martie 2005.

   PREDAREA   ARHIVEI  FOSTEI   SECURITĂŢI.

    Act  tardiv? Act salutar?  Victorie CNSAS?  Capcană  SRI?         

        episoade - complicităţi - şantaje - minciuni - frică - amnezie - indiferenţă - sabotare

         - laşităţi - lehamite -  neputinţă - luptă   - dr. în Istorie, Livia Dandara

 

      Omagiu   lui  Constantin  Ticu  Dumitrescu

                

       Personal,  fac o declaraţie   simplă:  ca  istoric,  mi-am petrecut  mulţi  ani  din viaţă   în arhive.

Am cunoscut   Arhiva Istorică Naţională,  Arhiva CC al PCR, Arhiva ISISP,  Arhiva MAN, Arhiva MAE, Arhiva Academiei, Arhiva BCS, ş.a.ş.a . Am  fost  familiarizată cu  regulamentele şi  rigorile  fiecăreia  şi cu  semnificaţia  cuvintelor prohibitive : “strict secret “, “fond special”, “aprobare limitată”, “interzis  de xeroxat ”, “fişă  de mână ” ş.a.ş.a .  Am, din acea perioadă, mii şi mii de fişe  scrise de mână, foi xeroxate  “pe şest”, fără aprobare,   pe care abia acum  le pot  folosi.  Dar nici o dată  n-am simţit   în   arhivişti,  inamici  ai  colegilor lor.   Dimpotrivă. Erau colegii  noştri,  prietenii  noştri,   mulţi  dintre  ei  ne sugerau discret  dosare  speciale, închideau  ochii  când depăşeam  problematica “aprobării”, ne alimentau  curiozitatea  de a afla “taine interzise    ale trecutului. Preţuiesc, deci,  instituţiile   păstrătoare de arhivă  şi  pe  colegii   care le   administrează.

      Ce se întâmplă, însă, de 15 ani,  cu arhivele fostei  Securităţi, constituie un  capitol  tulbure,  scandalos  şi  condamnabil, ilustrând  faptul că  stăpânul   instituţiei  ( „duhul rău  )  şi-a pus atât  amprenta,  cât  şi   lacătul   pe  administrarea  dovezilor crimelor sale.   Cunosc  miza  desecretizării   acestei  arhive   şi  urmăresc de 15  ani  bătăliile ce s-au  dus şi  se duc  pentru ea.    Stadiul  în care se află  acest  „diferend”, este  numai  în aparenţă  o  „ gâlceavă  instituţională  ”. Este o bătălie politică acerbă, este una din armele perfide,  unul  din  atu-urile  otrăvite  cu care regimul securi-comunist manipulează, dezbină  şi  stăpâneşte  societatea românească  care  traversează  numita  epocă de tranziţie.    

    Golită  de fondul  problemei  - pe care doar  câţiva  „anticomunişti militanţi”   o  agită de  15  ani  -  disputa alunecă  în  controverse  tehnice  şi hărţuială  cu iz  tehnicist,  nereuşind    solidarizeze  societatea civilă,  sau măcar o parte  din clasa  politică, din lumea  academică,  universitară,  scriitoricească, ca să nu mai  vorbim  de biata opinie publică  ignorantă.  

     De la Torino,  participând  la  un  forum  mondial  aniversativ   dedicat ex- liderului  ex-sovietic  Gorbaciov  şi   „gorbaciovismului”  ( 20 de ani  de la „perestroika”   ),  ex- preşedintele Ion  Iliescu   exulta de satisfacţia de a fi  în compania  elitei mondiale a bărbaţilor de stat  prezenţi (  Valensa!  Kohl! Şevarnadze! Dumas! )  pentru a celebra  sfârşitul  războiului  rece şi   căderea regimurilor  comuniste est-europene.

 Fericirea îi este    tulburată  doar de „contestările” celor de acasă   şi  nu  a pierdut  prilejul    arunce asupra lor, pe unde radio, diatribele  lui cominterniste   la adresa  celor care  „ întinează ” - de data asta -   „valorile democratice”  cucerite de poporul  român  în cei 15 ani  de la revoluţia din decembrie’89.  

      Cu  riscul  de a -mi atrage  calificativul  de „întinător”, afirm că   Ion  Iliescu  a patronat  efectiv  tactica   securist- comunistă,  împiedicând   deconspirarea  fostei  Securităţi.   A făcut-o  direct  interesat, pentru  el  şi pentru cei  pe care îi reprezintă  în toate structurile  de putere post-decembriste. 

    La Bucureşti, participând la câteva  sow-uri  televizate, ex-preşedintele Emil Constantinescu   se lamentează, tardiv    şi  inutil,  evocând iniţiativele  lui  antisecurist – comuniste şi  eşecurile  înregistrate.

Este foarte posibil ca în unele episoade evocate,    aibă dreptate. Cu  riscul de a-mi  atrage antipatia cercurilor  ex- CDR-iste  ( a căror susţinătoare  am  fost ),  deplâng  incapacitatea  guvernării  CDR,  a  partidelor istorice  -   PNŢCD,  PNL   PSDR -  şi  a  firavei  societăţi  civile postdecembriste  în bătălia  pentru  anihilarea   poliţiei politice, reprezentată de fosta  nomenclatură PCR  şi  Securitate.     

    De la  Washington  -  unde  Traian  Băsescu   efectua  vizita  diplomatică  de mare importanţă în   relaţiile  româno-americane   - toate televiziunile   l-au  arătat  pe preşedintele României  lăcrimând  în faţa panourilor cu  fotografii  şi  documente atestând  holocaustul din  România, cerând poporului şi  statului  român  să-şi  asume  responsabilitatea  pentru  această  tragedie istorică.

Cu  riscul  de a-mi  atrage   apostrofări    neadecvate  -  pentru    eu  nu  neg  tragedia evreească   şi  nici  responsabilitatea  guvernanţilor  de atunci   -   îl invit   pe preşedintele  Băsescu :      viziteze   Memorialul  de la Sighet  şi    să vadă celulele în care a fost  decimată   clasa politică  interbelică;  să-şi  imagineze  „drumul  oaselor”    lung  cât   Canalul  Dunărea –Marea Neagră; să afle   ce s-a petrecut  în  închisorile de la  Gherla, Piteşti, Mircurea Ciuc, Aiud, Râmnicu  Sărat   ş.a. ş.a.   

     Şi – de ce nu?  - să lăcrămeze şi     impulsioneze  cercetarea  dovezilor  acestui  calvar  ( predarea integrală a arhivelor ),  să creeze condiţiile necesare   ( legislative şi  organizatorice )  pentru  desfăşurarea  PROCESULUI  COMUNISMULUI,   şi, ca şef de stat, să-şi  asume răspunderea … să-şi  ceară iertare  … să   repare  nedreptăţile   făcute  milioanelor de români arestaţi,  torturaţi,  exterminaţi,  deposedaţi  de proprietăţi, decăzuţi  din  drepturile profesionale  şi cetăţeneşti. 

     De la Ierulasim  - aflaţi  într-o   vizită   oficială   - prim ministrul  Călin  Tăriceanu   şi ( sau  )  ministrul  Culturii,  Mona Muscă,   promit că vor sprijin înfiinţarea, la Bucureşti,  a unui  Muzeu  al  istoriei ( sau  holocaustului  ) evreilor din  România.  Foarte bine.  Toate minorităţile  naţionale  din  România   ar trebui  să aibă asemenea lăcaşuri de  istorie,  cultură  şi  spiritualitate. 

     Cu  riscul  de a-i    descumpăni   pe distinşii  reprezentanţi  ai  guvernului  român, le  atrag  atenţia că,   în  Capitala României,  nu  există   nici  un  monument, nici  un  muzeu  dedicat  rezistenţei   anticomuniste  şi genocidului  comunist  din  România.   După cum, la fel de inversat  priorităţilor educative, s-au  introdus  în şcoli  cursuri despre holocaust,  dar   lipsesc cursurile speciale privind   genogidul  comunist.     În  recuperarea trecutului  istoric recent  al  României,  fără  a  neglija sau  ignora epocile mai  vechi, prioritară    trebuie să  fie  cunoaşterea  epocii   din care tocmai  a ieşit,  care încă  îi  marchează  prezentul  şi poate să-i  greveze  drastic,  viitorul.  

Tragediiile   popoarelor  în  acest  secol  XX  – indiferent  ce nume au  purtat ( război, revoluţie,  pogrom,  genocid ), indiferent de motivaţiile  ideologice care le-au  pus în mişcare (totalitarism de  »dreapta »  sau de « stânga », nazism, fascism,  bolşevism,  comunism, naţionalism  ), indiferent  de autorii  care le-au   provocat  ( Hitler sau  Stalin, Rosenberg   sau  Dej, SS-iştii,  KGB-iştii sau  Securiştii    ),  indiferent  de numele sau  numărul   victimelor ( români, polonezi,   evrei,  romi,  armeni, sârbi,  croaţi,  albanezi )      nu ar trebui   să devină   subiect  de  reciprocă  contestare  sau, şi mai  grav,  pretext   pentru  exclusivisme   pe tema   priorităţii    importanţei    suferinţei.

     Deocamdată,  în  România,  se revarsă  valuri, valuri de  cuvinte. Ele  constituie  singura armă   cu care societatea  românească  încearcă  să facă     “procesul  comunismului”. 

Statul de drept”  este doar   o  sintagmă, lipsită de conţinut ; legislaţia este deficitară;  justiţia  este  vinovată  pentru trecut  şi   pasivă pentru  prezent;   societatea civilă  firavă iar acţiunile ei,   inconsistente.

