâmplat cu inginerul Ursu.
Nimeni n-a scris ordine [ povesteşte cum
s-a procedat; text
incoerent ]
¤ Actul
oficial SRI cu evidenţa
dosarelor Securităţii
Dinescu: Dvs
aveţi pe masă un document
pe care noi la CNSAS nu
l-am avut . Din fericire, ne-aţi dat
o copie şi nouă .
Este un document care atestă
nu în kilometri existenţa acestor
dosare …
Dumitrescu: Încă o dată.
Aceste documente sunt
oficiale.
Dinescu [ citeşte din
document; amândoi îl
comentează concomitent
încât este greu de consemnat ]:
< Către Parlamentul României …Senat … Comisia pentru cercetarea abuzurilor … d- lui senator C.T.Dumitrescu … 15 septembrie 1990 …Vă trimitem … Evidenţele
reţelei informative a
fostelor organe de Securitate …
strict secrtet [ era normal,
să fi
spus, dragii moşului, voi sunteţi mai
tineri, nu vă pricepeţi, toate evidenţele
sunt la noi, să
nu vă bateţi capul cu
evidenţa, sau cu măsurătorile
în kilometri, noi le avem ] se regăsesc documente privind apartenenţa la reţeaua informativă a vechilor organe …cca 487.000
de persoane [ informatori clari, care existau deci
în ’90 , aproximativ 500.000 de informatori , în afara membrilor de
partid ] …cifrele nu includ
persoanele informative ale fostelor organe de partid … acestor persoane nu li
s-au întocmit dosare , conform reglementărilor … evidenţa
lor era ţinută de organele de partid...[ deci primul secretar
al judeţului
Iaşi , Ion Iliescu, el
răspundea, avea sub obrocul
lui, toţi informatorii membri de partid din
judeţ ] …din
punctul de vedere al vârstei, situaţia care reiese din documentele de arhivă
privind reţeaua informativă este următoarea: peste 80 de ani,
53.000 de informatori … între 71
–80 de ani, 86.000 informatori … între
61-70 de ani, 102.118 informatori …
între 51-60 de ani, 62.000 … între
41-50 ani, 83.233 … între 31-40 de ani , 81.472… sub 30 de ani, 17.900 … [ Se vede clar că cei
mai puţini informatori erau tinerii
de sub 30 de ani . Dar e o grozăvie
că 53.000 de oameni de peste
80 de ani , erau informatori! Dar mai e ceva subliniat … ] …
datorită acestor aspecte, se poate
afirma că, practic, cifrele cuprind în
cea mai mare parte persoanele care au
fost determinate prin şantaj
şi tensiune morală …. >
E
clar că aceste persoane mai în
vârstă, aveau probleme legate de rudele, prietenii,
cunoscuţii care au făcut
puşcărie -este o tristă realitate - şi au suferit de teroare, de spaime, de foame, de ameninţări - devenind
informatori prin şantaj - ca o
formă de supravieţuire; altfel
nu pot
să înţeleg -
deşi puteai să refuzi
- sau poate, şovăiala să
vie o dată cu vârsta, să
fii mai vulnerabil.Nu ştiu
Ei bine, noi aceste date nu le
aveam dacă nu insistaţi dvs, în acea perioadă a anilor ’90 .
Dumitrescu: Era un
gol în privinţa existenţei Comisiei parlamentare privind SRI.
Eu am reuşit să
impun prin vot în
Comisie - ca să voteze toată lumea, fie că era de la opoziţie, fie de la PDSR -
CONTROLUL ASUPRA ARHIVEI
FOSTEI SECURITĂŢI.
¤ Singura „
pedeapsă” pentru securişti: publicarea
în M.O.
Dinescu: Problema este următoarea. E clar că s-ar putea să fim aruncaţi în haos; să
încercăm să reorganizăm un haos, într- un moment în care noi ar
trebui să ne limpezim, de fapt . Pentru că nimeni nu-şi doreşte ca timp de o lună să se confrunte cu vechea Securitate. Mai ales că , noi nu
dăm cu toroipanul,
nu dăm nici afară
din serviciu, nici nu ne scuipăm
în ochi cu cei care au fost la securitate. Este o
chestiune de politeţe … Noi
nu ne purtăm ca inchizitorii . Singura urmare este apariţia într-un maculator pe care
nimeni nu-l citeşte, nu?
¤ Doleanţele foştilor deţinuţi politici
Dumitrescu: Aşa este .
Dacă-mi daţi voie – pentru că
nu ştiu dacă voi mai avea
ocazia, nu sunt aşa de dorit să apar
pe la televiziuni -
începusem să vorbesc aseară despre un
lucru destul de trist . Întâmplător sunt în posesia
unui document, aprobat de ministrul g-ral-lt.
Pleşiţă şi adjunctul dânsului, secretar de stat, g-ral lt. Iulian Vlad. Buletin informativ asupra tuturor FOŞTILOR
CONDAMNAŢI pentru infracţiuni CONTRA SECURITĂŢII
STATLUI aflaţi în
ţară şi străinătate. Subliniez încă o dată, apropo de ofiţeri care au
făcut sau nu au
făcut poliţie politică. Pentru
că -se spune - cei
aflaţi în străinătate
n-ar fi făcut
poliţie politică . În care ce se spune?: < Să fie urmăriţi pas cu pas descendenţii foştilor deţinuţi politici > Deci nici
copiii noştri, nici familiile
noastre nu erau iertate. Ei bine,
SUPRAVIEŢUITORII acestei
categorii TRĂESC ÎNTR-O
MIZERIE CRUNTĂ . Astăzi am
fost la spital … fiind că unul
dintre foştii deţinuţi politici , foarte cunoscut în lumea noastră, Atanasiu Constantin , a fost luat din nişte condiţii grele, şi el şi soţia sa, şi
internat de urgenţă la
Municipal. Aş fi vrut să
vorbesc de diferenţa între pensia unui
fost securist şi pensia unui
fost deţinut politic.
V-am vorbit despre
faptul că n-a îndrăznit nimeni să ia în discuţie LEGEA pe care am depus-o, privind anularea, desfiinţarea, tuturor
condamnărilor politice din perioada
comunistă. Trecem peste asta. Această categorie - pentru chinurile prin
care a trecut, pentru supărările pe care le-au
avut - aveau dreptul la următoarele: dreptul la tratament şi la medicamente prioritar gratuite. Şi şi-au permis
guvernanţii noştri, spre ruşinea
lor, să condiţioneze această lege, să o schimbe în fel şi chip
…
Dinescu: Cum, oamenilor care s-au îmbolnăvit în puşcărie, să nu li se dea nici tratamente?!
Dumitrescu: Este o
ruşine naţională. I-am spus preşedintelui că n-am venit să-i cer
vreo lege a recunoştinţei! Deşi
poate am fi avut dreptul înaintea multora. Dar am fi vrut numai
atâta: ascultaţi-ne şi pe noi.
Am fi dorit ca dl Tericeanu să ne invite - aşa cum a făcut
preşedintele Băsescu - să stăm de
vorbă. Noi, în demnitatea
noastră, nu ne-am dus să protestăm
pe străzi. Noi nu
suntem obişnuiţi să întindem
mâna. Cel care ar fi trebuit
să aibă aceste obligaţii
morale, trebuia să fie guvernul. Ce-am mai cerut ? Din
1994, am dorit să
ridicăm în Bucureşti un MONUMENT
NAŢIONAL , a celor care s-au jertfit în lupta
împotriva comunismului . În
multe ţări foste comuniste, aceste
monumente s-au ridicat ( ex. Vilnius ) Trebuie să spun – chiar
dacă supăr pe cineva – că l-am convins pe fostul prim-ministru , Adrian
Năstase, şi mi-a zis că , în aceeaşi
zi, hotărăşte în şedinţa de
guvern. Astfel a apărut hotărârea de
guvern în 2003, au demarat
lucrările, dar, în 2004, s-au
sistat .
Poate ne aude şi doamna ministru Mona Muscă …
Dinescu: Într-adevăr, dvs,care aţi fost
atât de mediatizat la început, nimeni
nu v-a mai invitat . În ultima
vreme e o nebunie … l-am
văzut mult mai des pe Pleşiţă la
televizor, decât pe dvs. El spunea că
e fericit , stă la taclale ore- n
şir şi
Ticu Dumitrescu, multă lume se
întreabă dacă nu s-a retras la
mănăstire!
¤ În România procesul
comunismului nu este posibil
!
Dumitrescu: Ultimul
lucru pe care l-am prezentat
preşedintelui Băsescu -
pe care l-am făcut cunoscut în ziarul „ Ziua” şi „România Liberă” ( în „Aldine”, care are o altă politică
decât ziarul ) [ text greu auzibil
şi greu de înregistrat ] Plecând de la faptul că eu, am trecut prin
toate închisorile şi m-am dăruit acestei lupte pentru PROCESUL
COMUNISMULUI ( la această
lege,la statut, la legea lustraţiei ,
ş.a ) am ajuns la concluzia că
ASTĂZI NIMIC NU MAI ESTE ÎN
MOD REAL POSIBIL.
Pentru că
în Constituţia noastră nu a fost
prevăzut un lucru clar: NU SUNT
PRESCRISE CRIMELE ÎMPOTRIVA
UMANITĂŢII .
Iar la legea mea, a lustraţiei , Consiliul Legislativ a
fost foarte clar: mi-a fost
respinsă prevederea cu
referire la încălcarea
DECLARAŢIEI DREPTURILOR OMULUI,
încălcarea a TREI CONVENŢII INTERNAŢIONALE. Şi, ca atare, am zis:
ce-a mai rămas? …
[ Aici deschid o paranteză S-a născut o altă iniţiativă , care
are ca nucleu o asociaţie cu dezideratele Pieţii
Universităţii …. şi care, pe un circuit
închis, se strădueşte de 7-
8 ani să intervină cu medicamente strict numai pentru foştii
deţinuţi politici. Ei bine,
această asociaţie A RELUAT IDEEA
PROCESULUI COMUNISMULUI , şi IDEEA CA GUVERNANŢII SĂ
FIE OBLIGAŢI , să aibă datoria
morală, să –şi asume,
SĂ RECUNOASCĂ CRIMELE COMUNISMULUI. Este o acţiune paralelă,
şi cu mai multe posibilităţi de a fi crezută, venind
din afara categoriei noastre
- asta înseamnă destul de
mult - deci este o acţiune paralelă.
]
¤ Parlamentul să
condamne crimele comuniste şi
să-şi ceară scuze …
Ticu Dumitrescu: ….
Şi l -am rugat pe preşedintele Băsescu, să convoace cele două Camere a Parlamentului , şi
într-o DECLARAŢIE , pe care
s-o supună VOTULUI NOMINAL -
ca ţara întreagă să vadă care
dintre parlamentari nu vor SĂ RECUNOASCĂ CRIMELE COMUNISMULUI şi
nu vor SĂ-ŞI CEARĂ SCUZE miilor, sutelor de mii de familii care au
pierdut ce-au avut mai drag -
şi cu asta AM ÎNCHEIAT PROBLEMA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI .
Şi vă mulţumesc că mi-aţi dat
ocazia să spun foarte deschis …
¤ Ce se face cu
pensionarii ? Cu sănătatea?
Dumitrescu: În
speranţa că - repet, dl Tericeanu mă cunoaşte foarte bine şi dânsul
ştie de ce - atunci
când pune mâna pe bisturiu şi
taie drepturile la grămadă , să
ştie că loveşte şi
în deţinuţii politici
…
Dinescu: Mie mi-a căzut fisa despre dr Cinteză.
Pentru că în opoziţie mie mi se părea că este un luptător adevărat. Iată, taie foarte calm aceste drepturi la sănătate, la grămadă. Pensionarii rămân primele victime ale tranziţiei
capitaliste pe care o traversăm.
Dumitrescu: La capitolul acesta , erodarea guvernului, datorită acestor măsuri, este masivă …
[…]
---------------------------------------------------------------
V.) 9 martie 2005. TVR 1.Emisiunea “ Vorbe
despre fapte “: Dosarele
Securităţii
Moderatorul Marian Voicu , are în
studio pe Gh.Onişoru (
preşedintele CNSAS ), Florin
Pintilie ( dir. Arhivelor SRI
), Stejărel Olaru
şi Secaşiu (
membri ai CNSAS )
Prin telefon, Constantin Ticu
Dumitrescu:
¤ Predarea
arhivei fostei Securităţii
Gheorghe
Onişoru:
Înainte de această şedinţă a
CSAT-ului , acum un an, un an şi mai bine, când
fostul guvern, guvernul
prezidat de dl Adrian Năstase, ne-a dat în sfârşit acest sediu de arhivă de la
Popeşti Leordeni . Însă aici
lucrurile s-au complicat, firma care a câştigat prima dată
licitaţia a dat faliment ,
au fost tot felul de chestiuni şi
din această cauză s-au şi
tărăgănat anumite lucruri. Nu ştiu dacă am fi avut arhiva gata, dacă această
problemă s-ar fi
rezolvat …
Voicu: Dl Timofte
spune că, de 3 ani, dvs , CNSAS, refuză sistematic, invocând
permanent lipsa spaţiului de
depozitare.
Onişoru: E normal să
refuz, pentru că arhiva asta eu nu pot
s-o pun în drum. Cum
să vă spun? Arhivele Securităţii
fac parte din avuţia naţională. E o
chestiune: noi toţi care am fost
invitaţi în faţa dvs, am cam
terminat Istoria şi
ştim ce înseamnă un astfel de
dosar . E vorba de chestiuni foarte importante . Aceste arhive trebuie preluate …
Voicu: Cum se face că, o dată cu schimbarea acestei
decizii politice, s-a rezolvat şi
problema spaţiului?
Onişoru: Problema spaţiului de arhivă era rezolvată.
Nu era amenajată … nici
acum …
De ex mâine vom începe această
operaţiune. Va veni primul tir
cu peste 50 tone de documente.
Da? Ei, încă nu sunt toate condiţiile: nu am temperatură …vor mai dura 4-5 zile …Însă noi am decis să punem imediat
în aplicare decizia CSAT-ului , pentru
că acolo se vorbeşte de o dată limită:
31 martie. Pentru 12 kilometri
! Ceea ce vreau să vă spun că e o dată nerealistă , însă vom
încerca. Să vedem, o să preluăm
zilnic, inclusiv sâmbăta şi dumineca,
şi o să vedem până pe 31 martie ce se poate face .
Voicu: Dle
Secaşiu , ce înseamnă o
decizie politică luată de CSAT,
de fapt?
Secaşiu: Mie mi-e greu
să comentez această afirmaţie care nu-mi aparţine -
aparţine d-lui Onişoru. Eu
cred că CSAT-ul
ia decizii strategice pentru
interesul naţional, şi această
decizie a CSAT-ului, o consider
în această accepţie,
strategică şi de importanţă
majoră pentru societatea românească.
Consider că începând , sau nădăjduiesc, ca din acest moment,
raporturile pe care CNSAS-ul, ca
instituţie a societăţii civile, le-a avut cu
deţinătorii de arhive, şi
în principal cu
SRI care deţine grosul
arhivei fostei Securităţi, care urmează să revină în
custodia CNSAS –ului, să se
îmbunătăţească şi să ajungă
într-o normalitate pe care , aşa
cum spunea dl Onişoru, o aşteptăm
de 5 ani. Eu, de asemenea, aş
vrea să fac o precizare, că PREDAREA ARHIVEI nu a început, sau nu va începe,
pe data de 10 martie - aşa
cum s-a spus într-un Comunicat comun
al Biroului de coordonare
al CNSAS şi semnat şi de dl Timofte
- A ÎNCEPUT ÎN ANUL
2001, cu primele dosare cerute
de CNSAS. Faptul că nu s-au preluat până acum toate dosarele care fac obiectul legii
noastre, s-a datorat
acestei probleme de spaţiu, problemă pe care n -o consider
încheiată - şi
ţin să subliniez acest lucru
- şi apreciez uşor PRIPITĂ DECIZIA COLEGILOR
MEI din Biroul
de coordonare, de a se începe de
mâine această preluare, în condiţiile în care spaţiul acela menţionat şi în hotărârea CSAT-ului - respectiv
depozitul de arhivă de la Popeşti Leordeni - încă nu dispune de condiţiile necesare din
punct de vedere arhivistic (
respectiv lumină şi
încălzire ) pentru a putea fi
preluate dosarele - aşa cum a
spus şi dl Onişoru - filă cu
filă , nu cu tirul,
cu camionul, aşa cum ne-a
ameninţat dl Timofte acum 3 ani
.
Voicu: L-aş
întreba pe dl Pintilie , de ce se face această măsurare cu kilometru, la nişte dosare despre care dl Ticu Dumitrescu
spunea că, încă din
1993, ştie că sunt
2 MILIOANE DE
DOSARE ?
Pintilie: Dacă-mi
permiteţi, aş vrea să mai fac şi
eu o scurtă precizare, înainte de a lămuri subiectul metrilor
şi kilometrilor. Legea 187 votată
în decembrie 1999, este destul
de clară în ceea ce priveşte faptul
că CNSAS trebuie să primească în gestiune TOATE DOCUMENTELE CREATE DE SECURITATE , CARE NU PRIVESC SIGURANŢA NAŢIONALĂ, indiferent
de deţinătorul lor actual. Şi
subliniez acest fapt pentru
că SRI nu este singurul deţinător al acestor documente .
Mai sunt şi alte instituţii ale statului român care
…
Voicu: Să le
precizăm …
Pintilie: Ele sunt
precizate de lege: Ministerul de
Interne, Arhivele Naţionale, Ministerul
Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei , SIE , şi mai sunt şi altele.
În ceea ce priveşte faptul că mâine va începe predarea dosarelor,
Comunicatul comun dintre SRI
şi CNSAS prevede că va începe
PREDAREA ACCELERATĂ începând de
mâine. Evident că
dosarele au fost predate CNSAS ,pe cele punctuale, din
2001. Până în prezent
au fost predate cca 20.000 DOSARE sau - în
metri liniari – 700 METRI
LINIARI.Vă dau această unitate de măsură nu pentru că a inventat-o SRI-ul , ci
pentru că este o unitate de măsură
internaţională în
arhivistică.
¤ Statistică şi
eludare
Voicu: Câte dosare
aveţi , în prezent, în
total, în arhivă?
Pintilie: Deocamdată
NU LE ŞTIM, NU LE- AM
NUMĂRAT .
Voicu: Şi cum de
ştie dl Ticu Dumitrescu că sunt 2
milioane, într-o Notă
primită de la SRI?
Pintilie:DE CE MĂ
ÎNTREBAŢI PE MINE ŞI NU PE DUMNEALUI? Daţi-mi voie să-mi continui
ideea. Vă spuneam că au fost
predaţi CNSAS-ului 700 metri liniari; 1 metru liniar are 5.000
de file document; asta înseamnă că
le-am predat până acum
3.500.000.000 de file-document.
Voicu: Câţi
kilometri sunt în
total?
Pintilie: Daţi-mi
voie să continui
… Mâine le vom preda 100 de
metri liniari , cu 20.000 de dosare. Adică exact
acelaşi număr de dosare, pe care
deja le-au primit. Vedeţi că e o diferenţă evidentă între metri
liniari. Până acuma am predat 700 m. liniari - 20.000 de dosare; mâine
predăm din nou 20.000 de dosare
, dar ele vor face numai 100 m liniari, adică 500.000 de file. Un dosar creat de Securitate - şi nu numi de
securitate, ci indiferent de care instituţie -
nu are o dimensiune stass , nu
toate dosarele au 100 sau 200 de file; un dosar poate să aibă 3
file sau 1000 de file. De aceea nu
este semnificativ numărul de volume
sau de dosare, ci semnificant, în metri liniari.
Voicu: De unde ştie CNSAS-ul câţi kilometri sau câte documente aveţi, în realitate., în arhiva SRI?
Pintilie: Dar care
lege precizează faptul că CNSAS-ul EXERCITĂ UN ASTFEL DE CONTROL
asupra deţinătorilor de arhivă?
DE CE TREBUIE SĂ ŞTIE
CNSAS-ul ACEASTĂ CIFRĂ ?
Am declarat public că sunt
20 kilometri.
Voicu: De unde
ştie CNSAS că nu veţi „peria” această arhivă? Că nu veţi
ascunde o parte de dosare?
Pintilie: Cred că
se porneşte de la BUNA CREDINŢĂ
a fiecărei instituţii. Şi eu cred
că SRI şi-a demonstrat prin fapte,
în ultimii 5 ani, această bună-credinţă. Faptul
că în arhiva actuală a CNSAS-ului , 99% din
documente provin din arhiva SRI-ului , cred că e o dovadă a ceea ce spun.
Voicu: De unde ştiu
cei care preiau aceste dosare,
că n-au fost extrase file esenţiale din aceste dosare?
Pintilie: NU
CRED CĂ POATE FI IMPUTAT
SRI-ULUI modul în care
au lucrat fostele cadre ale Securităţii . SRI-ul
este altă instituţie.
Voicu: Dvs nu
aţi operat pe nici un
dosar?
Pintilie: În nici
un fel NU S-A UMBLAT
ÎN DOSARE , câtă vreme ele s-au aflat în
păstrarea SRI
¤ Criza din CNSAS
Voicu: Care este miza acestui transfer ?
Stejărel Olaru: Cum
spunea dl Onişoru, CNSAS împlineşte astăzi 5 ani.
Legea a fost votată în decembrie 1999,dar instituţia funcţionează
din martie 2000. Pentru a ne
face o idee asupra mizei de care
m-aţi întrebat, poate c-ar
trebui să sumarizăm
cât se poate de scurt, ce s-a întâmplat
în aceşti 5 ani
la CNSAS . Este foarte important . CNSAS a fost o instituţie nou creată, nu mai exista o astfel de instituţie în România,
şi a avut anumite
dificultăţi, începând cu martie 2000:
nu a avut personal calificat; nu a avut
un sediu; nu a putut să preia o
arhivă, pe care trebuia s-o aibă.
Dar , din 2002, au intervenit alte
probleme. Spre ex., în octombrie 2002,
COLEGIUL CNSAS A FOST
BLOCAT pe o perioadă de
timp. Chiar dl Onişoru
- preşedintele Colegiului – a adresat
o scrisoare preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, cerând
deblocarea SITUAŢIEI DE CRIZĂ
de atunci. Ei bine, CINE A
PROFITAT de această criză
şi cine a profitat de această perioadă de 5 ani , în care lucrurile au
încercat să se aranjeze? În primul
rând - eu cred – FOŞTII OFIŢERI DE SECURITATE ŞI
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII .
Am să vă citez
o declaraţie făcută de dl. Radu Timofte, directorul
SRI, la o emisiune
televizată, în ianuarie 2005, care explică foarte clar aceste lucruri.
Moderatorul spune: < Criza continuă în relaţiile SRI –CNSAS. 4 ani am
asistat la o dispută spectaculoasă ,
cu răsturnări, cu demisii,
cu blocaje în CNSAS, cu SRI-ul care a dat contradeclaraţii . A
fost un război
continuu, mai tare decât Iliescu –Năstase. Am asistat 4
ani … > Radu Timofte: < Dar întâi a
fost războiul mai puternic în
interiorul CNSAS-ului , şi
după aceea între CNSAS şi
SRI > Moderatorul: < Poate dvs aţi profitat de asta , şi va venit bine, nu?
> Radu Timofte: < De ce nu? Aşa este în politică !
> Deci iată, directorul
Serviciului de Informaţii
recunoaşte că a
profitat de aceste relaţii conflictuale. Cum a profitat? REŢINÂND
ARHIVA SECURITĂŢII ÎN GESTIUNEA SA , deşi Legea 187 spunea clar
că arhiva se predă imediat CNSAS –ului.
Voicu: Poate că s-a descărcat de responsabilitate, atât
timp cât spune că
< m-am rugat
tot timpul de CNSAS,
să ia aceşti kilometri de arhivă >.Au
fost declaraţii publice.
Stejărel Olaru: Au fost declaraţii publice a unora dintre
membrii CNSAS, care se plângeau că nu primesc arhiva.
Şi nu mă refer la arhiva…
¤ Refuzul SRI
de a elibera dosarele
Secaşiu: Declaraţiile publice ale colegilor mei au fost
făcute pe fondul în care,
din dosarele cerute punctual –
pe care le-a menţionat şi dl
Pintilie - respectiv cerute
punctual, ACEL DOSAR îl
dorim, pentru ACEA PERSOANĂ care face obiectul activităţii CNSAS-ului , în diferite
situaţii.Fie verificări obligatorii
făcute de CNSAS asupra unor candidaţi în alegeri,
fie pentru accesul la
propriul dosar . Cereri îndreptăţite , în ambele situaţii, PERFECT ÎNDREPTĂŢITĂ ŞI PERFECT LEGALE , priveau DOSARE
PE CARE NU LE-AM PRIMIT!
Or acest lucru îl reclamau colegii mei public, eu
îl susţineam la
nenumăratele întâlniri pe care
le-am avut cu diferite foruri ale
statului , de la ŞEFII SERVICIILOR DE INFORMAŢII până la
PREŞEDINŢII ŞI PREMIERII
României, din toată această
perioadă de 5 ani.
Aceste lucruri punctuale le-am cerut . Dl
Timofte a spus că nu vrem să primim dosarele.Vă amintesc sintagma aceea cu
tirul, pe care tot domnia sa a lansat-o şi pe care o
consider nefericită şi - dacă vreţi - denotă o anumită
mentalitate care există şi care,
din păcate, mai
persistă ….
Voicu: Dacă îmi
permiteţi să trag o
concluzie: ideea că SRI
a vrut să predea toţi cei 12 kilometri de arhivă; dvs, din
lipsă de spaţiu, aţi
cerut doar anumite dosare …
Secaşiu: Exact . Acele dosare de care aveam nevoie
în activitatea de zi cu zi. Urmând
ca …
Voicu: … iar
SRI-ul voia să scape de cei
12 kilometri ….
Pintilie: Îmi permiteţi
să fac o scurtă precizare şi să MĂ DECLAR ÎN
DEZACORD cu cei
doi colegi care şi-au exprimat
punctul de vedere anterior. Serviciul
Român de Informaţii n-a
avut nici o implicare în conflictul
- dacă putem spune aşa – intern
din CNSAS . El nici nu s-a bucurat
nici nu s-a întristat , de aceste tensiuni interne, dintr-o instituţie cu care nu are
nimic de- a - face. Singurele
relaţii dintre noi şi
CNSAS sunt relaţiile dintre
o instituţie care deţine o arhivă
în custodie, pe care trebuie s-o
predea celeilalte.
Voicu: Era vorba
de o declaraţie a şefului dvs O
declaraţie publică …
Pintilie: Nu
cred că rezultă din acea
declaraţie că SRI
a făcut altceva decât să asiste pasiv la aceste tensiuni interne.
¤ Pintilie: SRI n-a
obstrucţionat
Voicu: Revin cu
întrebarea …
Pintilie: Vă răspund
la acea întrebare. Era obligaţia Consiliului General al
Municipiului Bucureşti
potrivit legii,
să asigure un DEPOZIT DE
ARHIVĂ,
Onişoru: …până la 30
decembrie 2000 …
Pintilie: Sigur.