         Hotărârea luată în  şedinţa CSAT din  28 februarie  -  ca SRI  să predea  12 km de arhivă  CNSAS până la 31 martie   ( < cel mai mare transport de  documente  de la sfârşitul  războiului  mondial!   > )     purtând    pecetea   Băsescu  doar  în  ce priveşte  pripeala şi   repeziciunea, o  considerăm,  deocamdată,  un  episod  ca multe altele  din  aceşti  15  ani, fiind   ( cu  voia sau  fără voia preşedintelui  ) o nouă  diversiune.  În  ştirile de ultimă  oră,  aflăm că  preşedintele Băsescu  şi  preşedintele CNSAS, Gh.Onişoru,  au  convenit   predarea integrală a arhivei  fostei  Securităţi.  În ce condiţii?!  

        Opinia publică  a fost şocată  ( oripilată )  de  folosirea  cinică  a  etalon - kilometrului  de măsurat  dosarele   fostei  Securităţi.  Este adevărat,  sunt    termeni   tehnici   din  limbajul  arhivistic, cum  explică doct, la  toate ocaziile,   cerberul  Arhivei  SRI,  Florin  Pintilie.    

 Opinia publică  a  fost  surprinsă    de faptul    primirea   unei  arhive  - ca un  morman de  hârţoage  la kilogram/ kilometru   -  a fost acceptată   cu  obedienţă  şi  iresponsabilitate   de  preşedintele  CNSAS,  Gheorghe Onişoru.  Opinia publică  este plictisită  să asiste  la cearta  pentru  nişte…   depozite, rafturi,  dosare, file,   hârţoage, statistici  aiuritoare, regulamente, când, în  fond, lupta are altă  miză.         

     Unitatea de măsură  în  kilometri / tone    este  o  cacealma  de tip  securist, menită     eludeze amploarea   şi  dovezile   crimei    şi     acopere  -  sub falsa  pretenţie a apărării  „siguranţei  naţionale” - pe  mercenarii    mecanismului  represiunii  comuniste. 

Datele puse   în paranteză  - 1948 …1989 …2000…2005  - nu  sunt   simple borne   calendaristice,  ci măsoară… 60 …  55 …15 … ani  de istorie  secretizată,   interzisă.

    Cine a manevrat, cu  complicitate,  acest  tratament  de întreţinut  amnezia la români? 

 În grade şi  cu  roluri  diferite:  preşedinţii, parlamentele   succesive,  guvernele, ministerele de resort,   partidele guvernamentale, SRI,  SIE, CNSAS   ş.a ş.a.

   Aici  şi  acum, nu   fac alt   comentariu  la acest  subiect  care  agită, cu intermitenţă, de 15  ani, mass media şi societatea  românească  în  încercarea  de a  transmite opiniei  publice    doreşte AFLAREA ADEVĂRULUI   privind    rolul de POLIŢIE POLITICĂ al Securităţii. Există, deja,  o   impresionantă   bază   documentar- bibliografică   pentru asta.  

Deocamdată,  în  România,  se revarsă  valuri, valuri de  cuvinte.  Ele  constituie  singura armă   cu care societatea  românească  încearcă  să facă     “procesul  comunismului”. 

      În  acest  context  trebuie  plasate   dezbaterile   din acest  început  de martie 2005,  privind predarea arhivelor fostei  Securităţi   către CNSAS. „Dosariada”  - cum  o  numesc unii gazetari  -  a fost  preluată   imediat  de presă,  radio  şi televiziuni.  Cât  a  reţinut  atenţia  opiniei  publice noua vâlvătaie zgomotoasă ?   O săptămână. Zece zile.  Treisprezece.  Nu  contează.  Ce consecinţe a avut    resurecţia  subiectului ?  Vom  trăi  şi  vom vedea. 

   Aici  şi acum, punem la «  dosarul »  pentru  procesul  comunismului,  şase dezbateri   (I –VI )   video-sonore,  convertite   în  documente  scrise.   În viitor, ele pot  fi  confruntate  cu  casetele  din  arhivele  televiziunilor respective, dacă le păstrează  şi dacă  vor vrea să le dea.

.Subtitlurile ne aparţin,  sugerând  posibile  teme  de cunoaştere : 

 I-)1 martie 2005, Realitatea TV, 100%  în direct : Dosarul  ICE Dunărea

 În  studio: R.Dumitrescu  ( moderator ),  Emil  Constantinescu  (  fost  preşed. al  României  ),   Radu  Tudor   ( ziarist de  investigaţie  la “ Ziua  “ ).  Au  intervenţii telefonice: Constantin  Ticu  Dumitrescu  (  preşedintele  AFDAP, fost  senator,  iniţiatorul  legii  lustraţiei   ),  prof.  dr.    Gh.Onişoru  ( preşed. Consil.  CNSAS  ), Sorin  Roşca –Stănescu  (  dir.la “  Ziua “ ).

¤ Emil  Constantinescu :  Desecretizarea dosarului   Dunărea       ¤ Ion Iliescu : Resecretizarea dosarului  Dunărea 

¤ 1990. Investigaţiile  privind Dunărea şi  Crescent                        ¤ Oligarhia = nomenclatura PCR + ofiţerii securişti 

¤ ICE Dunărea – Crescent                                                                ¤  12 km. de arhivă  = o  jonglerie a SRI  

¤ „Comisioanele” din   conturile Securităţii                                  ¤  Departajarea  kilometrilor  de arhivă : între SRI şi  CNSAS 

¤ Gh. Onişoru versus Ticu  Dumitrescu      

II.) 2 martie 2005, Radio România  -Actualităţi.

SRI  va preda 12 km din  arhiva  fostei Securităţi,  CNSAS-ului 

Emisiune realizată de Vartan  Arachelian. În  studio,   prof.univ. Gheorghe Onişoru,  preşedintele CNSAS,  Constantin  Ticu  Dumitrescu,  fost senator PNŢ c.d., preşedintele AFDPR,  iniţiatorul  legii de deconspirare a Securităţii,  iar  prin telefon   Florin Pintilie,  şeful  Arhivelor SRI.

¤ 12 km de „deconspirare” a Securităţii …                                        ¤ Preluarea en-gross,   cu camionul

¤ 2005:  Întreaga  arhivă  la  CNSAS                                                 ¤  Fragmente din  arhiva fostei  Securităţi …

¤ Măsurătoarea în metri -   acceptată în  arhivistica internaţională     ¤ Dispersarea arhivelor

¤”Perierea” dosarelor …                                                                      ¤ Groapa   de la  Berevoieşti 

¤ Ticu  Dumitrescu versus Pintilie & Onişoru

III.)2 martie 2005. TVBucureşti, emisiunea lui „Naşu” (Radu  Moraru ): Supărarea lui  Dinescu   

¤  Pe cine  şi de ce  s-a supărat  Mircea Dinescu                                  ¤ Nici o opunere în  Consiliul Suprem de Apărare 

¤ „Căpiţe”  de dosare cu intrarea în CAP                                             ¤ Descompletarea CNSAS

¤ Efectele activităţii CNSAS                                                                ¤ Dosarul „Dunărea”.

¤Dosarele personale                                                                              ¤ Şefii  serviciilor secrete –oamenii  lui  Iliescu?  

IV. )  2 şi  3  martie 2005.  Realitatea  TV.Vorba lui  Dinescu” :

 Mircea  Dinescu    discută  două  seri consecutiv   cu    Ticu  Dumitrescu 

¤Ticu  Dumitrescu  -  personaj principal  în  lupta  cu Securitatea     

¤ Ion  Iliescu -  nomenclaturist  comunist, preşedinte   sărac,   fără dosar  la Securitate

¤ Defăimarea  şi  posteritatea  lui    Corneliu  Coposu 

¤ 50 de ani  Securitatea a funcţionat  cu  toate motoarele                      ¤ Pentru  informatori :   lustraţie!

¤ Problema nr 1: deconspirarea  ofiţerilor  securişti                             ¤Dosarele SRI – prelungirea dosarelor Securităţii

¤ Al doilea preşedinte -  Emil  Constantinescu                                      ¤ SRI - echipa  vechii Securităţi 

 ¤ SRI  - obligat  prin lege să  predea arhiva                                           ¤ „Siguranţă  naţională”? – un  pretext.

¤ Profitorii  nedeconspirării                                                                     ¤ Securitatea = braţul  înarmat  al  PCR 

¤ Foştii  deţinuţi  politici  -  neachitaţi,  nereabilitaţi !  „Graţiaţi” ca nişte borfaşi !

¤ „Peştera” cu  arhiva Securităţii  - păstrează    un „dinozaur”  rupt  în  bucăţi 

¤ Ticu  Dumitrescu – preşedinte CNSAS?!                                           ¤ Cum  stăm  cu  dramele de conştiinţă?  

¤ Actul   oficial  SRI cu evidenţa dosarelor Securităţii                    

¤  Singura „ pedeapsă” pentru  securişti : publicarea în  M.O.                ¤ Doleanţele foştilor deţinuţi  politici 

¤ În România procesul  comunismului  nu este posibil ! 

 ¤  Parlamentul    condamne crimele comuniste şi  să-şi ceară  scuze …

 ¤ Ce se face cu pensionarii ?  Cu  sănătatea?    

V )  9 martie  2005. TVR 1.Emisiunea “Fapte, nu  vorbe “ :  Dosarele Securităţii

Moderatorul    Marian  Voicu  are în  studio    pe Gh.Onişoru  (  preşedintele CNSAS  ), 

Florin  Pintilie ( dir. Arhivelor SRI  ),  Stejărel  Olaru   şi  Mircea  Secaşiu  (  membri ai  CNSAS ) 

Prin telefon,  Constantin  Ticu  Dumitrescu.  

¤ Predarea  arhivei  fostei  Securităţii                                                     ¤  Statistică   şi  eludare

¤  Criza din   CNSAS                                                                              ¤  Refuzul  SRI  de a elibera dosarele

¤ Pintilie:  SRI n-a obstrucţionat                                                             ¤ Onişoru :  CNSAS  a fost  născut  şi   abandonat  

¤ Preşedinţi  şi  premieri  - dezinteresaţi                                                 ¤ Documentele care privesc siguranţa naţională 

¤ "Indezirabilii ": Pleşu, Patapievici,  Dinescu,  Secaşiu, Olaru  

¤ Eşalonarea predării   dosarelor:  informatorii,  urmăriţii,  dosarele personale

¤ Criteriile  … "siguranţei  naţionale" ( legea  nr.59 /  1991  )               ¤ Obstrucţia  SRI : protejarea foştilor  ofiţeri  securişti 

¤ 1990:  împărţirea arhivei   fostei  Securităţii                                      ¤ Cartoteca  şi  microfilmele –monopol   SRI 

 ¤ Ticu  Dumitrescu :  reaua  credinţă a SRI                                          ¤ Ticu  Dumitrescu :   Pintilie minte cu neruşinare!

¤  Predarea hei-rupistă                                                                             ¤ Evidenţa în  format  electronic  

¤ Pledoaria lui  Pintilie   versus  tăcerea  lui  Onişor   

¤ Ticu  Dumitrescu :   de ce şi-a retras paternitatea legii 

¤  Pisica moartă   la d-nii de la CNSAS !                                               ¤  Blocarea activităţii  CNSAS

¤  Ofiţerii securişti    nedeconspiraţi                                                        ¤ Demnitari  actuali  -   foşti  securişti 

¤  Pintilie:   SRI  îşi  îndeplineşte misiunea

VI ) 14 martie 2005,Realitatea TV, emisiunea ”Zece şi-un  sfert”: 15  ani de la  

Proclamaţia  de la Timişoara. 

Stelian Tănase are ca interlocutori  pe   C.Ticu  Dumitrescu  (  preşed. AFDP ) şi

Emil  Constantinescu  ( fost  preşedinte al  României,   preşed. Acţiunii  Populare )

¤ Ticu  Dumitrescu:  la Timişoara au  fost  discuţii libere                     ¤ Emil  Constantinescu: o dezbatere foarte serioasă !  

¤ Preşedintele Băsescu  ( şi  presa-suită ):  prezenţă  episodică.           ¤  Traian  Băsescu  versus  Emil  Constantinescu 

¤ Ex. de caz :   G-ral Tudor Tănase                                                        ¤ Ticu Dumitrescu: de ce şi-a  retras paternitatea legii 

¤ Ticu Dumitrescu: de ce şi-a  retras paternitatea legii 

¤ Ticu Dumitrescu : proverbialul  dosar oficial   cu arhiva SRI  ( 15 sept ’ 93 ) 

¤martie 2005. “Dosariada “ – o  imensă  manipulare.                          

 ¤ Dec.’89: dispersarea arhivelor:   SRI, SIE, Ministerul de Interne,  Ministerul  de Justiţie, Ministerul  Apărării.De ce?  

¤ Ticu  Dumitrescu  versus Emil  Constantinescu                               ¤ Ian. 2000. Protocolul   CNSAS –SRI : dubla cheie. 

¤ 28 febr. 2005.  Ticu  Dumitrescu – Traian Băsescu                         ¤ Arhiva la kilometru = o  diversiune

¤ Off-ul  lui  Ticu  Dumitrescu :  preşedinţii  României   

¤ Ticu  Dumitrescu. Scopul  predării   sereiste:   haosul,  tergiversarea, prescrierea 

¤ SRI sub regimul  Constantinescu                                                      ¤ Constantinescu :  securiştii  eliminaţi  s-au  răzbunat  pe el  

 ¤   Mafia securistă -  conduce zona economică  şi  media                  ¤ Mai există  poliţie politică?  

                                    *          *    *  

 I.  ) 1 martie 2005, Realitatea TV, 100%  în direct: dosarul  Dunărea” .

La dezbatere  participă  persoane   avizate.   În  studio: R.Dumitrescu  ( moderator ) ,  Emil  Constantinescu  (  fost  preşed. al  României  ),   Radu  Tudor   ( ziarist de  investigaţie  la “ Ziua  “ ).  Au  intervenţii telefonice: Constantin  Ticu  Dumitrescu  (  preşedintele  AFDAP, fost  senator,  iniţiatorul  legii  lustraţiei   ) ,  prof.  dr.    Gh.Onişoru  ( preşed. Consil.  CNSAS  ), Sorin  Roşca –Stănescu  (  dir.la “  Ziua “ ).

¤ Desecretizarea dosarului   Dunărea  ( ian. 2000 ) 

Dumitrescu ( moderator ):  Subiectul: hotărârea Consiliului  Suprem de  Apărare  privind declasificarea  dosarului  „Dunărea”. Subliniază  faptul  că este  a doua oară  când  subiectul  revine în atenţia  opiniei  publice. 

Emil  Constantinescu:  Este vorba despre  banii  rulaţi  prin  întreprinderile Securităţii . Directorul   Serviciului de Informaţii  Externe ( SIE )   din acea perioadă,  şi  ulterior,  a refuzat     pună  la  dispoziţie datele, invocând  secretul.    Atunci am  considerat    nu poate  fi  un secret   şi    interesul  românilor  este să afle  ce s-a întâmplat  cu aceşti  bani,  şi  cum  s-au  folosit  ei  pentru  continuarea unor  interese financiare  şi  nu interese personale. 

Dumitrescu:  Când se întâmpla asta?

Constantinescu: Asta  se întâmpla  la  începutul  anului    2000.  Am  aflat ,  am cerut  un Raport directorului   SIE , de la  care  am aflat    există, dar este foarte vast,   sunt  foarte multe  documente. Ulterior am  aflat  că de fapt sunt  două  părţi , o  arhivă  comercială  unde  practic sunt  facturile şi ce s-a întâmplat  cu banii ,  pentru  că se păstra  evidenţa  unui  decont,  şi  o alta  operativă,  în care  erau trecute şi  numele agenţilor,  ofiţerilor de  securitate   şi  a colaboratorilor care  erau implicaţi. 

Dumitrescu:  Asta  se întâmpla în  2000. Radu  Tudor,  în  2005,  se întâmplă că se declasifică  din  nou  dosarul  „Dunărea”.  Ce-am mai  putea afla acum?    

Radu  Tudor: La insistenţa  masmedia şi   a societăţii  civile,  s-a solicitat  noului  preşedinte al  României , Traian  Băsescu,  să pornească  din  nou  operaţiunea   de declasificare   a arhivei  întreprinderii  de  comerţ  exterior „Dunărea”.Am putea afla suficient de  multe date, despre persoane care,  probabil,  nu  mai  sunt  în serviciile secrete , au  fost  înainte de  1989,  dar care sunt  în alte zone ale societăţii. 

    S-ar  putea să  avem  surpriza de a găsi  ofiţeri  acoperiţi  sau  agenţi  folosiţi de Securitate, înainte de 1989 … în  Parlament, în mediul de afaceri,   în  guvern  - de ce nu?!  -  în diferite guverne care  s-au  succedat  după  decembrie  1989. Cât  timp  nu avem acces la  acea arhivă, nu  vom  putea spune nimic despre  o persoană  sau  alta; putem  doar  bănui,  avem  doar  indicii, iar  dovezile se află  acolo  şi  eu  cred  că,   în  anul  2005, în care România e o ţară membră  NATO, avem  o   datorie de onoare  în a declasifica  şi a deconspira această  arhivă  extrem de  importantă . 

Dumitrescu:   La telefon  se află,  în acest  moment ,  dl  Sorin  Roşca –Stănescu , directorul  cotidianului  „ Ziua”  şi  dl.  Gheorghe Onişoru, preşedintele  colegiului  CNSAS …  Dle Roşca Stănescu, se va face lumină , o dată  cu declasificarea acestui  dosar  „Dunărea”?  Cine a furat  banii  sau dacă  s-au  luat bani, şi  cine-s persoanele?  

Sorin  Roşca –Stănescu:  Aş dori    vin  cu  câteva elemente în plus,  ca să aducem  situaţia la  zi.  Ceea ce  s-a putut declasifica , atunci,  la sfârşitul  mandatului  d-lui  Emil  Constantinescu,  reprezintă,  probabil,  cca 20 %  dintr-o  arhivă  uriaşă,  care  ocupă  în  SIE   trei camere.  Şi  evident  munca cea mai  laborioasă    este despărţirea părţii  operative   - unde este încă necesar  păstrarea secretului de stat, pentru  că este  vorba de viaţa unor   agenţi  sau  foşti agenţi  - de partea comercială.    Pe noi ne interesează,  de fapt,  partea comercială.   Dar  nu  s-a declasificat  şi  nu  s-a prelucrat   decât  cca 20 % din această  arhivă, în  luni de zile de muncă.   Asta înseamnă  că, dacă acum se declasifică  din  nou,   probabil va  dura  un an , va fi  o  muncă  foarte  serioasă, până  când vom avea întreaga imagine,  întreg  spectrul  a ceea ce  s-a derulat  prin  cea mai  importantă  placă  turnantă   a Securităţii, care  se chema „ICE Dunărea”  şi  unde „ Crescentul” ocupă  un loc foarte important, are o foarte mare pondere în  operaţiunile   comerciale, dar  nu este  singur. Deci  vom afla    dacă  se lucrează  bine şi  serios -   la capătul  acestei investigaţii ,  numele a zeci  şi  sute de persoane  care sunt  prosperi  oameni de afaceri, unii joacă rol de investitori  străini,  chiar dacă  sunt  de origine română. În 15  ani  au  ştiut    aducă aceşti bani  -care erau  în  conturile Securităţii  -   înapoi , numai     sunt  în  conturile lor,  în afacerile  lor  ş.a.md.