Şi faptul că acest lucru nu
s-a întâmplat , nu este o vină
a SRI.
Faptul că au fost declaraţii, începând cu anul 2003,
potrivit cărora, SRI este gata să predea 12 kilometri de
arhivă CNSAS-ului , fără
nici un fel de negociere,
fără nici un fel de discuţii în comisia mixtă …
Voicu: De ce n- aţi
început să predaţi câte 100 de metri?
Pintilie: Pentru
simplu motiv… Acele
declaraţii au fost reacţii la poziţii exprimate de
anumiţi membri ai Consiliului CNSAS , care acuzau SRI
că obstrucţionează predarea dosarelor.
Nu. Serviciul Român de informaţii n-a obstrucţionat predarea dosarelor. Ca dovadă,
în pofida acelor tensiuni
interne, din 2001 până în 2005 , au
existat predări continue de la SRI la CNSAS . Activitatea de
predare a funcţionat normal.
¤ Onişoru:
CNSAS a fost născut
şi abandonat
Voicu: Cum este dl
Onişoru? Care e de fapt adevărul?
Onişoru:
Adevărul este că legiuitorul, în momentul când a creat instituţia noastră, a făcut exact
cum se întâmplă cu un
copil care este născut
şi abandonat în faţa unui uşi.
În mod normal era ca ,
atunci când a apărut instituţia
aceasta, să fie identificate spaţiile de arhivă, să fie identificat un sediu . Eu n-am mai auzit încă,
până la CNSAS … cred că SUNTEM
PRIMA INSTITUŢIE care a apărut în România , o instituţie FĂRĂ
SEDIU. Timp de un an de
zile, noi am fost , dacă vreţi, la
mila , la bunăvoinţa unor deputaţi
care ne-au pus la dispoziţie
în Parlament două camere ….
Voicu: Dar nu prea
v-am auzit în aceşti
4-5 ani de existenţă … strigând după spaţiu, mergând la Parlament
şi spunând …
¤ Preşedinţi şi premieri
- dezinteresaţi
Onişoru: Nu era
treaba Parlamentului, era treaba
Consiliului General Bucureşti .S-au
făcut foarte multe întâlniri;
am văzut foarte multe spaţii.Ne-am întâlnit cu dl.
Isărescu , când era primministru, ne-am întâlnit cu fostul
preşedinte Emil
Constantinescu, cu fostul preşedinte Ion Iliescu, cu
fostul premier Adrian Năstase . Deci au fost făcute
N+ 1 intervenţii. Cred că am o mapă
groasă…
¤ Documentele care privesc siguranţa naţională
Voicu: Ca să depăşim această problemă a spaţiului
…
Onişoru: Dar cred
că asta este importantă până la
urmă, şi am început operaţiunea…
Voicu: Am văzut
că brusc, în urma unei
decizii CSAT, problema
s-a rezolvat. Anul acesta, dvs aţi declarat brusc că VEŢI PRELUA TOATĂ ARHIVA SRI, nu numai
cei 12 kilometri.
Onişoru: Exact!
Voicu: Cum
aţi ajuns la această concluzie?
Onişoru: Păi am
discutat … Am avut o discuţie, pe baza hotărârii
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării , care este destul de clară din acest
punct de vedere, pentru că acolo
sunt două articole:
articolul 1 care spune că cei 12
kilometri , pe care SRI-ul îi are
gata, să-i predea CNSAS-ului
până pe data de 31 martie, iar articolul 2 spune că SRI
predă şi CNSAS primeşte, până la sfârşitul anului,
ÎNTREAGA ARHIVĂ, CU EXCEPŢIA
DOCUMENTELOR CARE PRIVESC SIGURANŢA NAŢIONALĂ .
¤ "Indezirabilii ": Pleşu, Patapievici, Dinescu,
Secaşiu, Olaru
Voicu: Aici este problema, la aceste documente care privesc siguranţa naţională.
Onişoru: Aceste documente vor fi tranşate în COMISIE MIXTĂ, care înseamnă, de ex.,
eu cu dl Secaşiu, dl
Pintilie, nu cu dl OLARU,
ci cu altcineva…
Secaşiu: O
precizare: dl SECAŞIU este
indezirabil la aceste comisii
mixte. Îl rog
pe dl preşedinte să-şi amintească , nu am mai participat din anul
2002…
Voicu: Cine v-a declarat
indezirabil?
Secaşiu: Tacit. A fost
făcută această eliminare a mea, din aceste comisii mixte. Evident din iniţiativa părţii celeilalte.
Voicu: Ca să
înţeleg, faceţi parte din
acest GRUP PLEŞU, PATAPIEVICI, DINESCU?
Secaşiu: M-aş feri
să mă declar de partea unui
anumit grup. Consider că fac parte din grupul celor care doresc APLICAREA LEGII 187 NEÎNTÂRZIAT . Şi am cerut şi am
subliniat problemele pe care
le-am avut în colaborarea cu SRI,
nu din dorinţa de a ne amesteca
- aşa cum am fost
acuzaţi - în activitatea unei instituţii
fundamentale a statului de
drept, ci , din contră,
tocmai pentru a asigura buna
funcţionare a altei instituţii a statului de drept , de asemenea fundamentală şi necesară
cetăţenilor acestei ţări .
¤ Eşalonarea predării
dosarelor: informatorii, urmăriţii ,
dosarele personale
Voicu: Dle Pintilie, ce conţin aceşti 12 kilometri de dosare? E un salt uriaş, de la 700 de metri
predaţi până acum , în 5
ani, la 12 kilometri, e un salt uriaş !
Pintilie: După cum
aţi putut constata, faptul că se produce acest salt , nu este o
dovadă a rea voinţei Serviciului Român de Informaţii .
Voicu: M-aţi asigurat
deja de aceasta . Ce conţin aceste dosare?
Pintilie: Sper.
Sunt, în principal, DOSARE
ALE PERSOANELOR CARE AU
COLABORAT CU SECURITATEA. Şi
, de comun acord cu dl preşedinte Onişoru , cu ACESTE
DOSARE vom începe
predarea …
Voicu:
INFORMATORII?
Pintilie: Sigur că
da. Pentru că au existat
destul de multe zvonuri
lansate în mas-media, potrivit cărora SRI ar dori
să umple spaţiile respective, cu
tot soiul de documente lipsite de orice relevanţă. Or,
cred că din acest punct de vedere, am pus accentul
acolo unde trebuie. După
care vor urma dosarele PERSOANELOR
URMĂRITE . În acelaşi timp,
la solicitările punctuale ale CNSAS -ului , adresate de cetăţenii care vor să-şi vadă DOSARELE PERSONALE , vom
preda dosare şi punctual.
La solicitările cetăţenilor.
Voicu:
Daţi-mi un exemplu de CERERE PUNCTUALĂ, vă
rog.
Pintilie:
Domnul preşedinte Onişoru vă poate da…
Voicu: Dvs
veţi aproba aceste cereri . Aşa că
v-aş ruga să ne spuneţi ce înseamnă
o CERERE PUNCTUALĂ în viziunea SRI?
Onişoru: De ex. cererea dvs.
Dacă vreţi să vă vedeţi
dosarul, faceţi o cerere
la CNSAS, şi CNSAS
solicită la SRI, la SIE şi la MAPN, informaţii despre dvs.
Dacă aceste informaţi , dosare, există, ele vin la CNSAS, şi
vi le punem la dispoziţie.
¤ Criteriile …
"siguranţei naţionale" (
legea nr.59 / 1991 )
Voicu: Dacă
sunt un important personaj
politic, aflat fie la
putere, fie în opoziţie,
fie la vârful opoziţiei, cum veţi
discerne dacă daţi sau
nu acest dosar, dle Pintilie?
Pintilie: Numai din
punctul de vedere al
siguranţei naţionale. Siguranţa naţională, aşa cum este ea definită în
LEGEA SIGURANŢEI NAŢIONALE
. Legea 59 / 1991.
Voicu: Îmi puteţi
spune ce prevede?
Pintilie: Acolo sunt nişte criterii foarte clare, care se referă
la INDEPENDENŢA, SUVERANITATEA NAŢIONALĂ,
la ACŢIUNI DE SPIONAJ,
la ACŢIUNI DE TRĂDARE , SABOTAJ.
Acestea sunt elemente ACTUALE,
ÎNCĂ, care privesc siguranţa
naţională. În rest , nu ne
interesează absolut deloc ce poziţie politică ocupă personajele din
aceste dosare .
Voicu: Cam în cât
timp ar trebui
să daţi un răspuns CNSAS-ului?
Pintilie: În
maxim 30 de zile, întotdeauna au
avut răspunsurile .
¤ Obstrucţii
SRI
Secaşiu:
Permiteţi să completez această afirmaţie, întrucât consider
că nu este în
totală corespondenţă cu realitatea. Avem NENUMĂRATE SITUAŢIII
DE SOLICITĂRI PUNCTUALE
făcute SRI-ului , asupra
cărora, din motive necunoscute
nouă, NU AU FOST
ONORATE până acum N-aş vrea să dau exemple de nume, de persoane
…
Voicu: Dacă nu
este interzis de lege, cred că o puteţi
face …
Secaşiu:
Întrucât sunt persoane publice, voi putea da. De exemplu,
am solicitat dosare ale unor personalităţi, oameni
cu rol important în istoria naţională , figuri precum monseniorul VLADIMIR GHIKA
- o figură emblematică
a bisericii creştine misionară
în Asia şi Africa - NE-A FOST REFUZAT. Am mai
avut o emisiune la TVR.Internaţional,
tot cu dl Pintilie, în urmă cu vreo
lună de zile, am nădăjduit că această deschidere, manifestată mai nou
de dl Timofte, se va materializa şi prin acest gest de bună voinţă şi de reparaţie morală . Nu am
primit NICI UN SEMNAL din partea domniilor lor. Aş da
exemplu cu totalitatea DOSARELE
DE URMĂRIRE ale lui
CORNELIU COPOSU . El ne-a fost livrat la CNSAS în forma
în care l-a declasificat fostul director al
SRI, Virgil Măgureanu,
respectiv cu pagini
xeroxate din originalul
dosarului, şi cu o bandă de hârtie lipită peste numele ofiţerilor de securitate care
au lucrat în acel dosar,
în anii'80.
Voicu: Aici vreau
o clarificare, despre care
v-am şi întrebat . Aţi
declarat că SRI nu a
făcut nici un fel de intervenţie în aceste dosare.
Pintilie: Eu
lucrez în SRI
din 1993. Şi pot
să vă spun că , din 1993 şi
până în prezent , NU S-A FĂCUT
NICI O MODIFICARE ÎN DOSARE
. Pe de altă parte, se porneşte - am senzaţia - de la premiza complet falsă
că TOŢI CETĂŢENII României
au fost URMĂRIŢI DE SECURITATE, şi că pentru fiecare ar trebui să existe un dosar mai
gros sau mai subţire. E O
PREMIZĂ FALSĂ. Este în mod evident o premisă falsă.
Secaşiu: Probabil
monseniorul Ghika, care a
murit la Jilava în 1952,
a fost urmărit de …nu ştiu … serviciile bulgare sau iugoslave ale vremii …
Pintilie: Aş vrea să
vă întreb dacă aţi
primit ceva de la Ministerul Justiţiei?
Secaşiu: Nu este
relevant. Nu are legătură cu …
Pintilie: În moment
ce o altă instituţie ar putea să
deţină un astfel de dosar,
întotdeauna este vinovat SRI ! Eu
vreau să vă spun altceva. În
perioada 2000 -2005 , SRI a
efectuat peste 80.000 de verificări la solicitarea CNSAS . Din aceste
80.000 de verificări, cred
că cazurile pe care le reclamă
dl Secaşiu … SUNT
INSIGNIFIANTE.
Secaşiu: Sunt mult mai
numeroase, vă asigur . Am dat
doar câteva exemple.
Pintilie: Sunt
nesemnificative faţă de volumul mare al răspunsurilor pe care le-aţi
primit . ASTA NU ÎNSEAMNĂ CĂ
SRI ÎNCEARCĂ SĂ ASCUNDĂ
CEVA . SRI nu are nici un interes să ascundă nimic!
Secaşiu: Este
exact contrar! Eu v-am dat exemple şi
vă pot da şi mai multe.
Pintilie: Dacă dorim
să păstrăm un
dosar în arhiva SRI, o putem face legal, conform legii, într-o discuţie în comisia mixtă . NU AVEM CE SĂ ASCUNDEM
ŞI DE CE SĂ
ASCUNDEM.
Secaşiu: Dar atâta
timp cât dosarul cerut de noi nu
ajunge în comisia mixtă, se presupune că este reţinut de dvs, după noi, ILEGAL.
Pintilie: Puteţi să presupuneţi ce doriţi! Dvs aţi
declarat că n-aţi participat la
şedinţele de comisie …
Secaşiu: Din anul
2002. Dar cererile despre care am
vorbit sunt din anul
2000.
Pintilie: Cererile nu
s-au terminat în anul 2002; la ele au participat reprezentanţi
ai Consiliului.Eu nu pot să vă dau acum un răspuns exact privind
cazurile relatate …
Voicu: Dle
Onişoru, aţi participat la toate aceste comisii mixte?
Onişoru: Evident
.
Voicu: Aţi putea da
şi un motiv pentru care dl Secaşiu
nu mai face parte de trei ani din aceste comisii?
Secaşiu: Cred că pe dl
Pintilie ar trebui să-l
întrebaţi .