Dumitrescu:   În aceste conturi   se dau  sume şi  nume?

Roşca –Stănescu:  Sigur  că da . Deja există. Ceea ce s-a declasificat , în acest  moment,  deja  avem  un Raport  destul de  voluminos,  care, dacă ar  fi dat  publicităţii   - şi  eu nu  văd de ce n-ar  fi dat  publicităţii?! – îi va face  pe mulţi    înţepenească.  Fiind că acolo,  se vorbeşte  de sume imense  de bani  şi se vorbeşte şi de  câteva nume sonore.  

Dumitrescu:  Vreţi    vă opriţi  puţin?  Rămâneţi  cu noi …  mergem  la dl  Gheorghe Onişoru  care, chiar dacă  nu  se ocupă de arhiva SIE  sau  DIE, de arhiva Serviciului de Informaţii Externe defunct,  se ocupă de arhivele fostei  Securităţi ,  şi, ca experienţă  -    poate  nu  tocmai  pozitivă,   având în vedere frecuşurile cu  SRI  şi  cu   arhiva  - vreau      întreb dacă   s-ar  putea afla într-un  timp  scurt,  printr-o  muncă de arhivă,   sume şi  nume? 

Gheorghe  Onişoru:     vrea să    spun    şi această arhivă de la  fosta „ICE Dunărea”, în  mod normal   ar  trebui    vină  la CNSAS,  pentru    şi  arhiva  fostei  Securităţi , care este depozitată  la  SIE,  tot la CNSAS trebuie să  ajungă  în cele din urmă.   Şi  aici,  probabil    vor fi  două  etape:

 va fi, probabil, o  comisie internă   SIE  care  va face declasificarea; documentele care  vor fi declasificate vor trebui    vină la  CNSAS,  iar   documentele care sunt de siguranţă  naţională, vor trebui clasificate  în cadrul  unei  comisii  mixte,  între conducerea CNSAS şi conducerea SIE . 

Aceasta este procedura.  Din  momentul  în care vor veni  la noi, din  momentul  în care  vor ajunge,  vor fi documente publice şi  vor fi la  dispoziţia cercetătorilor.  

Dumitrescu:  Ne întoarcem la  dl  Emil  Constantinescu. A  fost  o perioadă  în  care s-a umblat  în acea arhivă, şi s-a trimis chiar şi  spre Parchet, spre întocmirea unor rechizitorii , material  de arhivă.

Ce  se ştie, sau  ce informaţii  aţi  putut  primi – dacă ne puteţi  spune -  atunci? Există fapte de natură  penală?   

Constantinescu: Procuratura urmăreşte fapte de natură  penală . Acum,  aţi trecut  oarecum  brusc  - sigur, într-o  emisiune televizată , acest  lucru  este  absolut  necesar -   de la începutul  anului  2000 la anul 2005 . Totuşi,  ca lumea să  înţeleagă,  trebuie făcute câteva precizări. Scopul  nostru era să  aflăm ce s-a întâmplat  cu banii  şi   care a fost  partea penală .   De aceea,  la Procuratură  s-a înfiinţat   un  grup  de procurori care     lucreze.Există un  dosar   la Procuratură  şi acesta trebuie continuat , în  primul  rând,  pentru  că n-are  rost     începem  iar de la zero ! 

A fost  însărcinat  -  din  ordinul  procurorului  Criste – un  grup;  în  grup  au  fost aduşi  doi  procurori  tineri, dl  Buduşan  era cel care conducea acest  colectiv, şi au  început , împreună  cu cei de la  SIE ,    studieze aceste documente.  Deja,  aşa cum  spunea şi  Sorin  Roşca  Stănescu – mă  rog,  nu  ştiu de unde are informaţiile   -  s-au  făcut  o serie de progrese,  s-a lucrat  într-un  ritm absolut  sufocant ,  pentru    se ştia  - eu  anunţasem  că n-o  să mai  fiu  preşedinte    -  şi era lesne de înţeles că,  în momentul    când n-o  să mai  fiu  preşedinte,  acest  dosar  va  fi  blocat . Ceea ce  s-a  întâmplat !  În  două  zile , dosarul a fost  blocat ,  procurorul  Buduşan  a fost dat afară    

 

¤Resecretizarea dosarului  Dunărea  ( dec.2000)

Dumitrescu:   Când anume?

Constantinescu:   În  2000. În  21   mi-am terminat  eu  mandatul;   la sfârşitul  lunii,  cu  o  viteză  nemaipomenită,   s-au luat câteva măsuri .   Procurorul  Buduşan  a fost dat  afară   imediat ,  şi  chiar  pus sub  anchetă !   Culmea!  A  fost  eliminat  din  Procuratură;  la fel  şi  adjunctul  său  cel  care 

Dumitrescu:  Cine a blocat  acest  dosar, concret?  

Constantinescu: Noul  procuror general.   Dl  Criste şi-a dat demisia. Noul  procuror general  a blocat dosarul .  El  a rămas în nelucrare,  mai departe, deşi era desecretizată  arhiva  Dunărea  … Cum  am  spus,  dl  Buduşan a fost dat  afară  şi ,  de atunci ,  nimeni   n-a mai  pus mâna pe acest  dosar …

A fost  o  răzbunare. La fel  cum  imediat  a fost  eliminat  şi  şeful   Oficiului    pentru  spălarea banilor murdari . Deci  toate persoanele care aveau    cunoştinţă  despre afacerile, şi  continuarea afacerilor,   de către nucleul   securisto-nomenclaturist    din  România – care  este nucleul  mafiei actuale care conduce România   -    oligarhia românească  -   era implicată  în   aceste  afaceri.

Dumitrescu:  Nu  se puteau  da publicităţii măcar   acele lucruri descoperite până  atunci?   

Constantinescu:   Rechizitoriul,  în  momentul  când … Sunt  câteva lucruri  pe care oamenii  trebuie să le afle, ca să  nu mai plutim în această   atmosferă aşa …  literară,  de şezătoare .  Rechizitoriul ,  în momentul  când este înaintat  în  instanţă,  devine un act  public. Din acel  moment ,  el  poate fi  consultat .   Aşteaptă  în  instanţă   şi,  spre stupoarea mea,  nimeni  nu  doreşte  să-l studieze! Astfel încât   - ce vreau    spun?  - ar  trebui    reluat  simultan  şi  redeschiderea   dosarului.  Pentru  că el a stat  în nelucrare . Până  într-un  moment  în care presa, iarăşi  presa!   -  de data asta  partea ei  pozitivă, şi remarc  rolul  pozitiv   pe care aceasta l-a avut    - a pus întrebări: <  de ce  nu  se întâmplă  nimic cu dosarul  „Dunărea”?  >    În acel  moment, preşedintele Iliescu    a convocat   Consiliul  Suprem de Apărare  al  ţării ,  şi  a resecretizat, fără  nici  o  explicaţie , dosarul  Dunărea”.

Dumitrescu:  Radu  Tudor …

Constantinescu: Lăsaţi-mă    explic, dacă  tot    întrebaţi     Îmi  amintesc că,  atunci  când eram preşedinte,  eraţi  foarte dur cu mine,  în  puţinele top-sow-uri  în care ne-am  întâlnit. Cred că ar trebui  să-l  întrebaţi  pe preşedintele Iliescu care  au  fost  raţiunile pentru care  a  resecretizat partea,  repet ,  comercială   a acestei  arhive.

Dumitrescu:  Cu prima ocazie, o  să-l  întreb  pe dl  Iliescu acest  lucru .

 

¤ Investigaţiile  privind Dunărea şi  Crescent  ( 1990  )

Dumitrescu:  Dle Tudor ,  a fost  o perioadă    în care s-a declasificat  arhivă  şi  s-a lucrat  un  dosar .     S-au  scos informaţii  către presă  privind acest  conţinut?  Ştim despre ce era vorba?  Avem  nume?   Avem date?     

Radu  Tudor: Presa are propriile surse şi  propriile indicii , şi vreau     vă aduc aminte că , încă de la  începutul  anului   1990 ,  au  existat   jurnalişti de investigaţie   - Sorin  Roşca Stănescu, la vremea aceea,  era    unul  din reputaţii  jurnalişti de investigaţie   -   care,  la „România Liberă”  au  încercat  să afle   care sunt  conturile Securităţii    şi ce s-a întâmplat  cu  milioanele de dolari   care au  fost  rulate printr-o  încrengătură    de întreprinderi de comerţ  exterior. „ICE Dunărea” este cea mai mare dintre acele întreprinderi,  dar  nu este singura.  Securitatea a avut   peste 30 de întreprinderi de comerţ  exterior ,  care, în cea mai mare măsură,  preluau cele mai  importante  bunuri  produse de România , le exporta,  le făceau  profit ,  iar   acele  milioane de dolari  erau la dispoziţia  conducerii  Partidului  Comunist .

      Şi  aici  intervine şi responsabilitatea d-lui  Onişoru   -       mir că  CNSAS , până  în  momentul de faţă    nu şi-a pus  problema -    a  preluării  arhivei  Comitetului  Central  al  PCR 

¤  Soarta arhivei  CC al  PCR 

Dumitrescu:   D-le Onişoru , cum  răspundeţi  d-lui  Radu  Tudor? 

Onişoru: Da…  problema a fost  destul  de complicată  cu acest  dosar  „ Dunărea”, dar  eu cred …

Dumitrescu:  Dle Onişoru,   dl Radu  Tudor spunea altceva …că se miră  de faptul  că,întrucât se lucra direct  cu  Patidul  Comunist,   cu  conducerea de partid,  CNSAS -ul  nu  s-a preocupat  şi de dosarele aflate  în  arhiva   fostului   CC  al  PCR .