Pintilie: Nu vă
pot da nici un răspuns ,
pentru că SRI nu poate impune, sub
nici o formă, prezenţa sau
neparticiparea vreunuia din
membrii Colegiului. Conform
protocolului, preşedintele Onişoru poate
fi însoţit de unul
dintre membri.
Voicu: Dvs sunteţi
mulţumit de răspunsurile care vi
s-au dat? [ cuvinte suprapuse, neclare ]
¤ 1990: împărţirea
arhivei fostei Securităţii
Stejărel Olaru: Am
o întrebare. Îmi
puteţi spune câte dosare de INFORMATORI aveţi?
Pintilie: NU
AVEM O
CIFRĂ EXACTĂ.
Olaru: Dar aţi
făcut o declaraţie în 1997,
la Europa Liberă, când aţi spus că,
în arhiva pe care o conduceţi , sunt 24 kilometri liniari şi
136.000 de dosare de
informatori. Atunci aveaţi o cifră !
Pintilie:
Probabil că, între timp,
lucrurile au mai fost aranjate,
inventariate în mod corect …
Olaru: Ce înseamnă
" în mod corect "?
Adică până atunci nu erau
inventariate bine? Aţi
găsit o nouă modalitate de inventariere?
Pintilie: Este o
posibilitate. N-am găsit
o nouă modalitate de inventariere.
Olaru: Şi
atunci? Dvs nu mi-aţi răspuns …
spuneţi că nu aveţi un număr …
Pintilie: Dacă
vă opriţi puţin
şi-mi daţi voie să răspund,
o să vă răspund. Da? În 1990 ,
Serviciul Român de Informaţii a preluat de la Ministerul
Apărării Naţionale , O PARTE
din arhiva Securităţii. A PRELUAT- O FĂRĂ FORME LEGALE , fără să numere dosarele la momentul respectiv.
Olaru:
Exista Hotărârea nr. 1934 / 1990 a
Consiliului de Miniştri, care a
împărţit arhiva la diverşi
deţinători de arhive.
Pintilie: Exact . Dar
nu s-a făcut o
numărătoare foarte clară a
dosarelor. Ele erau împrăştiate. O parte din
dosare încă mai erau în
fişetele ofiţerilor . Aceste dosare au
fost clasate , potrivit unor ordine foarte stricte, în
1990-1991. Lucrătorii care au
mai rămas în SRI, au fost
obligaţi să-şi golească
fişetele de aceste documente
şi să le claseze la arhivă .
Aceste cifre au fluctuat …
Olaru: Dar dl
Ticu Dumitrescu are nişte cifre primite chiar de la SRI
în 1993 …
¤ Cartoteca şi microfilmele rămân la SRI
Voicu: Pe dl Ticu
Dumitrescu îl vom avea
la telefon şi ne va lămuri
… Pănă atunci, dle Onişoru, aţi
fost mulţumit cum
a decurs discuţia? Aţi fost
mai rezervat .
Onişoru: Da, eu în general
sunt mai rezervat … pentru
că … am şi experienţa asta … 5 ani de zile …
am câştigat în
experienţă - dacă doriţi
- este o muncă foarte complexă , e vorba de o mare cantitate de muncă . Nu putem - cel puţin acesta este punctul meu de vedere -
nu putem să negăm faptul că, de ex., la alegerile
locale de anul trecut,
SRI-ul A VERIFICAT 35.000
DE NUME ÎN CARTOTECĂ . E o
realitate. Şi primul care ne-a trimis aceste date, a fost SRI . E
clar că …
Voicu: Dar ESTE
DE COMPETENŢA SRI SĂ VERIFICE CANDIDAŢII la alegerile locale şi parlamentare?!
Onişoru: E vorba de
verificarea în cartotecă . Da.
Voicu: Iar cartoteca va fi predată în final,
după câte înţeleg.
Onişoru: Da. CARTOTECA
ŞI MICROFILMELE RĂMÂN LA
SRI şi vor fi predate în
final
Secaşiu: Membrii
Colegiului CNSAS, au acces aleatoriu şi întâmplător. De fapt ,
accesul la cartotecă , este LA LATITUDINEA SRI.
Voicu: Ce înseamnă asta?
Secaşiu: Respectiv, au
fost solicitări punctuale
din partea membrilor Colegiului ,
chiar cu ocazia alegerilor locale, când doi membri ai
colegiului, printre care şi subsemnatul , am încercat să facem
cercetări la cartotecă ( conform
protocolului nu era obligatorie prezenţa preşedintelui cum spune dl Pintilie ), şi NE-A FOST REFUZATĂ ACEASTĂ
VERIFICARE LA CARTOTECĂ .Ca atare,
au existat solicitări de a face verificări la cartotecă , dar, din motive care ne scapă
, am
fost refuzaţi .
Voicu: ce este această cartotecă?
Pintilie: Ca la bibliotecă.
Nişte clasoare metalice , cu sertare,
în care se află fişe care ne
spun CE PERSOANE AU
DOSARE în arhivă,
ce numere de dosare sunt, şi
care este locul de păstrare. Bucureşti sau judeţul în care se păstrează dosarul respectiv.
Voicu: Înţeleg că
veţi păstra anumite documente care privesc siguranţa naţională, dar veţi preda întreaga cartotecă?
Pintilie: Nu vom
preda întreaga cartotecă
pentru că, în mod normal, dacă păstrezi un
dosar care priveşte siguranţa
naţională, trebuie să păstrezi şi
fişa referitoare la dosarul respectiv.
¤ Ticu Dumitrescu:
reaua credinţă a SRI
Voicu: Îl avem la
telefon pe dl Ticu Dumitrescu. Bună seara. Sunteţi la Timişoara .
V-am invitat la această emisiune, dar aţi spus că plecaţi
la Timişoara. Aţi urmărit discuţia
noastră?
Ticu Dumitrescu: Am
urmărit-o parţial, n-am fost de
la început.
Voicu: Am discutat despre aceşti faimoşi metri /
kilometri şi I-am pus în antiteză cu dosarele. Dvs aţi
afirmat că încă
din 15 septembrie 1993, aveaţi
un document oficial în care
ştiaţi că sunt.. DOUĂ
MILIOANE DE DOSARE?
Este adevărat?
Ticu Dumitrescu: Problema
aceasta ar trebui lămurită foarte clar. Şi mă revoltă atitudinea d-lui Pintilie de sfidare, de
dezinformare a opiniei publice. Nu ştiu
când va înceta dl Pintilie şi când dl Onişoru va fi
de acord cu colegii domniei
sale? Reaua credinţă a SRI-ului
s-a dovedit şi nimeni mai mult decât
mine, nu cunoaşte acest lucru . Fiindcă eu am
fost şi în interiorul dânşilor, eu am fost
şi în depozitele dânşilor de arhivă,
şi ştiu foarte bine aceste adevăruri .
¤ Ticu
Dumitrescu: Pintilie minte cu
neruşinare!
TOT CE SPUNE
DL PINTILIE ESTE
ABSOLUT FALS. ESTE SFIDĂTOR. MĂ GÂTUIE REVOLTA
CÂND VĂD CĂ ACEST OM
APARE ÎN FAŢA ŢĂRII ŞI
MINTE CU NERUŞINARE .
Cum e posibil
să se comporte aşa, începând cu atitudinea pe care SRI-ul,
şeful dânsului , dl Timofte,
şi toţi din SRI , tratează
CNSAS-ul … ca nu ştiu ce instituţie secundară …
Voicu: Pe ce vă bazaţi
când afirmaţi lucruri atât de grave la adresa dlui Pintilie ?
Ticu Dumitrescu: Pe multe. N-au putut
să predea arhivele că n-au avut
spaţii , nu?
Atunci de ce
n-au predat microfilmele, care pot
încăpea într-un spaţiu destul de
redus. De ce n-au predat în totalitate microfilmele?
Voicu: Am să vă
rog să rămâneţi la telefon,
pentru ca dl Pintilie să răspundă la această întrebare.
Ticu Dumitrescu: Daţi-mi voie să –mi termin problema. Spune că, în 30
de zile, dă dosarul solicitat.
DE CE N-ARE CURAJUL SĂ
SPUNĂ ADEVĂRUL? Trec 6 luni,
trece 1 an , şi nu-l
predă ! Un exemplu
mă pot da pe mine însumi . A
trebuit să se nască un scandal
întreg ca să-mi primesc
dosarele.
Pintilie: Cu predarea microfilmelor. Este o variantă
incorectă şi imposibil de pus în
aplicare . Cum aş
putea să predau
microfilmele fără să ştiu ce dosare în original pot
să predau? Pe o
rolă de microfilm - e o chestie de tehnică arhivistică, e o chestie de cel mai bun simţ – cum
aş putea ca dintr-o
rolă de microfilm care ar putea
să conţină şi 20 de dosare, dacă
sunt subţiri ( are 900 de cadre o rolă
), cum aş putea să tai cu
foarfeca fragmente de dosare
care trebuie predate şi să rămân cu fragmente de siguranţă
naţională? Nici n-aş putea
rămâne cu aceste fragmente, pentru
că nici n-am discutat încă aceste dosare în
comisia mixtă , cu reprezentanţii
Colegiului . Cum s-ar
putea păstra aceste fragmente de microfilme? Sub ce evidenţă? Pe ce?
Eu vorbesc acum în calitate
de specialist în arhivistică. Din punct de vedere practic, o astfel de
predare nu poate precede dosarele originale.
¤ Predarea
hei-rupistă
Pintilie: În ceea ce
priveşte termenul de predare, pe care dvs îl
consideraţi imposibil de
respectat , aproape că sunt
de acord cu dvs. Este foarte greu să cari 10 CAMIOANE DE
ARHIVĂ până la 31 martie, pe care să le predai CNSAS-ului . În ritmul acesta ar trebui
făcută predarea. Să ne
gândim că un camion are 5 tone. Ar trebui
descărcate, aşezate pe
rafturi, şi menţinută evidenţa acestor dosare. Este un proces mai
mult decât complicat. Şi
vă pot da un exemplu foarte clar de la vecinii
noştri de peste Tisa. În
Ungaria, legea privind accesul la
propriul dosar a apărut în
1993. Suntem în anul 2005 ,
şi Serviciile de
Informaţii maghiare n-au terminat încă de predat nici acum, după 12 ani, cei 6 kilometri – 6, nu 12! … [ controversă,
suprapunere de voci
]
Secaşiu: Dle
Pintilie, puteţi găsi exemple mult mai bune; nu
pentru că serviciile maghiare ar fi
obstrucţionat predarea, ci pentru
că legea a fost amendată , şi
s-a extins categoria de la dosarele
celebrei Direcţii „3 cu 3” ,
şi la celelalte arhive.
Pintilie: Daţi-mi
voie să nu fiu de acord cu dvs,
dar este o chestiune de amănunt .
Sigur că SRI va
face toate eforturile să predea
în regim de urgenţă aceşti kilometri …
¤ Evidenţa în
format electronic
Voicu:
Aveţi o arhivă în format
electronic, dle Pintilie?
Pintilie: NU
EXISTĂ O ARHIVĂ în format
electronic.EXISTĂ O EVIDENŢĂ
în format electronic pe care nu ne permitem să o
dăm . [ controversă, suprapunere de voci
]
Ticu Dumitrescu: Dar la biserica
Creţulescu ce aveţi, domnilor? Dar
CID-ul ce înseamnă? Ce este
deasupra bisericii Creţulescu?
Pintilie: NU
ŞTIU CE ESTE deasupra bisericii Creţulescu…
Ticu Dumitrescu: A, nu ştiţi!
Acum spuneţi adevărul? Spuneţi adevărul !
Pintilie: CID înseamnă
Centrul de Informatică şi Documentare. Nu-i nici un secret .
Ticu Dumitrescu: Şi deasupra bisericii Creţulescu, în blocul unde este
librăria, ce avem?
Pintilie:
Lăsaţi-mă să vă
explic. În perioada 1980-1984,
din acele fişe pe hârtie de care
vă aminteam,
[ cartotecile
] 100 de oameni au lucrat
4 ani de zile ca să
selecteze conţinutul a cca 50 %
din aceste fişe. Acest conţinut , sumar , foarte sumar, a
fost trecut în evidenţă informatizată . În prezent, în aceste EVIDENŢE
INFORMATIZATE, există date
despre dosare care se vor preda CNSAS-ului , şi despre dosare care, probabil –
dacă CNSAS-ul va fi de
acord - vor rămâne la SRI,
pentru că privesc
încă SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ . Nu ştim care sunt aceste dosare de siguranţă naţională , pentru că încă n-am apucat
să le discutăm cu colegii
noştri . În momentul în care
situaţia va deveni clară, această
evidenţă informatizată va fi
separată. În ceea ce priveşte
datele privitoare la dosarele care se predau , vor ajunge la CNSAS, datele privitoare la dosarele de siguranţă, vor rămâne la SRI . Mi
se pare o chestie de logică şi de bun
simţ.
¤ Pledoaria lui
Pintilie versus tăcerea lui Onişor
Secaşiu: Logic şi
de bun
simţ era SĂ ÎNCEPEŢI
CU CARTOTRECA şi respectiv
CU ACEA PARTE DIN CID care
face obiectul celor 12 kilometri.
Era o dovadă de bună credinţă .
Pintilie: Îmi pare rău
că trebuie să vă spun,
că, spre deosebire de CNSAS
- care are un obiect de activitate bine precizat şi
destul se restrâns , dar beneficiază
de serviciile a peste 200 de
angajaţi, da? - arhiva SRI-ului are 20 de angajaţi.