Onişoru:  Da,    scuzaţi, a intervenit ceva [  pe fir ]  … Am  înţeles întrebarea dvs. Această  preocupare a existat , pentru  noi,   dar , din  nefericire, nu am  avut acces   la  arhiva  fostului  Comitet Central .Abia acum,  la începutul  anului,  după ce, se pare,  va intra pe făgaş normal   şi  preluarea arhivei  fostei  Securităţi, într-o  şedinţă de  Colegiu s- a decis    solicitarea şi  a   documentelor  de la arhiva  fostului  CC. 

Din nefericire,  aceste documente    sunt  într-o mare dezordine. Va trebui  luată  legătura cu  Ministerul de Interne..   [ LD: dezmint categoric  această   afirmaţie, indiferent  de la  cine provine.   Am  avut  acces la această  arhivă ,  înainte de 1989,  şi era  clasificată, prelucrată  şi aranjată  foarte  minuţios.  Doar dacă,  după’89, ea  a fost  adusă  la starea  de „mare dezordine”   ]

Dumitrescu:  Ministerul de  Interne   sau  cu  Ministerul  Apărării?

Onişoru:    Arhiva CC al PCR , este în   Arhivele  Naţionale, care ţin de Ministerul de Interne …

Dumitrescu: De ce-aţi  făcut  atât de  târziu  cererea?  Formal  vorbind, cererea putea fi  făcută  oricând,  după ce s-a născut  CNSAS –ul.

Onişoru: În arhiva de partid, vreau      spun   că CNSAS  a umblat. Pentru  că,   acum  două –trei  luni,  în  decembrie,  am lansat  pe piaţă   primul  Dicţionar,  cuprinzând   toţi membrii  şi membrii  supleanţi   ai   fostului  CC al  PCR. Este rezultatul  unei munci de 2 ani de zile  a unei  întregi echipe de cercetători  de la noi….

¤ Oligarhia = nomenclatura PCR + ofiţerii securişti 

Dumitrescu:     nu depăşim această   discuţie …

Constantinescu:   Eu  sunt  aici    vă dau  orice fel  de informaţie ,  dar, în acelaşi  timp, să  folosesc prilejul    pentru  a preciza   nişte lucruri,  pentru cei care vor să  cunoască . 

     Drama României  şi  faptul  că ea  este  încă  sub  stăpânirea unei  oligarhii, pleacă  din  câteva probleme nelămurite încă  din  1990 .  Prima dintre ele priveşte   - cum  bine a spus dl  Tudor -    această  constituire a   unui  grup  din  foşti  ofiţeri de  securitate  şi  fosta  nomenclatură din   PCR . Aici  a fost cea mai mare manipulare   care a plecat  de la dl  preşedinte  Iliescu , care  a spus    < sunt  membri  de partid>   -erau  4 milioane de membri de partid  -  < cu familiile lor fac  8  milioane > … <dacă  familiile lor sunt mai  numeroase sunt  12 milioane> … < şi   asta e toată  lumea care votează  în  România.>         Şi  s-a făcut   - până  astăzi  există   -    o   confuzie între NOMENCLATURĂ    (  adică   nu ceea ce ne spune dl  Onişoru!  ) adică   ceea ce reprezentau   PRIMII SECRETARI,  SECRETARII   (  adică  nomenclatura, conducerea  )  şi ACTIVIŞTII  DE  PARTID.  Din  aceştia şi  din   ofiţerii de  securitate ,  s-au recrutat  membrii  oligarhiei   care a supt  şi ce adunase şi  muncise   poporul  român  înainte, şi   ce s-a petrecut  în perioada de tranziţie.

     Două  probleme   există ,  pentru  cine  doreşte,  în  sfârşit,      înceapă  să atace frontal acest lucru:     trebuie separată  NOMENCLATURA  DE  PARTID,  activiştii de partid,  de MEMBRII DE PARTID      ( cele 4 milioane, care nu  au  nici un fel de vină  şi-şi  făceau   datoriile    lor  ); aşa cum  trebuie îndreptată atenţia  spre OFIŢERII DE SECURITATE ,  şi  nu  spre prăpădiţii  de INFORMATORI, care-şi  turnau  ce vorbesc colegii la   o ceaşcă de cafea.   Dar în  amândouă chestiuni , aici  s-a dus spre membrii de partid , aici  spre marea masă  a micilor turnători , şi  nu spre cei care   făcuseră,  cu adevărat ,  poliţie politică.

Dumitrescu:   În  funcţie de această  proprietate a termenilor,  mergem  la dl  Roşca Stănescu  şi-l  întreb: dacă  nu  s-a putut    în  15 ani descoperi    dacă  s-au  furat bani ,  şi  cine i-a furat , de la „ICE Dunărea  şi celelalte  firme ale Securităţii ,  de ce s-ar putea acum?  

Roşca -Stănescu:  Pentru  că deja s-a descoperit  … Eu am  făcut  astăzi    o  solicitare, în  mod oficial,    - invocând legea accesului  cetăţeanului  la informaţie  - ,  dacă  tot s-a declasificat acest dosar ,   am solicitat  Raportul care  a fost   întocmit  la  SIE , în urma  a ceea ce s-a declasificat , în  urmă  cu  4  ani.

        Acel Raport  - care nu poate fi secret de stat, dacă tot  s-a desecretizat  chestiunea   -  conţine   foarte multe  nume,  date, şi banii care s-au  vehiculat . Deci  noi  putem   afla mâine  şi asta în  condinţiile în care -  dl  Constantinescu are perfectă dreptate  -  trebuie redeschis şi  procesul  penal , care, până  când nu  se va transforma în  acţiune penală ,  rămâne secret;  dar   dincoace,  nu  mai e nici un secret .

     Cât  priveşte chestiunea cu munca asiduă    pe care a desfăşurat-o  CNSAS-ul ,  pentru a ne da nomenclatura comunistă    - cu  tot  respectul  pe care-l  am faţă de această  Comisie  şi faţă de dl  Onişoru –  vreau  să precizez  că această   nomenclatură  era publică,  pentru  că la fiecare congres  al  Partidului ,  „ Scânteia” publica 

Dumitrescu: dl  Onişoru … aţi făcut  Dicţionarul  consultând  ziarul   „Scânteia” sau  arhivele PCR?

Onişoru:   Deci, Dicţionarul  a fost  făcut  consultând arhivele  Ministerului  Apărării Naţionale şi   arhivele din  dotaţie.  Aş vrea să fac şi  eu  o precizare  privind afirmaţiile d-lui  preşedinte Constantinescu .   Este foarte adevărat  că legea noastră de  funcţionare,  legea  186  - şi  dl  preşedinte ştie foarte bine cum a ieşit    această lege   - este doar  o lege de deconspirare a  Securităţii  care, din păcate,   într-adevăr,  aruncă  vina mai  întâi spre  informatori   şi  în  subsidiar  spre  ofiţeri .  Noi  abia  după  2 ani,  am  început  această activitate, să publicăm  nume de ofiţeri. Şi aceste nume sunt  publicate  tot pe baza dosarelor   de informatori. Ca să mergem  şi la membrii de partid, era nevoie de o lege a lustraţiei .

 Însă , în   România o lege a lustraţiei ….   nu există!

Constantinescu:  Nu la membri de partid!   La nomenclatură.  Nu are nici o legătură   lustraţia, cu membrii de partid. Nu? [ suprapunere de replici; nu  se  înţelege ]

Dumitrescu:  Avem  o problemă . LEGEA LUSTRAŢIEI . Înseamnă     este interzis    accesul  în anumite funcţii   celor care „au  făcut”!  Dincolo  de legea lustraţiei,  am  putea avea o lege a transparenţei . Să-i  aflăm  măcar    pe cei care „au  făcut”    şi  apoi să le interzicem  accesul! 

Constantinescu:   Legea lustraţiei  viza nomenclatura 

Dumitrescu: Ce legătură avea legea lustraţiei  cu  a afla   dacă  cineva a fost sau  nu    securist?!  

¤ ICEDunărea – Crescent ş.a. 

Dumitrescu:  Revenim  la „ICE Dunărea” ca să  înţelegem  exact    de ce se umblă  după  acest  dosar desecretizat la începutul  anului   2000, sub  regimul  preşedintelui   Constantinescu;  resecretizat  la sfârşitul  anului  2000 de dl  Ion  Iliescu , sau  de noua putere;   şi   acum  se umblă  din  nou la el.  De ce este o miză  atât de mare   acest  dosar  Dunărea ”?  

Constantinescu: Exact.Aţi  pus o  întrebare foarte buna ca lumea să  înţeleagă despre ce este vorba. 

ICE Dunărea ” era de fapt o unitate militară  în cadrul   Securităţii,  cu  indicativul  UM 0107 .

Ca întreprindere de  comerţ  exterior  a Securităţii ,  ICE Dunărea” a fost  înfiinţată  în  octombrie 1982,  prin Decretul  Consiliului de Stat  nr. 382 pe 15 octombrie 1982 şi  - atenţie! – lichidată   în  aprilie 1990 , prin  Hotărârea de guvern  nr.  435, pe 25  aprilie 1990,  ca tocmai  să nu  se mai  vorbească  despre ea. Care este legătura  între „Crescent  şi   Dunărea”?   Crescent” era  o  societate  de  comerţ  exterior, care era condusă de dl  Voiculescu .

       Ţin    spun  de la  început  - să-l  liniştim  şi pe dl  Voiculescu  -  dl Voiculescu  n-a fost  ofiţer  de Securitate, deci asta este o temă care trebuie să se termine …cei care  au  făcut aceste greşeli … pentru    nu erau  puşi  - ar  fi trebuit    fie într-un grad  foarte mare.    Pe vremea aceea,  aşa cum Elena Ceauşescu   îi  ţinea pe cei  din  învăţământul  superior   la grad de „lector” , nici gradele  nu se dădeau  cum  se dau acum  … aşa …  la vreme de seară  şi  toţi  sunt avansaţi  cu   grămezi de generali!    Securitatea   era foarte atentă  şi  Ceauşescu  urmărea ca să  nu  se producă    explozie de grade.

     Dar  „Crescent”,  această  întreprindere,   era strâns legată de  Dunărea” , care   avea un  profil mai mare,  în aşa fel  încât , în  1988, cu un an  înainte de  revoluţie,  66,9 %  din  totalul   exporturilor făcute de  ICE Dunărea”,  se realizează  prin  intermediul „Crescent”.   Şi în  1989, 49 -   50% din  export, se făcea prin  Crescent”.  Deci  foarte mari   procente, din care se dădeau  comisioane pentru      

Dumitrescu: Cine lua    comisioanele?

Constantinescu:  Securitatea .  Şi  le plasa  într- un  fond,  pe o linie specială ,  într-un  cont comun,   diferite conturi  din ţară  şi  străinătate, cunoscut de Ceauşescu . 

Dumitrescu:  Ne oprim  puţin … Ni  s-a alăturat  şi  dl  Constantin  Ticu  Dumitrescu …Bună seara …      O să  intrăm  în direct  cu  dânsul  pe acei  12 kilometri de   arhivă  predată de către SRI  la CNSAS …..   dar  deocamdată,  dle Radu  Tudor, avem   două  nume: unul  de firmă –„Crescent   şi  un  nume -  Dan  Voiculescu. Este răfuială    politică  la mijloc?  Altminteri,  aceste date   puteau  fi  aflate  oricând  până acum .   

Radu  Tudor:   Nu cred  că asta-i  miza care trebuie să ne  conducă  pe noi ,  dacă este sau  nu  răfuială  politică. Aicea   avem de aflat  un adevăr extrem  de important   pentru  evoluţia democratică a României ,   şi vrem să  ştim dacă  ofiţeri   sau agenţi  acoperiţi  ai Securităţii,  mai  sunt  încă prezenţi  în  viaţa politică,  în  viaţa financiară  ş-a-m-d.   Ei  pot  fi cheia   unor evenimente ….

Dumitrescu:   Credeţi  că această  prezenţă  în  viaţa politică  şi  financiară  mai  are vreo  relevanţă? 

Radu  Tudor: Are o relevanţă  foarte mare.  Pentru că  pentru asta  luptăm  în presă  şi  în  societatea civilă, să  ştim  trecutul  unor persoane . Noi  încă  nu ştim   de ce anumite persoane se comportă, aşa cum  se comportă pe scena politică, în momente importante,  pentru      nu le cunoaştem  trecutul.   Şi atunci este fundamental  

Dumitrescu:  Ei  sunt şantajaţi?

Radu  Tudor: S-ar  putea ca EI    conducă    operaţiuni de şantaj.  Şi  atunci e şi mai grav.  S-ar  putea ca persoane  cu   funcţii  importante     fie şantajate ,    fi  făcut parte din reţele informative înainte de’89,    fi  fost  plasate în clasa politică  şi  sprijinite să ajungă  la un anumit  nivel,  pentru  a face parte din această  reţea  care  a funcţionat  şi  înainte de’89.

¤  12 km. de arhivă  = o  jonglerie a SRI  

Dumitrescu: Aşa dar,  la telefon  se află  în  continuare dl  Gheorghe Onişoru , preşedintele Colegiului  CNSAS   şi  dl Constantin    Ticu  Dumitrescu,  inţiatorul  Legii  care trebuia să  deconspire  Securitatea , ca poliţie politică. D-le Ticu  Dumitrescu,  sunteţi  mulţumit de decizia  de predare către CNSAS,   a 12 km de arhivă, de la SRI?  

C.Ticu  Dumitrescu:  Azi  am  avut  prilejul    vorbesc cu  dl  preşedinte   Băsescu.- Am  avut  o  întâlnire , cu  o delegaţie a foştilor deţinuţi  politici  şi  cu  domnia sa.   L-am  felicitat  pentru faptul  că se preocupă, e preocupat de problemă,   dar,  în acelaşi  timp,   l-am  avertizat  că , în  continuare,  SRI-ul  ÎŞI FACE  JOCUL.   Singura  evidenţă  reală,    cunoscută  în afară  prin  documente  emanate oficial  şi  cu indicativul „strict secret”,   vorbesc de   evidenţa  în  număr de dosare, şi  nu  în  kilometri !     Transformarea în  kilometri   este , încă o dovadă,  a diversiunilor, a jongleriilor, pe care le face   SRI-ul,  tocmai  pentru  a evita un calcul exact:  <  Stai , dle,  mi-ai dat  1 milion de dosare. Unde este restul de 1 milion?  >  Transformând   în  kilometri, au  aruncat  totul  în  neant. Deci toată  arhiva o  poţi  quantifica în  3  km, 9 km,  20 de km … 

Dumitrescu: Foarte interesant   ce spuneţi . Să vedem  ce  spune dl  Onişoru. Câte dosare intră  în  aceşti  12 km de arhivă? 

Onişoru: Deci informaţia era că  în aceşti  12 km de arhivă  sunt cca 60 milioane de file..  Îl salut  pe dl preşed.   Ticu  Dumitrescu  dar aş vrea   să-i  spun    CNSAS –ul , în momentul  în care preia aceste dosare , le înregistrează  şi le  înseriază, şi, deci,  noi  finalmente,  vom avea numărul acelor dosare. Şi  d-lui  ştie foarte bine,a fost  foarte drăguţ,  şi  ne-a dat  toate informaţiile pe care le-a avut    şi deci este un instrument de verificare.   Cei  12 km sunt  -    rog -  s-ar  putea să  fie 11km  şi jumătate sau  12 km şi  jumătate … 

Dumitrescu: Dar deocamdată  când se vine,  cum  se vine?  Se vine cu nişte lăzi,  sau  aşa un  şir?

Onişoru: Am avut  întâlnire  cu dl  director  Radu  Timofte,  în urma şedinţei  CSAT  de ieri,    a fost  o  întâlnire scurtă,  mâine  cred că  voi avea o  discuţie la nivel de experţi; se va merge cu camionul;  va fi  o preluare en-gross, rapidă,   urmând ca  apoi, pe măsură ce aceste documente vor intra în arhiva noastră de la  Popeşti  Leordeni, noi  le vom  numerota    filă  cu  filă  ş.a.m.d. 

Dumitrescu:  Dl  Ticu  Dumitrescu  aveţi  vreun  comentar de  făcut?

Ticu-Dumitrescu: Dle preşedinte Onişoru,  nu  uitaţi   un  lucru  esenţial:   în  primul  rând, că  SRI  nu face  o  favoare când predă aceste documente,   ci  încearcă  să respecte în ceasul  al 17-lea  atâtea tergiversări. Legea -  mutilată  cum  a fost  -   prevedea  predarea arhivelor  Securităţii.  Şi ceea ce trebuie  să le cereţi  neapărat , ca foarte,  foarte important ,    sunt  BĂNCILE DE DATE,  d-le preşedinte Onişoru.      Nu      pună  oamenii   dvs să caute  acul  în carul  cu  fân,  atunci  când au  nevoie de numele unui  ofiţer  de Securitate, să  răscolească  munţi de dosare , pentru  a-l  găsi,  cumva, în   respectivele dosare ,  când totul este  pus la punct .

Dumitrescu:  Dle Ticu  Dumitrescu ,  văd că    păstraţi  o  doză  de scepticism. E adevărat?

Ticu  Dumitrescu:  Nu  o  doză de scepticism. Dar trebuie  spus o dată -   i-am  spus acest  lucru  şi  preşedintelui   Băsescu   -  SĂ NU  SE  MAI  LASE  ÎNŞELAT!

    SRI-ul,  fie că  director a fost  Costin  Georgescu ,  fie  că acum este cine este , A JUCAT  ACEEAŞI CARTE !   Nu  pot  uita  - şi cred  că reţine  dl preşedinte  Constantinescu -  exprimarea din  Parlamentul  României – n-o  uit  nici dacă mai trăesc  o  sută de ani !    <   daţi  în  noi, daţi  în  România!  >

Dumitrescu:  Domnilor,  o dată  cu predarea acestei arhive se vor rezolva toate problemele? Vom afla cine  a fost  torţionarii  …?