Secaşiu: Dar dle Pintilie, dvs aveţi arhiva pe
rafturi, nu vă supăraţi! Avem 200
de angajaţi, dar noi preluăm,
şi preluăm filă
cu filă . [ controversă,
voci suprapuse ] Nu ne mai
număraţi angajaţii că nici
noi nu vi-i numărăm .
Pintilie: Aş putea să vi-i număr, pentru că
dvs ne învăţaţi ceea ce
trebuie să facem.
Secaşiu: Noi vă atragem atenţia privind ceea ce trebuia
să predaţi …
Pintilie: Eu nu
cred că dvs trebuuie să ne
atrageţi atenţia cu ceea ce trebuie
să predăm …
Secaşiu: Ba da, dle
Pintilie. Conform legii, da, dle
Pintilie. E drept şi regretăm
că n-am făcut-o .
Pintilie: Daţi-mi
voie să vă spun că SRI
A RESPECTAT ÎNTOCMAI LEGEA .
V-a predat întotdeauna tot ce aţi solicitat, a fost gata să predea masiv arhiva
nu de-acum, nu
după hotărârea CSAT, ci încă
de acum doi ani, şi o poate face şi o va face. Chiar dacă,
AM SENTIMENTUL CĂ
NU SE DOREŞTE. Până la urmă,
predarea acestei cantităţi …
Voicu: Cine
n-o doreşte, dle Pintilie?
Pintilie: Nu
ştiu cine n-o doreşte.
Onişoru [ râzând ]: Eu, eu …
Secaşiu: DEŢINUŢII
POLITICI, RUDELE PERSOANELOR
CARE SOLICITĂ DOSARELE ŞI
NU LE PRIMESC, MORŢII DIN
ÎNCHISORILE COMUNISTE, MEMORIA
LIOR - PROBABIL EI NU
DORESC !
Pintilie: Şi pentru
toate, este vinovat
Serviciul Român de Informaţii !
Secaşiu: Nu
instituţia, ci oamenii care sunt
puşi acolo
Pintilie:
Singura instituţie cu care CNSAS –ul chiar a colaborat !
¤ Ticu Dumitrescu: de ce şi-a retras
paternitatea legii
Ticu Dumitrescu: Pot
să intervin şi eu? Vă
rog mult, lăsaţi-mi
2-3 minute şi mie. Vreau să
fiu cât mai scurt posibil. Eu mi-am retras
paternitatea asupra acestei legi, din
următoarele trei motive: 1. Eu am
inclus în proiectul meu de lege ca predarea arhivelor
Securităţii să copieze modelul german , să se predea cu spaţiile şi logistica din dosare.
2. Ce e aceea „siguranţă naţională”?! De unde după 15 ani de la căderea comunismului, când Serviciul Român de Informaţii are probleme mult mai grave
- terorismul, corupţia -
de ce se tot ascunde, de ce se tot leagă de această
arhivă a Securităţii, şi n-au
predat-o?
3.De asemenea, povestea cu
ofiţeri de securitate care
au făcut şi care n-au făcut poliţie politică.
¤ Pisica moartă la d-nii de la CNSAS !
Trec peste problema aceasta
. Recent, dl Timofte, în urma
unei discuţii cu preşedintele ţării ,
a promis că va preda această
arhivă. A doua zi, presei, dl
Timofte, sfidându-l pe
preşedinte, spune foarte ritos: <
CE SĂ
PREDAU, d-lor , SĂ SCHIMBE
LEGEA! > Ori meritul -pentru asta l-am felicitat pe dl
Băsescu - a fost
tocmai acela că a avut curajul
şi i.-a adus pe dumnealor în
faţa CSAT-ului . Numai aşa
au fost obligaţi să facă deocamdată
declaraţii - pentru
că între declaraţii şi fapte e
distanţă destul de lungă .
Numai aşa au fost forţaţi
că vezi-Doamne vor preda arhiva !
Mai mult
decât atât,SINGURA EVIDENŢĂ REALĂ
care a trecut de zidurile SRI –ului ,
este acel document care-l are în copie – i l-am dat -
dlui Secaşiu , în care totul este făcut ÎN NUMĂR DE DOSARE.
Şi este rezultatul unei
inventarieri faptice, nu
scriptice DE CARE NU VOR SĂ
ŢINĂ SEAMA.
Voicu: Din ce an este acest document?
Ticu Dumitrescu: La 15
septembrie 1993 s-a încheiat
această inventariere. Datele sunt foarte clare , sunt pe fonduri de arhivă . De ce dl Onişoru ,
care în faţa unei emisiuni televizate, a
recunoscut că până acum a preluat cele 10- 11.000 de dosare, din 2 milioane
cât are arhiva Securităţii ,
le-a preluat la număr de
dosare. Acuma văd că … le-a transformat în 600 de metri!
Onişoru:
Dar tot la număr de dosare se preia!
Ticu Dumitrescu: Dar
am văzut că
spuneţi altceva …
Onişoru: Se ia la număr de dosare şi se ia
filă cu filă …
Ticu Dumitrescu: Dlor, lăsaţi fila cu
filă ! Noi ca să ştim câte dosare mai păstrează
d-nii de la SRI, trebuie să avem această confruntare cu singurul
document oficial care a trecut zidurile SRI –ului .
Pintilie: Noi nu avem o asemenea evidenţă scriptică la
dosar a arhivei Securităţii. Ţin
să subliniez acest lucru.
Am primit-o tot
în “cca … atâtea sute de mii …de volume “ .
¤ Blocarea
activităţii CNSAS
Ticu Dumitrescu: Gândiţi-vă, dl Voicu,
ce se întâmplă acum cu această decizie vezi - Doamne de a aduce arhiva cu camioane ,de parcă
ar fi vorba de nişte saci de nisip,
pe care îi arunci undeva, într-o grădină! Ce muncă - că
de fapt SRI-ul acum stă îşi
râde în barbă - şi cei care vor lua pisica moartă sunt domnii de la
CNSAS pentru că O ARHIVĂ
ORGANIZATĂ ÎN ANI
ŞI ANI DE ZILE, ESTE
TOATĂ ÎNEBUNITĂ, RĂVĂŞITĂ
ŞI ARUNCATĂ DÂNŞILOR S-O
ORDONEZE !
Iarăşi
nu ştiu cât
timp. Bătălia este aceeaşi . Pe mine nu mă mai convinge nimeni de altceva: DE 15 ANI , DIN CPUN,
AM RIDICAT PROBLEMA ARHIVELOR SECURITĂŢII . Au trecut 15 ani
şi iată că PROBLEMA
NU ESTE REZOLVATĂ. Şi iată că
acum …
Voicu: Mulţumesc dl Ticu
Dumitrescu, încheiem aici. Trebuie să tragem nişte concluzii
.
¤ Ofiţerii
securişti nedeconspiraţi
Stejărel Olaru: Aş vrea să deturnez, dacă se poate …
dar tot la obiect . Părerea mea este că în Serviciul
Român de Informaţii
ACTIVEAZĂ ŞI ASTĂZI
NUMEROŞI FOŞTI OFIŢERI
DE SECURITATE care sunt
INTERESAŢI SĂ BLOCHEZE ACEST
TRANSFER REAL , deci nu vorbesc de dosare „ periate”, ci de transfer
real de la SRI la CNSAS,
şi chiar SĂ BLOCHEZE INSTITUŢIA CNSAS . Pentru că activitatea CNSAS –ului presupune
alte lucruri la fel de importante.
Şi anume: PUBLICAREA ÎN MONITORUL OFICIAL A LISTEI
CU SUBOFIŢERI ŞI
OFIŢERI DE SECURITATE CARE AU
FĂCUT POLIŢIE POLITICĂ . Ei
bine, CNSAS a primit cu
ţârâita informaţii despre aceşti
ofiţeri; au fost publicaţi
atât de puţini până acum în
Monitorul Oficial, când până
azi ar fi trebuit să avem cel
puţin 1000 de ofiţeri
publicaţi - au fost
15.000 de oameni în Securitate! - Acesta este personalul Securităţii, peste 15.000 de oameni !
¤ Demnitari
ex-securişti
Voicu: Şi câţi
au fost publicaţi?
Olaru: Sub 100 ! Şi
vă spun , cei mai mulţi
sunt morţi şi, dacă
trăiesc, au vârste de peste 70 de ani ! De
asemenea, noi trebuia să facem DECONSPIRAREA celor care ocupă …
locuri de demnitari . Nici
aici nu s-a făcut mare
lucru. Pentru că sunt convins, astăzi, în Parlamentul României
, EXISTĂ DEMNITARI CARE AU
DOSAR DE SECURITATE ŞI CARE
NU AU FOST IDENTIFICAŢI , VOIT
, de către SRI.
¤ Pintilie: SRI
îşi îndeplineşte misiunea
Voicu: Dl Pintilie …
Pintilie: Dacă-mi
permiteţi . Aş vrea să dau replica.
În ceea ce priveşte ultimele afirmaţii, cum că arhiva se predă
vraişte, şi că nu va exista nici un fel
de control asupra ei, eu vă asigur că arhiva se va aşeza pe
rafturile CNSAS în perfectă
ordine; va exista în permanenţă
control asupra evidenţei , chiar
dacă se va preda masiv; este treaba
noastră şi ne vom descurca.
În ceea ce priveşte acuzaţiile
potrivit cărora SRI
nu ar dori să predea
anumite dosare sau arhiva
în întregime, pentru că doreşte să protejeze ofiţerii de securitate care mai sunt încă în activitate.
Onişoru: Sunt
suspiciuni !
Pintilie:
După ultimele date, CRED CĂ
NU MAI SUNT MAI MULT DE
3 % din angajaţii actuali ai
SRI-ului , foşti ofiţeri de securitate.
Secaşiu: Este o
cifră oficială sau confidenţială?
Pintilie: D-lor, e treaba mea ce vă spun !
Voicu: Domnul
Timofte vorbea de 10 %, în 15
ianuarie …
Pintilie: Au scăzut
foarte mult , şi nu pentru
că CNSAS-ul i-a deconspirat că au făcut poliţie politică, ci pentru că au ieşit la pensie, prin limită de vârstă. În ceea ce priveşte
împiedicarea deconspirării
demnitarilor. SRI nu are nici un
fel de implicare în aşa ceva;
SRI, la solicitarea CNSAS, pune la dispoziţie CNSAS, toate dosarele
solicitate. Este treaba CNSAS să
deconspire.
Voicu: Vă mulţumesc. Vom reveni
peste două săptămâni la această temă .
-----------------------------------------------------------------------
VI.) 14 martie
2005,Realitatea TV, Stelian Tănase ”Zece şi-un
sfert”
15 ani de la Proclamaţia
de la Timişoara.
Participă: C.Ticu Dumitrescu ( preşed. AFDP ), Emil Constantinescu ( preşed. Acţiunii
Populare )
¤ Ticu
Dumitrescu: la Timişoara au fost
discuţii libere
Stelian Tănase: Aş vrea
să-ncepem discuţia cu ce s-a
întâmplat în acest weekend la Timişoara,
şi aş vrea să încep cu
dl Ticu Dumitrescu
următoarea chestiune: aţi aruncat
o replică - astăzi s-a învârtit prin toate
redacţiile - < Nu primesc lecţii de la nimeni! > - se pare
că i-aţi aruncat această
propoziţie categorică
preşedintelui Traian Băsescu.
La ce se referea ? Ce lecţie a vrut să
vă dea ?
Ticu Dumitrescu: Eu am să
încep cu altceva …
Tănase: Dar
trebuie să-mi răspundeţi la întrebare.
Dumitrescu: Am să
vă răspund, dar daţi-mi voie. Mie nu-mi place deloc ceea ce presa
a titrat < Scandal la Timişoara! > Eu n-am văzut
nici un scandal, că AU FOST
DISCUŢII LIBERE, că într-o
ATMOSFERĂ ENTUZIASTĂ s-au
sărbătorit 15 ani de la
Proclamaţie …
Tănase: Această
replică este reală sau este
inventată ?
Dumitrescu: Eu credeam că această replică n-a fost auzită fiindcă a fost cumva
- adevărul este că a fost
pe un ton mai ridicat …
Tănase [ râzând ]: O fi
SRI-ul, SIE, cine o
fi fost de au înregistrat replica şi nu recunosc
?
Dumitrescu: Nu
ştiu. Pentru că nu
pot să mint, este autentică. Aşa a fost. Aşa am răspuns.
Tănase: Cu ce v-a
supărat de i-aţi dat această replică ? Cu ce v-a supărat ?
Dumitrescu: În primul
rând – şi am aici un fost
preşedinte care poate să
confirme – eu sunt reactiv la
tonul ridicat. Nu suport
un ton ridicat. Nu c-ar
fi procedat dânsul aşa, dar m-a cunoscut în diferite
împrejurări, el ştie cum am procedat.
Tănase: La ce se referea ? La ce lecţie a vrut să vă dea Traian Băsescu ?
Dumitrescu: Daţi-mi voie să
nu răspund la întrebare. Aş vrea să
răspundă dl Băsescu, poate e mai bine.
¤ Emil Constantinescu: o dezbatere foarte
serioasă!
Tănase: Bun! Ce s-a întâmplat acolo ? Am înţeles, de asemenea,
că aţi avut o atmosferă rece,
d-le Constantinescu, şi că aveţi o relaţie rece cu actualul preşedinte Băsescu. Presa a relatat în mai multe articole
lucrul acesta. Acolo în sală
s-a întâmplat ceva sau este doar
o iluzie a jurnaliştilor care
au vîzut anumite lucruri ?
Constantinescu: Nu cred
că este o iluzie ci este un mod
de a face presă şi de a câştiga cititori sau de a câştiga
telespectatori, transformând totul
într-un scandal. Aş vrea să spun
de la început că
LA TIMIŞIOARA A AVUT
LOC O DEZBATERE FOARTE
SERIOASĂ, într-o atmosferă
absolut excepţională. În
intervenţia pe care am avut-o,
chiar am propus să
nu fie vorba de discursuri
paralele, ci să fie o dezbatere adevărată. Această
DEZBATERE ADEVĂRATĂ a avut
loc. Au fost acolo
persoane care, într-adevăr, au avut ceva
de spus asupra subiectului. Au
spus. Singurul lucru care a fost observat, este că la
pauză, preşedintele Băsescu - care
probabil nu-i obişnuit
cu astfel de dezbateri - a părăsit
precipitat sala. Noi nu
ne-am întâlnit în nici
un fel.
¤ Preşedintele Băsescu
( şi presa-suită ): prezenţă
episodică.
Tănase: Dle Ticu
Dumitrescu, este adevărat că a
provocat o anumită rumoare faptul că preşedintele Băsescu
n-a participat şi la partea a
doua a programului. A fost o
discuţie printre organizatori,
sau printre invitaţi ?
Era acolo şi MS Regele Mihai,
a fost preşedintele
Constantinescu, au fost şefi de partide, erau
intelectuali, oameni da vază şi … a
dispărut … sau pur şi simplu a avut alt
program ?
Dumitrescu [ crispat, evaziv ]: Nu … e drept
că … a dispărut înaintea pauzei … practic
nu s-a creat o anumită atmosferă c-a plecat preşedintele Băsescu. N-a plecat
singur. A plecat şi MSRegele, AU PLECAT TOŢI!! Deci,
înainte de pauză …
Constantinescu: Şi ceea ce
este puţin mai deosebit, A PLECAT
ŞI GRUPUL DE ZIARIŞTI
care-l însoţesc pe
preşedinte. Eu cunosc ce se-ntâmplă. Este un grup acreditat la preşedinte, foarte mare, gălăgios, care este un fel de
SUITĂ A PREŞEDINTELUI. Pleacă
preşedintele ? Îl însoţesc,
nu-i mai interesează ce se-ntâmplă, deci presa nu mai relatează
ce s-a întâmplat când nu este
preşedintele.
Tănase: Am
înţeles
¤
Traian Băsescu versus Emil
Constantinescu
Tănase: Avem şi
două cartoane pregătite, două
extrase din ce a spus preşedintele Traian Băsescu, despre ce a spus
MSRegele Mihai I. Haideţi să le vedem şi să le comentăm
împreună cu invitaţii din această seară. [ se proiectează cartonul,
cu citatul din
Băsescu ]: < Un fost preşedinte al României a spus atunci când s-a retras “ AM
FOST ÎNVINS DE STRUCTURILE SECURISTE “
şi cred că avea dreptate. EU VĂ
ASIGUR CĂ O SĂ ÎNVING
ACELE STRUCTURI, acolo unde ele există. Împărtăşesc sentimentul vostru de frustrare legat
de procesul încet de până acum, de marginalizarea celor care şi-au adus contribuţia la revoluţie şi de PRIVILIGIEREA, în continuare, A CELOR CARE AU
SPRIJINIT REGIMUL COMUNIST. >
Tănase: Acum un
drept la replică, dle Constantinescu …
Constantinescu: Este prima
dată când - şi vă mulţumesc d-le
Stelian Tănase - mi
se dă posibilitatea să dau o
replică publică, la ceea ce consider a fi o manipulare. Şi o să-mi termin ….
Tănase: Este un
citat corect din
ce a spus Traian Băsescu,
acolo.
Constantinescu: Nu! Este un
citat corect din ce a spus
Traian Băsescu acolo,
şi un citat incorect a lui Traian Băsescu din ceea ce
reprezintă relitatea. Şi acuma o
să vă citez din ce-am spus eu, la
întâlnirea cu medicii şi farmaciştii, în anul 2002, ce a fost
înregistrat pe reportofon de
o reporteră de la ziarul
“Cronica Română”, şi a fost
publicat cuvânt cu
cuvânt în “Cronica Română”. Restul este manipularea
Securităţii. Şi-am spus aşa: < Astăzi, sub regimul
Constantinescu, MĂ SIMT MAI
TERORIZAT DE SECURITATEA LUI CEAUŞESCU, decât eram până-n ’90. Astfel, aş putea spune că,
într-un fel, EI M- AU
ÎNVINS, pentru că pot să
folosească libertăţile democratice ca să răspândească orice
zvon, orice minciună, orice
calomnie. Pot s-o gândească, s-o
spună, s-o difuzeze, s-o facă credibilă. Şi totul se
face cu complicitatea multora, inclusiv a oamenilor noştri cei mai apropiaţi, care preiau can-canurile, preiau zvonurile, preiau TEMELE FIXATE DE VECHEA CLASĂ
A ACTIVIŞTILOTOR DE PARTID,
DE VECHII SECURIŞTI,
grupaţi la “ România Mare”
şi în
structurile de propagandă ale
PDSR. > Asta am
spus eu.
Tănase: Aşa am şi
eu citatul. Da. Îl am şi eu.
Da.
Constantinescu: Deci de
aicea, până a spune trunchiat < s-a declarat învins
>, am explicat de fapt - şi-mi pare foarte rău că multe ziare, şi în primul rând “România
Liberă”, nu au redat şi ceea ce am spus eu - şi nu este o presă normală, care publică doar un punct de vedere şi nu dă drept la replică
Tănase: Vă referiţi
şi la cele întâmplate la Timişoara …
Constantinescu: Mă refer
în general, dar în primul la replica de la Timişoara. În prezenţa
preşedintelui Băsescu, fiind invitat pe scenă, am spus următorul lucru: < Preşedintele
Băsescu a citat, despre mine este vorba
… > - pentru că nu
citase numele meu, după cum aţi
văzut - nu poate să fie vorba de preşedintele
Iliescu care a condus nucleul acesta de
securişti şi activişti. Şi eu am spus că am fost învins într-un cuvânt de comunicare, şi
nu că am fost învins în general.
¤ Ex. de caz: G-ral
Tudor Tănase
Constantinescu:
Şi i-am dat o temă
- şi-mi pare foarte rău că, cu excepţia
a două ziare, nu a fost
preluată - i-am dat
o temă preşedintelui Băsescu, şi-am spus aşa: că DACĂ DOVEDEŞTE, vrea să dovedească, că VA ÎNVINGE
SECURITATEA, aşa cum a anunţat
în mare forţă şi sub
aplauze, îi dau o TEMĂ
pentru luni. Astăzi ea trebuia să se consume. Şi anume,
SĂ- L SCHIMBE pe şeful
serviciului Comunicaţii
Speciale, generalul Tudor
Tănase, care era în conducerea Direcţiei Tehnice care asculta - ASTA ERA POLIŢIA
POLITICĂ! - asculta convorbirile noastre şi ne
teroriza în timpul lui Ceauşescu …
Tănase: Nu
numai; cred că dl Ticu Dumitrescu ştie, nu doar asculta, atunci
era foarte” paşnică”, era o
“mieluşică” …
Constantinescu: Eu atâta am
spus. G-ral Tudor Tănase, care a fost NUMIT de preşedintele Iliescu, în conducerea Serviciului
de tele-comunicaţii speciale. Eu
l-am ELIMINAT DIN ACESTE STRUCTURI , în prima lună când am devenit preşedinte, printr-un Decret
publicat în Monitorul
Oficial. La câteva săptămâni
după ce nu am mai fost preşedinte,
preşedintele Iliescu l-a ADUS
ÎNAPOI ÎN CONDUCERE
şi este şi acum în
conducere. Şi i-am
spus d-lui preşedinte Băsescu, fără Parlament – nu are nevoie, sunt
atribuţiile sale: luni, 14
martie, poate să-l demită pe g-ralul
Tudor Tănase. Şi atunci
O SĂ -L CREDEM
că va învinge Securitatea.
Tănase: Eu cred
că sunt foarte multe persoane care ar
trebui demise. Foarte multe persoane, nu numai Tudor Tănase …
Constantinescu: Şi le
ştim şi care sunt …
Tănase: Unele le ştim,
altele nu. Sunt multe …
Constantinescu: Acum când
aţi citit dvs, aş avea şi o îndoială.
Dacă am citat corect ce-am
spus eu, cum au fost
preluate zvonurile prin presă
etc.. Aş vrea să ştiu CUM VA
ÎNVINGE ACEST TIP DE
SECURITATE, dl Băsescu ? Va împiedica presa să mai scrie ?
Tănase: NU cred
că e numai treaba lui Băsescu, cred
că e treaba multor instituţii.
¤ Ticu Dumitrescu: de ce şi-a retras paternitatea legii
Tănase: Ştiu că la Timişoara s-a discutat despre un eveniment recent, faptul că, în sfârşit
- şi vreau să ştiu
părerea dvs - arhivele
SRI-ului sunt predate, kilometru
cu kilometru, către CNSAS, la Popeşti Leordeni.
Acolo s-a discutat, da sau
nu ? Apoi vreau să ştiu
şi opinia dvs.
Dumitrescu [ mâhnit, ofuscat ]: Eu unul am
discutat. În luările de cuvânt, sigur,
dl Patapievici, cei care au fost,
au ridicat aceste probleme. Dar
- pentru mine cel puţin, la un
moment dat mi se pare foarte
curios! - eu de 15 ani mă bat
pe baricada acestei probleme,
şi la ora actuală, TOT CE-AM
SUSŢINUT EU, şi atunci când mi-am retras paternitatea legii, APARE
CA ABSOLUT NECESAR Adică amintiţi-vă când eu MI- AM RETRAS PATERNITATEA
pentru TREI PUNCTE esenţiale, care au fost
SCOASE din proiectul meu de lege: PREDAREA
ARHIVEI Securităţii cu
spaţiile şi logistica din dotare
; ELIMINAREA SINTAGMEI “siguranţei naţionale “. Ce
siguranţă naţională poate să mai reprezinte arhivele Securităţii după
15 ani ?! Asta te revoltă.
Şi OFIŢERII DE SECURITATE care
au făcut şi alţii care n-au făcut
poliţie politică. Când se ştie
că SECURITATEA A FOST
INSTITUŢIA ODIOASĂ A REGIMULUI COMUNIST DE OPRESIUNE.
¤ Ticu Dumitrescu: proverbialul dosar oficial cu arhiva
SRI ( 15 sept ’ 93 )
Tănase: Dar
acum s-au predat. Joi, 100 m liniari, 500.000 file;
alţii spun 600 m. liniari; Gheorge Onişoru vorbea
de cca 20.000 de dosare ; dvs personal
aţi spus că în parohia SRI
există 1.200.000 de dosare
…
Dumitrescu: S-a înţeles
greşit. 1.960.000 de dosare …
Tănase: Aceasta
face ridicolă predarea de acum …
Dumitrescu: Eu, la întâlnirea
cu delegaţia asociaţiei noastre cu
preşedintele Băsescu şi consilierii
săi, i-am predat un document pe care l-am predat acum
2-3 ani şi la CNSAS …
Tănase: Avem imagini de la arhivă… de la această
trambalare a dosarelor [ pe monitor se văd cliduri de dosare legate cu sfori
şi nişte oameni care le cară, şi le pun pe jos, unul
peste altul ]
Dumitrescu: …şi este
singurul document oficial
care atestă, fără posibilitatea
de a fi contestat -
eram şeful Comisiei de
abuzuri; nu exista încă Comisie
SRI. Am primit votul
unanim al Comisiei că
PROBLEMA NR 1 a noastră trebuie să
fie CERCETAREA ARHIVEI
SECURITĂŢII, cu abuzurile şi crimele care s-au săvârşit.
În această situaţie,
am audiat de nenumărate ori pe dl Măgureanu, şi am
cerut, la un moment dat, în
mod oficial date despre arhivele Securităţii.
Aceste arhive au fost
inventariate faptic, AM SPUS
ASTA DE SUTE DE ORI şi văd că
DEGEABA SPUN! Inventariate faptic. După un an şi ceva de muncă. La 15 septembrie 1993, s-a încheiat inventarierea şi REZULTATUL ÎL AM
EU.
¤martie 2005.
“Dosariada “ – o imensă manipulare.
Tănase: De ce legea a fost adoptată atât de
târziu ? În decembrie ’99 a fost
promulgată. De ce acum, iată, în 2000, încă vorbiţi de dosare ?
Constantinescu: Despre ce fel de dosare ? Dle Tănase, este o întrebare retorică şi încă o dată spun,
cei care ne ascultă pe acest
post, pot avea ocazia, poate
prima dată, să afle despre ce este vorba.
Pentru că aici se află dl.
TICU DUMITRESCU care nu numai că a fost
INIŢIATORUL LEGII, dar
două legislaturi a fost senator
şi s-a ocupat …
Tănase:
Senzaţia,mea este că este şi
SINGURUL CARE S-A
BĂTUT PÂNĂ LA CAPĂT pentru lege, şi O LEGE BUNĂ.
Constantinescu: Corect.
Indiferent că şi-a retras paternitatea,
tot “LEGEA TICU” va rămâne.
Şi aveţi un preşedinte care - domnul
Băsescu spune, este persoana cea
mai informată din România -
vă poate spune despre ce este
vorba. Ce înseamnă aceste dosare ? Oamenii trebuie să înţeleagă acest
lucru. Îl confirm de la
început pe Ticu Dumitrescu
în ceea ce priveşte numărul.