¤ „Comisioanele” din   conturile Securităţii 

Constantinescu: Mai  întâi,  n-aş  dori    trecem  la un  subiect care repede capătă accent de „telenovelă”  Aş vrea să lămurim, mai  întâi, problema cu banii . Pentru  că pe mine mă  preocupă foarte mult acest  lucru:  CE  S-A  ÎNTÂMPLAT  CU BANII  FURAŢI  POPORULUI  ROMÂN?   Celor care au stat la baza afacerilor . Şi cred  că acest  lucru l-aţi    putea  afla foarte detaliat, dacă  l-aţi   invita într-o  emisiune – şi    propun acest  lucru  -  pe dl  Liviu  Turcu.   Cine a fost  dl  Liviu  Turcu? Dl  Liviu  Turcu  a fost    un  ofiţer,  maior,  în Direcţia de Informaţii  Externe  [ fostul  DIE,  actualul  SIE  ], care avea  însă  un grad de funcţie mult mai mare,  şi care,  în  1989, a „defectat” şi a primit  azil politic în  Statele Unite,  fiind condamnat  la moarte de justiţia  comunistă.   Dl  Liviu  Turcu scrie, în 10 mai  2004,   foarte recent,  în  Jurnalul  Naţional”, un articol  în care  arată  cum  funcţiona acest  sistem.  E o bibliografie  absolut  necesară  şi adevărată .  El arată  că, potrivit Ordinului  00 320, revizuit  şi  aprobat  personal de Nicolae Ceauşescu,   operaţiunile de tip  AVS (acord valutar special  ) -  de care se vorbeşte -  erau   <  obţinerea de  comisioane confidenţiale,  cu prilejul     negocierii  contractelor comerciale de import-export  în  ţară şi  străinătate >.De regulă,  aceste comisioane erau  asigurate de persoane  confidenţiale,  separate de contractele propriu-zise . Astea se află  în arhiva comercială .  Deci aceste lucruri le  vom  găsi   în aceste arhive  [ voci  suprapuse,  greu de înţeles  ]  …cine le-a luat, nu va fi  foarte uşor de aflat     Acum  vorbim  de „Cloşcă” – care era  Dunărea” – şi de nişte întreprinderi  de comerţ  exterior   (despre care  vorbea dl  Tudor ) …[ voci  suprapuse, greu de înţeles  ] În  foarte multe situaţii,  pentru  a nu se crea confuzii la  nivelul  partenerului  străin,  depunerea comisionului   prevedea ca  având destinatar  nominal  întreprinderea de comerţ  exterior care  semna contractul.    Eu  aş putea să    explic, dacă e vorba de relaţia Crescent  -Dunărea , ea se făcea  [ voci  suprapuse, greu de înţeles  ]

 Care era operaţia?  Erau  fonduri  speciale destinate operaţiunilor valutare, de valută  forte;   şi alte  două  fonduri  … [ voci  suprapuse, greu de înţeles  ]

Dumitrescu:  Multe lucruri se ştiu deja… şi  totuşi  nu-i avem pe cei care au luat  

Constantinescu:  Vreau      spun că  - după părerea mea – în acest  moment , se poate deconspira   aceast lucru, dacă se cercetează  toată arhiva operaţională.  Pentru     ne aflăm  în  2005, au trecut  din  1989 ,   15 ani    -  cei care au  lucrat  atunci, mare parte  nu mai  sunt  utili  -  şi  eu  vă asigur că  nu  se mai  găsesc   activi  -  mai degrabă  vă uitaţi  pe lista celor 36  de generali   care,  prin Decrete semnate de mine,  au  fost eliminaţi  din  structurile acestea ,   şi mai degrabă  îi  căutaţi  în  zona politică, în  zona administrativă  şi  în  zona   economică. 

¤  Departajarea  kilometrilor: între SRI şi  CNSAS

Dumitrescu:    încercăm   şi  o  concluzie …  Dle  Radu Tudor, despre hotărârea CSAT,  despre arhiva SRI  care urmează a fi predată  către CNSAS    Au mai  existat  propuneri?   S-a mai  vorbit de acel  sigiliu dublu?   Ce se va întâmpla?    

Radu  Tudor:    S-a întâmplat    preşedintele Traian  Băsescu a luat  hotărârea,  în  Consiliul   Suprem de Apărare a Ţării, ca această arhivă de 12 km să  fie preluată de CNSAS .Trebuie să  spunem  foarte clar  că,  în ultimul an de zile,  CNSAS a tot evitat  să preia aceste arhivă:  că depozitul de la Popeşti Leordeni   nu  a fost  pregătit; că n-au avut  sumele la  dispoziţie pentru   modernizarea lui  ş.a.m.d.

      E un bun început – spun eu  -  ca 12 km de arhivă,  reprezentând 60 de milioane de pagini,    fie studiate.   Dacă  CNSAS va avea aceeaşi  disponibilitate   în  continuare,  vor urma şi alte dosare , extrem  de importante.  SRI-ul  nu trebuie  să-şi menţină,  în arhiva proprie,   decât  dosarele legate de TERORISM   şi de SPIONAJ . Doar acelea au  legătură  cu  siguranţa naţională .   Celelalte trebuie predate CNSAS 

 ¤Onişoru versus Ticu  Dumitrescu      

Dumitrescu:  Dle Onişoru,  din  punctul dvs de vedere ,    s-a rezolvat diferendum cu SRI?

Onişoru:   Sunt  total de acord cu ceea ce a spus dl  Radu  Tudor  şi  să-l  asigur că  CNSAS –ul este  disponibil  în momentul de faţă   la această  preluare. De fapt,  aceşti  12 km reprezintă  o brazdă,   este un  început .  Şi  eu  sunt de acord  că este UN BUN ÎNCEPUT.  În paralel  cu acest „ bun început”, CNSAS-ul  va  continua să preia şi alte tipuri  de  dosare,  nu numai  aceşti  12 km. Noi în paralel vom  prelua   şi dosarele pe care le preluam de obicei.Şi, mai  mult decât atât, pe data de 15  martie , va fi  şi o  întâlnire a conducerii  Colegiului  cu dl   preşedinte Traian  Băsescu,   şi deja cred că  acolo  vom putea să prezentăm mai multe lucruri ,   inclusiv  ce spunea dl  preşedinte Ticu  Dumitrescu ,  privind sistemul de evidenţă  ş.a.m.d.  Ce vreau    spun eu  în încheierea intervenţiei mele,  este  faptul  că cred  că este un bun  început şi salutăm decizia CSAT.         

 Ticu  Dumitrescu:  Inclusiv  MICROFILMELE, pentru care    nu trebuiesc nu ştiu ce spaţii. 

Dumitrescu: O ultimă  întrebare, dle Ticu  Dumitrescu: ce s-a întâmplat    până acum  nu s-a putut  şi  acum s-a putut?

Ticu  Dumitrescu:  Eu  aproape că  sunt  neîncrezător. Fiindcă  au mai  fost  promisiuni  şi mă tem – aşa cum  i-a mai  spus  dl Timofte  preşedintelui  Băsescu    n- au local  -  dl Timofte  să nu  găsească  un   alt argument . Dar  să sperăm  că se va întâmpla  acest lucru.

    Ceea ce nu trebuie uitat,   însă,  că TERGIVERSAREA  aceasta de aproape  15  ani,   nu  s-a făcut aşa, să ne aflăm  în treabă.  S-A URMĂRIT  CEVA.  Dacă, până  în  1999, aceste arhive au  fost  VERIFICATE    şi   SCOASE de acolo  DOCUMENTELE  care puteau  atinge  unele personalităţi , sau unele probleme  - cum ar  fi  crimele  comise de Securitate -    acelaşi  lucru  s-a întâmplat  şi  cu arhiva  „Dunărea”.  Nu  s-ar  fi ajuns să  ceară  fiecare < vreau arhiva  deconspirată!   >, dacă  nu  s-ar  fi ştiut    totul e  „curat”,   acolo !  

Dumitrescu: Am  înţeles punctul dvs de vedere.  În  concluzie  dl Constantin  Ticu  Dumitrescu  a aruncat  pe toată afacerea  următoarea   ANATEMĂ:  S-A  AŞTEPTAT  ACEST  MOMENT,   CÂND NU SE MAI  RISCĂ  NIMIC  PRIN  DESFACEREA ACESTOR ARHIVE.

---------------------------------------------------------------

 

II.) 2 martie 2005, Radio România  -Actualităţi:  predarea arhivelor Securităţii.   

Emisiune realizată de Vartan  Arachelian. În  studio,   prof.univ. Gheorghe Onişoru,  preşedintele CNSAS,  Constantin  Ticu  Dumitrescu,  fost senator PNŢ c.d. , preşedintele AFDPR,  iniţiatorul  legii de deconspirare a Securităţii ,  iar  prin telefon   Florin Pintilie,  şeful  Arhivelor SRI.  

¤ 12 km de „deconspirare” a Securităţii …

Vartan  Arachelian: Un eveniment  deosebit  de important  s-a petrecut  luni   [ 28 febr. ]   la Cotroceni. Consiliul Superior al  Apărării  Ţării [ CSAT ]  a hotărât  să transfere   de la SRI, Colegiului  Naţional  pentru  Studierea Arhivei fostei  Securităţi   [ CNSAS ]  12 kilometri de dosare.    rog, cu ocazia aceasta , văd că intră în limbajul  oficial un nou etalon  de măsurare  a deconspirării Securităţii,  în  kilometri . Presa  de ieri,  de marţi  [ 1 martie ],  a primit  cu  foarte multă  bucurie această veste,  dar  probabil că , la  o analiză mai atentă , astăzi, iată, titlurile din   cotidianele  naţionale sânt  mai mult decât sceptice ,  chiar ostile,  acestei   comunicări.  Vreau       citez  un  titlu   care a apărut  sub  manşeta unui  cotidian: <  Timofte  invită  CNSAS-ul în  capcana  sigură a fostei  Securităţi  >, şi  în  continuare: <  SRI  şi-a impus strategia   de a îngropa  CNSAS-ul  sub  un munte de dosare   filtrate în  ultimii  15 ani .>.   Pentru a comenta actualitatea,  am  invitat  în  studio  pe dl  prof.univ. Gheorghe Onişoru,  preşedintele CNSAS;   pe dl  Constantin  Ticu  Dumitrescu,  fost senator PNŢ c.d. , preşedintele AFDPR,  iniţiatorul  legii de deconspirare a Securităţii;     iar  prin telefon   îl avem  pe dl  Florin   Tutunoiu , şeful Arhivei  SRI .  Dle  profesor Onişoru,  ştiu că veniţi de la o  şedinţă a Colegiului ,  aţi  făcut  şi un  Comunicat de presă  … v-aş  ruga     începeţi  cu începutul.