Dar mai departe, este, după
părerea mea, O ALTĂ MANIPULARE: să discutăm numai dosarele
SRI, dosarele SRI! Ce-am văzut până acum pe ecran [ descărcarea dosarelor la depozitul
CNSAS ] semăna cu un transport de cărămizi. A fost
o operaţiune de imagine - domnul
Patapievici a arătat [ la Timişoara ] absurditatea ei -
atâta timp cât nu este însoţită de un Opis.
Eu vă pot spune că
există, şi EXISTĂ UN
OPIS alfabetic, cu NUMELE INFORMATORILOR, URMĂRIŢILOR, PERSOANELOR
DE SPRIJIN, OFIŢERILOR …
Tănase: Dar dacă am
înţeles bine, prima tranşă s-a dat
numai cu informatorii …
Constantinescu: Da. Şi s-au dat
numai dosarele. Nu s-a dat Opisul.
Dumitrescu: Numite “Cartoteci”
“ …
¤ Dec.’89: dispersarea arhivelor: DE CE ?
SRI, SIE, Ministerul de Interne, Ministerul de Justiţie,
Constantinescu: Acuma, 2.
De ce numai SRI ? Este o altă
IMENSĂ MANIPULARE, la care
nu înţeleg de ce participă toată lumea.
Tănase: Există şi
SIE, şi Ministerul Justiţiei
…
Constantinescu: Mai
ales. Şi atunci să vă
spunem ce se-ntâmplă şi care sunt aceste dosare.
În 1989, în decembrie, DOSARELE
SECURITĂŢII, în întregime,
au fost duse la
ARMATĂ. Pe măsură ce,
în 1990, s-au format DIFERITE SERVICII
DE INFORMAŢII, au preluat
o parte care, apoi, S-A REDISTRIBUIT. Deci, în acest
moment, avem la SRI dosarele
de CONTRAINFORMAŢIE, de
URMĂRIRE. O parte dintre ele, AU
FOST DISTRUSE, prin ardere: ale MEMBRILOR
DE PARTID. Şi atunci
au rămas numai INFORMATORII VECHI, la
nivelul anilor ’70, când a
început această distrugere.
Dar,
afară de asta, avem o foarte importantă ARHIVĂ la SIE. Ce se află
la SIE ? La SIE
se află DOSARELE
COLABORATORILOR. Ale membrilor de partid, în cea mai mare parte, ale celor care plecau în
străinătate. Există, înregistrate
pe calculator, NUMELE LOR. Există dosarele INFORMATORILOR din STRĂINĂTATE, din DIASPORĂ, din
BISERICILE româneşti. Deci există o mare arhivă despre care nimeni nu
vorbeşte, sau nu are interes să
vorbească despre ea.
Tănase: Astea-s
păzite acuma pe ideea că reprezintă “siguranţă naţională “!
Dumitrescu: Exact!
Sunt de “siguranţă naţională “ …
Constantinescu: Şi-am să vă
spun în ce măsură - eu, ca fost
preşedinte, cunosc - nu reprezintă!
Dar
numai atrag atenţia. La Ministerul de
Interne, există arhiva fostelor “trupe de securitate “
devenite “trupe de jandarmi “,
care ce conţin ?: acţiunile contra
PARTIZANILOR DIN MUNŢI, acţiunile cu COLECTIVIZAREA. Conţin CRIME cumplite, care sunt acolo,
cu toată documentarea lor.
La Ministerul de Jusiţie, este extrem de important. Există arhiva
DOSARELOR DE PROCESE
POLITICE, până în 1989. Sunt
ZECI DE MII DE DOSARE.A continuat
să fie predate, după ’90
şi după ’96, cu
tot PROBATORIUL acestor
procese trucate şi al ANCHETELOR
pe care le făceau.
Şi foarte important: la Ministerul
Apărării Naţionale, există
arhiva CONTRAINFORMAŢIILOR
MILITARE, care erau, în parte, a Securităţii, şi care se găseşte la Direcţia de Contrainformaţii Militare.
Şi care era o poliţie politică clară, pentru că “ceiştii”, care
erau oamenii Securităţii, asta făceau:
POLIŢIE POLITICĂ ÎN INTERIORUL
ARMATEI.
¤ Ticu Dumitrescu versus Emil Constantinescu
Legea “ deconspirării “ Securităţii, devenită legea “conspirării ”
Tănase: Am o chestiune
aicea. Dl Ticu Dumitrescu, în bătălia pe care o dădea atunci pentru promovarea acestei legi, era foarte nemulţumit de toată lumea, inclusiv de dvs care, atunci, eraţi
preşedinte. Două citate am
găsit aicea: < Mersi
SRI, mersi SIE, mersi d-le preşedinte. LEGEA pe care aţi
promis-o acestui popor A
MURIT, fie şi numai prin această hotărâre a dumneavoastră
de a rămâne ancoraţi în SECRETOMANIA SECURISTO- COMUNISTĂ. > Iată o
formulă foarte tare. < Există, în acelaşi
timp, pericolul ca această LEGE a DECONSPIRĂRII, să
ajungă, de fapt, o LEGE
A CONSPIRĂRII fostei Securităţi, şi
aici îşi dau mâna toţi: preşedinte,
servicii secrete, puterea şi
opoziţia. > Alt
text: < Emil al meu,
ESTE MAI PERICULOS decât
ILIESCU, ori COSTIN GEORGESCU decât
MĂGUREANU, ori HARNAGEA
decât TALPEŞ, pentru că
aceştia au trecut la diversiune şi falsuri de documente.
Îmi este indiferent, pentru că
EU AM SFIDAT ŞI VOI
SFIDA, DE LA ÎNĂLŢIMEA CONŞTIINŢEI
MELE, orice fel de
ameninţare, denigrare sau diversiune,
de ori unde ar veni ea. >
De ce vă întreb ? Pentru
că astăzi, şi
dumneavoastră [ Emil
Constantinescu ] şi dumneavoastră [ Ticu Dumitrescu ],
susţineţi, în interviuri date
recent, PERSISTENŢA ACESTOR STRUCTURI.
Emil Constantinescu: Da! Acuma…
¤ Ian. 2000. Protocolul
CNSAS –SRI: dubla cheie.
Stelian Tănase: Deci, nici legea n-a avut efectul
care îl plănuise … nici acţiunea dvs ca preşedinte..
Ticu Dumitrescu: Pentru că
nu s-a respectat iniţiativa mea. Şi s-a făcut totul, şi-au
dat mâna, de la anumite partide INFORMATORII, de la altele OFIŢERII de securitate, şi a ajuns…
Tănase: Totuşi au trecut
de atunci, de la promulgare,
din decembrie 1999, atâţia ani. Vă menţineţi discursul
? Sunt totuşi
5 ani! Mai mult de 5 ani! Cum
se poate explica această
persistenţă, ca şi astăzi
să susţineţi aceleaşi lucruri
? Am văzut interviul dvs din
“Azi ”, din “Ziua”, declaraţiile dvs din discursurile dvs. recente, susţineţi
acelaşi lucru: PERSISTENŢA
acestor STRUCTURI
SECURISTO-MAFIOTE, care sunt în
partide, în viaţa economică, şi încă
au influenţă atât de mare.
Cum se explică ?
Vă rog să-mi spuneţi ca oameni cu
experienţă politică.
Emil Constantinescu: Acuma să vă
spun şi adevărul în această
privinţă. Deci după ce am
promulgat legea din decembrie ’99, s-a trecut la procedurile de formare a CNSAS şi sigur s-au împotmolit în probleme administrative - pentru
că guvernul nu ne dădea sedii - dar şi
în problema accesului direct la
dosarele de securitate. Atunci am invitat,
am convocat o
întâlnire - de fapt
două întâlniri au fost -
la Palatul Cotroceni, între
întreg CNSAS-ul ales de Parlament şi SRI în prezenţa consilierilor mei, printre care Marius Oprea şi g-ral
Degeratu. Cu această ocazie,
am impus încheierea unui PROTOCOL între CNSAS
şi SRI
care introducea ceea ce exista
în lege, şi anume DUBLA
CHEIE.Deci ceea ce dl. Preşedinte
Băsescu se face că descoperă
astăzi, această “dublă cheie ” - prin care au acces la
arhivă şi pot să vadă
împreună, reprezentanţii CNSAS
şi SRI, dacă este vorba de
“siguranţă naţională “ -
S-A STATUAT ÎN PROTOCOL.
În protocol s-a stabilit ACCESUL membrilor
CNSAS la TOATE DOSARLE.
Am fost
-pot să spun
- foarte impresionat că, pentru
prima dată, dl Patapievici
- care a participat la discuţiile de la Timişoara [
mart.2005] - a spus: < Da, este adevărat, preşedintele Constantinescu a
mers şi mai departe, ca şi Opisul să
fie dat >.
Şi am mai spus ceva (
e înregistrată convorbirea pe
bandă de magnetofon ): < Dacă cei din SRI refuză
să predea orice dosar sub pretextul
“siguranţei naţionale”, vă rog
să vă adresaţi Consiliului
Suprem de Apărare al Ţării şi
eu personal voi propune desecreizarea acelui dosar
>
Până în anul 2000, când am terminat mandatul,
nu am primit nici un fel de cerere.
¤ 28 febr. 2005.
Ticu Dumitrescu – Traian
Băsescu
Tănase:
Marţi, aţi avut
o întâlnire cu preşedintele Băsescu. Unul din
subiecte a fost acesta. Puteţi
să ne “deconspiraţi” câteva secrete şi
lucruri neconfidenţiale ?
Ticu Dumitrescu: Simplu. Eu am
încercat să-l conving
pe preşedintele ţării SĂ NU
CREADĂ ÎN TIMOFTE ŞI AI LUI.CĂ
VOR ÎNCERCA SĂ-L
PĂCĂLEASCĂ.
Tănase: E vorba de
OAMENI sau de SISTEM
?
Dumitrescu: Şi una şi
alta. Pentru că, ca să poată exista
sistemul, trebuie să existe şi oamenii care-l cuprind.
Dar daţi-mi voie şi mie să nu mă mai …departajaţi aşa…
Tănase: NU
vreau să vă întrerup. Vă rog…
¤ Arhiva la kilometru = o
diversiune
Dumitrescu: Faptul că, deşi
există O SINGURĂ EVIDENŢĂ,
necontestată de nimeni până
acum, în legătură cu ZESTREA
DIN SRI -
nu şi de la SIE -
cu atât mai mult
nu ai ce să discuţi despre “ siguranţa naţională “ la arhivele
SRI. Ei bine, în loc să lucreze
cinstit, măcar acum în ceasul
al 100-lea şi nu ştiu cât,
SISTEMUL, OAMENII din
SRI, TREC LA DIVERSIUNI
…
Tănase: Dar
nu-i vorba numai de SRI, sunt şi alte instituţii,
păstrătoare de ARHIVE ENORME.
Dumitrescu: Eu mă refer
acum, strict la SRI. Despre SIE
s-a vorbit …
Constantinescu: Nu se
vorbeşte despre astea …
Tănase: La
Ministerul de Justiţie, la Ministerul
de Interne …
Dumitrescu: La Justiţie mai
puţin. Am fost. Am bântuit pe acolo …
Procesele …
Tănase: Dar şi
aceste dosare trebuie predate!
Dumitrescu: Păi astea
sunt dosare publice. Nu
constituie un secret …
Tănase: Cu atât mai mult!
Dumitrescu: … şi au trecut [
SRI ] la o diversiune ca nimeni să
nu mai poată zice ceva … transformând în
kilometri! Quantificarea
–inventarierea - s-a făcut cu
număr de dosare. Toate predările
către dl Onişoru s-au
făcut cu procese – verbale cu … număr de dosare. Acum,
deodată, domnii de la SRI lansează povestea cu kilometri. De ce oare ? E
clar o
diversiune clară
¤ Off-ul lui Ticu
Dumitrescu: preşedinţii României
Tănase: I-aţi spus asta
preşedintelui Băsescu ?
Dumitrescu: I-am spus, l-am
prevenit.
Tănase: Ce răspuns aţi
primit ?
Dumitrescu: Că se va ocupa de problemă. Ce va înţelege dânsul.
Vedeţi dvs – şi vă rog
încă o dată apelez la dreptul de a mă lăsa să
vorbesc mai mult
…
Tănase: Vă rog,
fiţi liniştit dl Ticu
Dumitrescu.
Ticu Dumitrescu: Off!
Eu am şansa sau neşansa –
nu ştiu cum s-o numesc -
am fost primul care în CPUN
- aproape singur, eram
2, 3 - care L-AM ACUZAT
PE DL ION ILIESCU. Şi mi l-am
făcut adversar puternic.
Despre domnul Ion Ilescu
nici n-are rost să mai
vorbesc. Eu îl consider
BLESTEM, POVARĂ, pentru ţara
asta, NEŞANSA noastră. Asta a fost situaţia. Şi nu numai că a fost dar,
se pare, că va şi continua
să fie.
Am avut, de asemeni … am fost
pus în situaţia …
Tănase: V-aţi declarat
nemulţumit şi de preşedintele
Constantinescu …L-aţi criticat copios …
Dumitrescu: Exact.
Am fost pus în
situaţia să nu fiu de acord şi să fiu supărat pe anumite
atitudini ale d-lui
preşedinte. Ele au urcat
foarte mult atunci când, O
PROMISIUNE pe care ne-o făcuse domnia sa, ultima dată
spunându-i şi rugându-l
- redau textual: < Sânt
gata să cad în genunchi, nu vreau decât
să-I convingeţi, să le ordonaţi, să le spuneţi, să faceţi
ce-oţi face, ca domnii din SRI
şi SIE SĂ PREDEA ARHIVELE.
Să apară în faţa televiziunii şi
să declare că s-au hotărât
să predea arhivele, că aparţin unei
instituţii odioase.
> Ei bine, în a doua seară ( de la ultima mea întâlnire
cu dl preşedinte Constantinescu, când îi spuneam astea ; în grădina de la Palatul
Elisabeta, ne filmau toţi şi televiziunile.. ) deci a doua seară, soţia mea mă cheamă
şi-mi spune că la televiziune
sunt CEI DOI ŞEFI de la SRI şi
SIE. Mi-am zis: < Săracul Emil, uite că
se ţine de cuvânt! > M-AU
FĂCUT PULBERE AMÂNDOI! Şi atac la persoană!
Tănase: Georgescu
şi Harnagea ?
Dumitrescu: Da!
Georgescu şi Harnagea.
În special Costin
Georgescu. Mai mult decât atât, la vreo săptămână, de la
nivelul tribunii Camerelor reunite, rosteşte o frază pentru
care mă scol şi noaptea. Pentru că
n-am să uit scena.
Costin Georgescu a vorbit atât
de patetic! Şi cum şedeam sus -
Casa Poporului are săli, aşa
cum le ştim, grandioase -
vedeam absolut toată sala.
Ei bine, a spus fraza:
< DAŢI ÎN
NOI; DAŢI ÎN
ROMÂNIA! > În
picioare, de la Vadim până
la Diaconescu sau Galbeni sau cum
s-au numit, APLAUDAU FRENETIC!
N-am să uit scena asta nici o
dată.
A fost ÎNFRÂNGEREA MEA sau DEZILUZIA MEA cea mai
mare. E drept că m-am dus în urma
lui şi-am făcut replica pe care am
crezut de cuviinţă s-o fac.
Tănase: Tot aşa
? < Să nu-mi dea nimeni lecţii! >
Dumitrescu: Mă rog,
de la Costin Georgescu …
Aş vrea să
subliniez faptul că mă găsesc acum în faţa celui de-al
treilea preşedinte[ Traian Băsescu
]. N-aş putea să-l calific, sau
să mă pronunţ într-un
anumit fel. Sigur, nu trebuie
neglijat faptul că A
FORŢAT SRI-ul nu să facă o
favoare, ci, în sfârşit, SĂ
RESPECTE LEGEA.
Teama mea este
VOR REUŞI SĂ-L ÎNŞELE
- şi i-am spus asta şi public, în discursul de la Timişoara - că VOR REUŞI SĂ-L PĂCĂLEASCĂ
cu tot felul de diversiuni, mai ales dacă dânsul
nu ascultă şi oameni ca mine, zic
eu. Pentru că-mi permit să zic că,
dacă nu mi s-a dat posibilitatea
să-mi iau şi eu
doctoratul în ceva, ÎN PROBLEMELE ACESTEA mă consider CU
NU ŞTIU CÂTE DOCTORATE la mână.
¤ Ticu Dumitrescu:
scopul predării sereiste,
haosul, tergiversarea,
prescrierea
Tănase: Am o
întrebare scurtă. Este UN PAS
spre A SE DA LA IVEALĂ ce se întâmplă cu STRUCTURILE
SECURITĂŢII ce s-a întâmplat joi
[ transportul prim ], sau
nu este ?
Dumitrescu: Vă referiţi
la camion ? Nu!
Atâta vreme -dacă arată
bună credinţă -
domnii din SRI să
nu ne considere handicapaţi. Nu ştiu dacă dvs aţi fost la STASI. Exact ce- aţi
văzut la STASI există şi aici.
L-am întrebat pe dl Pintilie să-mi răspundă ce e
deasupra Bisericii Creţulescu ? Ce-nseamnă
CID ? Pentru că totul este pus pe calculator, domnu
Tănase.
Când am fost prima dată, în
1990, în Bujoreni, se lăudau
arătându-mi cât de modernizaţi sunt. Băteau numele la calculator şi apărea nu numai boxa, dar şi raftul unde se găsea dosarul respectiv. Acum ce fac ? ARUNCĂ TOTUL
ÎN HAOS, toate dosarele, - i-am
spus d-lui Onişoru că I S-A ARUNCAT PISICA- N BRAŢE - şi
vor mai sta încă un an, doi
s-o aşeze. Fiind că
BĂTĂLIA ESTE SĂ SE TERGIVERSEZE. Nu le-au fost
suficienţi cei 15
ani! Intră totul în banalitate. Oamenii s-au
plictisit deja să vorbim
toată ziua de dosare, de dosare, şi nu mai terminăm o dată!
Bulgarii au reuşit
să rezolve problema în 3 luni.
Tănase: Ţară mai
mică… au doar 14 deputaţi la
Uniunea Europeană...
¤ SRI sub regimul
Constantinescu
Tănase: Am
văzut într-un interviu pe care l-aţi dat recent, că vorbiţi de
persistenţa acestor structuri
securist-comuniste sau
mafiotice. Şi daţi exemplul generalului
Degeratu.
Constantinescu: Un moment. Dau
exemplu atacurile împotriva generalului Degeratu, pentru că
lumea ar putea să creadă greşit.
Generalul Degeratu a luptat
împotriva structurilor mafiote
şi a fost atacat de sistem,
inclusiv de cel din media.
Dar înaite de asta, dle Tănase, am ascultat
şi eu cu răbdare, nu vreau
să intru, şi nu
voi intra nici o dată, într-o
polemică cu dl Ticu
Dumitrescu …
Tănase: Puteţi să
intraţi …Aveţi drept la replică …
Emil Constantinescu: Nu,
nu intru. Nu-i rostul meu,
nu intru … l-am auzit de multe
ori …nu intru în polemică cu dânsul
… nu doresc replică …
Însă în ultima frază pe care a spus-o,
a spus un lucru foarte important: că pe computer, pe
calculator, exista şi locul
unde se aflau dosarele. Este adevărat. Dar, din acest
motiv, predarea sub formă
de kilometri, transportul ăsta
mediatic, ESTE O CAPCANĂ Pentru
că acuma, din nou sunt
scoase din locurile lor. Şi iată că reveniţi la ceea ce eu am făcut
mult mai mult decât se face acuma,
şi ceea ce dl Patapievici a recunoscut.
Aveau dreptul să se ducă cei de la CNSAS - şi trebuie să-şi recunoască şi propriile lor lipsuri - să se ducă
acolo, să afle unde se află fiecare dosar, şi eu le-am promis -
cât am mai fost câteva luni
preşedinte - că DESECRETIZAM ORICE DOSAR. Legat de acest
lucru, ce se poate face acum
? 1. Au mai trecut 5 ani de zile. În acest moment, NU MAI EXISTĂ “INTERES NAŢIONAL”,
pentru siguranţa naţională, CA SĂ SE PĂSTREZE NUMELE OFIŢERILOR. Nu a
unor informatori, vai de capul lor,
dintre care cei mai mulţi au
şi murit.
Vreau să dau
câteva date. La sfârşitul anului
2000, în SRI mai
existau 15 %
PROVENIŢI DIN VECHEA SECURITATE. În general, din aparatul tehnic.
Au mai trecut 5 ani de zile. Dacă se păstra ritmul de înnoire,
mai existau 10 %.
Şi care absolut nu interesează
- din zona anti-tero care, într-adevăr, se poate spune că lucraseră
pe zona arabă sau alte zone
teroriste.
2. În anul 2000,
ajunseseră şefi de unităţi, şefi de secţii, şefi de sectoare, TINERI
angajaţi în ultima perioadă,
tineri sub 35 de ani, care nu aveau
nici o legătură cu Securitatea. Angajaţi prin
concursuri. Mulţi veniţi din
diasporă. ACEŞTIA AU
FOST BLOCAŢI DE
REVENIREA VECHILOR
SECURIŞTI, pe care REGIMUL ILIESCU I-A ADUS ÎNAPOI -
şi exemplu este
dir. adj al SRI-ului, eliminat de mine, adus înapoi – care au
blocat aceşti tineri. Deci iată
că, DECONSPIRAREA
OFIŢERILOR DE SECURITATE, care au făcut
poliţie politică, a TUTUROR
OFIŢERILOR din fosta Securitate, este şi în interesul actualilor ofiţeri ai SRI,
şi a SRI-ului ca instituţie,
care, odată cu integrarea europeană, trebuie să devină o instituţie demnă, utilă
ţării şi cu oameni care să fie mândri de ceea ce
fac.
¤
Emil Constantinescu: securiştii
eliminaţi s-au răzbunat
pe el
Tănase: Aici am două
întrebări în legătură cu asta.
De ce, cât aţi fost
preşedinte, N-AŢI DEMONTAT ACEASTĂ STRUCTURĂ care, iată,
A RENĂSCUT ? Chiar aţi
spus că aţi avut
probleme cu ea, şi acum,
sigur că trageţi nişte concluzii.
Constantinescu: Nu. Mă
ajutaţi acuma să accentuez puţin
ceea ce am vrut să
spun şi, poate, nu
s-a înţeles foarte bine.
În citatul pe care l-am dat cuvânt
cu cuvânt, tocmai asta
spuneam: în momentul în care
I-AM SCOS DIN SERVICIILE SECRETE – şi,
pentru orice om de bună credinţă există Monitorul
Oficial în care sunt 36
DECRETE semnate de mine, prin
care GENERALII AU
FOST ÎNLĂTURAŢI DIN STRUCTURILE SECRETE ( şi am dat
exemplu generalului Tănase care
a fost eliminat de către mine şi adus înapoi, şi al altora care au fost
aduşi înapoi ) -
AL MULTOR OFIŢERI SUPERIORI - sunt
ZECI, SUTE DE DECRETE
(care nu se dădeau de către
preşedinte ), aceştia s-au dus în STRUCTURILE ECONOMICE
şi în STRUCTURILE MEDIA. Asta vă
spuneam. Deci, dacă aş fi fost
un cinic – şi asta aş vrea
să înţeleagă lumea - şi I-AŞ
FI MENŢINUT în serviciile secrete, AR FI EXECUTAT
ORDINELE PREŞEDINTELUI, oricât de
ticăloase ar fi fost
ele, şi mi-ar fi fost
foarte bine! ESTE UN AVIZ.
În momentul când i-am
scos afară, m-am supus acestui efect şi acestor
ATACURI care m-au ţinut
şi în ultimii 4 ani
într-o CENZURĂ practic TOTALĂ.
¤ Mafia securistă
- conduce zona economică şi
media
Tănase: Dl Ticu
Dumitrescu, parcă aveţi altă părere …
Dumitrescu: Eu aş vrea să
spun că dintr-un interviu al dlui Rotaru a reieşit
că mai sut 10 % din cadrele securităţii în
SRI. Pot să fie şi
5 %! Dacă ei
sunt şefii de direcţii
şi şefii de servicii, CONTROLEAZĂ SRI-ul ACTUAL. Mi mult, n-avem voie să uităm ce ne-a spus
Dan Pavel după ce, în 1997, a avut o discuţie de câteva
ore cu studenţii Institului Naţional
de Informaţii. Ei bine, ştiţi
ce-a spus Dan Pavel ? – a şi scris în
cartea lui. C-a rămas îngrozit de antidemocratismul, de procomunismul, de antioccidentalismul acestor oameni. Şi atunci întrebarea,de
ce ? De ce ne bucurăm dacă vin tinerii, şi de ce s-a ajuns aşa ? Pentru
că recrutarea acestor
oameni în I.N.I. a fost
făcută din odraslele nu
ştiu-cui, şi pentru că profesorii sînt
vechii mahări comunişti sau sereişti.
Tănase: Trebuie
astăzi oamenii să se teamă - v-am întrebat de mai multe ori - de aceste structuri, de prezenţa lor ?
Constantinescu: În acest
moment eu cred că nu cei din
SRI sunt atât de periculoşi. Pentru că ei trebuie să facă faţă unor
reguli fixate de U.E.. şi de NATO şi nu-şi mai pot permite să facă
chiar ce-au vrut. Dar noi
trebuie SĂ NE TEMEM de exact cei care au venit în ZONA
ECOMICĂ şi în
ZONA MEDIA - mari trusturi de media pe care ei LE
CONDUC şi prin care MANIPULEAZĂ opinia publică. În acelaşi timp, este UN
INTERES AL ROMÂNILOR
să afle CUM AU FOST
FURAŢI.
Dumitrescu: este
foarte adevărat ce spune dl preşedinte
Constantinescu, dar să nu uităm că CEI CARE SE AFLĂ ACTIVI în
SRI, îi sprijină PE CEI
DIN ZONA ECONOMICĂ.
Există o interdependenţă
clară între ei.
¤ Mai există poliţie
politică ?
Tănase: Poliţie
politică.. DA sau NU ?
Mai există ? Începând cu filajul, cu urmărirea politicienilor, cu jurnaliştii …
Dumitrescu: Ştiţi
foarte bine, pe pielea
noastră. Am figurat printre cei
urmăriţi, şi primul la
care s-a aplicat – lista a fost mai mare - am fost eu.
Constantinescu: În
timpul în care am fost eu preşedinte, n-a existat
nici un fel de poliţie
politică.Acest lucru îl garantez. Şi
mai ales îl garantează ultimii 4
ani. Dacă ar fi existat un
singur caz de poliţie politică, îndreptat împotriva adversarilor, puteţi
fi sigur că dl Timofte
l-ar fi dat în vileag. În timp ce eu vă
spun că, în anul
2000, convorbirile mele au fost ascultate.
Tănase: Şi ale
mele. Şi în anii 1996-2000 şi după aceea. Cu
probe.
Răspunsul la întrebarea noastră
- “ Conduce fosta Securitate
România ? “ -: 73 % dintre dvs.
aţi răspuns DA ; 27 %
aţi răspuns – NU.