Gheorghe Onişoru:  Nu  vin  de la şedinţa Colegiului,  vin de la o   şedinţă  cu  conducerea  Serviciului  Român de  Informaţii , la care a participat  Biroul de  coordonare al  CNSAS  -  respectiv eu, vicepreşedintele  Viorel  Nicolescu  şi secretarul  Ladislau  Cseandy  - şi  din partea  SRI,  dl dir.Alexandru   Radu  Timofte şi  cu  staff-ul  lui  tehnic. După o discuţie  de câteva ore,  pornind de la decizia   CSAT , din data de 28  februarie,  am  căzut de acord    pe câteva idei  comune, care au  fost  scrise  şi  într-un  Comunicat,   şi dacă vreţi  vă prezint  ideile principale  pe care le-am  semnat  acum  25  de minute.

Arachelian:  ar trebui  să mai adaog un fapt extrem de important: ieri,  dl  Constantin  Ticu  Dumitrescu,  împreună  cu câţiva   colegi  ai  Asociaţiei   domniei sale,  au  fost  în  audienţă  la Cotroceni  şi  s-au  întâlnit  cu  preşedintele Băsescu. Probabil că , şi această  întrevedere,  a grăbit    decizia pe care aţi  luat-o  astăzi  împreună  cu  conducerea SRI .

¤ Preluarea en-gross,   cu camionul

Onişoru:  În  mod evident, pentru     de această dată, fiind vorba de o decizie a CSAT,   nici  SRI  nici  CNSAS  nu prea mai au ce spune,  pentru  că legea   spune că,  în caz de diferend   între cele două  instituţii,   CSAT  este suveran.   Ce s-a hotărât astăzi? În primul rând, în legătură  CEI 12 KILOMETRI pregătiţi ,  s-a decis ca de săptămâna viitoare,   cel mai  târziu de  pe 10 martie -  pentru că  sunt  nişte detalii tehnice  -  să înceapă  această preluare. E  vorba de  documente  ale securităţii care nu  privesc siguranţa naţională , iar  preluarea se va face CU CAMIONUL,  deci nu  se va mai merge cu  10 dosare ş.a.m.d.   Voinţa   CSAT  este ca aceşti  12 km    fie preluaţi până la sfârşitul  lunii .  Nu  ştiu dacă  vom reuşi  până la sfârşitul  lunii,  vom vedea după  prima săptămână . În  orice caz,  va fi  o  preluare en-gross  şi  apoi  urmează ca în  depozitele CNSAS, să se facă certificarea   ş.a.m.d.  Deci dintr-odată se va rupe   -dacă vreţi  - pisica aceasta. Am decis astăzi:  primele  camioane care vor sosi să   conţină  dosarele foştilor INFORMATORI. Deci se va începe cu ceea ce în  limbaj  tehnic  se numeşte   DOSARELE DE REŢEA,  aflate în  custodia arhivelor SRI  de la Bucureşti  şi  din  toată ţara, şi  apoi cu celelalte tipuri de dosare. …

¤ 2005:  Întrega  arhivă la  CNSAS

Onişoru:  De asemenea,   s-a convenit ca în paralel  cu  această  preluare, CEI 6  KILOMETRI    care vor mai  rămâne, între timp  să fie analizată   de către conducerea SRI  şi  CNSAS , în cadrul  comisiilor mixte,  cum prevede legea, astfel încât  până la sfârşitul anului  2005 -  şi asta este o  informaţie pe care v-o dau  în  premieră, este decizia CSAT –ului ,  ÎNTREAGA ARHIVĂ A FOSTEI  SECURITĂŢI , care priveşte POLIŢIA  POLITICĂ    SĂ TREACĂ LA  CNSAS, urmând ca după aceea şi  instrumentele de evidenţă    să treacă la noi , bine-nţeles vom avea în vedere şi  dosarele  de OBIECTIVE  şi  OFIŢERI ,  ş-a-m-d- 

    Pentru realizarea acestui  obiectiv,  care trebuie să  spunem  că este extrem de ambiţios  -  am  discutat tot    astăzi la telefon    cu directorul  Arhivelor Naţionale care mi-a spus că  amenajarea a   4  km  liniari   a durat  un an   -   va fi nevoie de o colaborare  intensă cu   arhiva SRI. Fiind vorba de   milioane de tone. transportul va fi asigurat de către conducerea SRI. S-a discutat  şi  la conducerea   Ministerului de Interne cu  dl  ministru  Blaga, care a promis şi  d-sa că ne va sprijini.  

Arachelian: Vom  vorbi şi  cu  dl Florin  Pintilie   [ fusese anunţat Florin  Tutunoiu    ] … 

Onişoru:    Urmează    vă spun  câte ceva în legătură  cu  metrii  şi  kilometrii  ăştia de care se tot  vorbeşte.  Într-un  metru liniar de arhivă se regăsesc 5. 000 de file.  Un camion,  ne aduce nouă cam 100 m liniari . De aceea noi credem  că va fi  vorba de preluarea a 2-3 m.liniari / zi 

 Ticu Dumitrescu: Vă  pun  o  întrebare: deci veţi lua en gross  aceste dosare? Cum  le veţi  socoti, la metru? [ vorbesc suprapus,  nu  se  înţelege ]

Onişoru: Pentru  că ieri  s-a ridicat această  chestiune la Realitatea TV, am ridicat şi  noi  problema. Directorul  Timofte a precizat că aşa s-a inventariat la ei, aşa  o vor preda.

Ticu  Dumitrescu:  Eu vreau    ştie opinia  publică faptul că  SINGURA EVIDENŢĂ REALĂ ,  pe care o am  sub semnătură ,   pe care am primt-o  de la SRI, când  eram  preşedintele Comisiei de Abuzuri a Senatului   României,  arată    inventarierea topică a   arhivei  Securităţii   s-a făcut  în  NUMĂR  DE  DOSARE,  nu  în metri liniari. [ vorbesc suprapus, nervos,  nu  se  înţelege ] Vreţi să  spuneţi    în evidenţa SRI există ….  9, 10, 16,  20 kilometri   de arhivă?!   

Onişoru: Ni s-a spus că  în cei 12   km    ar  fi   cca 60  milioane de file , iar per total vom ajunge la  100 de milioane de file 

Arachelian:  Dle Florin    Pintilie, şeful  arhivei de la SRI …

¤  Fragmente din  arhiva fostei  Securităţi …

Pintilie: Sunt perfect de acord  cu cele spuse  opiniei  publice de dl preşedinte Onişoru,    aş dori să fac doar  o  scurtă precizare cu ceea ce a afirmat  dl  Ticu  Dumitrescu , cu  toată  stima şi  consideraţia pe care i-o  port .   Serviciul  Român de Informaţii a declarat, de cel  puţin  10 ani,  că deţine, în  dosare, cca  20 de kilometri liniari, din   ARHIVA FOSTEI  SECURITĂŢI, aşa cum FRAGMENTE   din această arhivă sunt deţinute şi de ALTE   INSTITUŢII    ale statului  român,  despre care presa  nu  mai  vorbeşte absolut  nimic.  Revenind la subiectul  discuţiei  noastre de azi 

Arachelian:  Dacă  tot  aţi  spus despre asta, unde se mai găsesc aceste fragmente?

 Pintilie: Aşa cum prevede şi legea,   se găsesc unităţi de arhivă create de Securitate,    la Ministerul de Interne,  la Ministerul de Justiţie,  la Ministerul  Apărării Naţionale .

¤ Măsurătoarea în metri -   acceptată în  arhivistica internaţională   

  Pintilie:     SRI- ul   predă  în gestiune   CNSAS-ului, aşa cum prevede  legea la art.  20,  aliniat 1,   instrumente create de fosta Securitate , şi  în DOSARE,   şi  în METRI LINIARI .  Noi am ales această unitate de măsură    -    în metri liniari -    nu  pentru că ar  fi o invenţie a SRI –ului, ci pentru că este o unitate de măsură acceptată   în arhivistica  internaţională, pe care noi  o  considerăm cea mai  sugestivă.   Un dosar ar putea să  conţină 3-5-10 file , sau  1000  de file .De aceea, credem că este mai  cinstit     spunem    vom  preda -  în limitele de timp stabilite de  CSAT -  12 KILOMETRI DE ARHIVĂ , adică  60 DE  MILIOANE  DE   DOCUMENTE,   şi nu   un anumit  număr de volume sau de dosare .  Evident, aceste documente sunt  grupate în  dosare ,   şi ele vor fi predate CNSAS sub formă de dosare. 

[ se vorbeşte  suprapus,  nu  se  înţelege  ]

¤ Dispersarea arhivelor

Arachelian: Ce se va întâmpla cu celelalte resturi de arhive care au  fost,  la un moment, împrăştiate la revoluţie …?

Pintilie: SRI   poate garanta doar  arhivele care  se găsesc în custodia sa.  Celelalte documente CNSAS-ul  va  trebui  să le ia  de la  instituţiile deţinătoare 

Arachelian: O să-l  rog pe dl  Ticu  Dumitrescu,  iniţiatorul acestei legi ,  de  care la un moment dat  se dezicea,   dacă  se   consideră  reabilitat  în  poziţia de lider al  acestei   legi 

Ticu  Dumitrescu:  Într- un fel.  Pentru că   chiar legea asta,care a fost adoptată , diferă de proiectul  iniţial. La asta se adaugă faptul  că eu nu  pricep de ce  SRI –ul  nu  predă această arhivă   cu  tot  cu  clădirea  în care se găseşte şi are condiţii  de conservare,   şi sileşte CNSAS  să piardă  vremea cu  căratul     în  camioane, cu depozitarea   necoresponzătoare... [ se vorbeşte  suprapus,  nu  se  înţelege  ] 

[ prezintă  documentul   primit de el de  la SRI , dar nu  se aude  decât parţial ]   am  primit  un document oficial care spune  aşa: < …la data de 13 septembrie 1990,   în depozitul  preluat de  la  Securitate  existau 1.900. 332.000 dosare, din care   1.162.418.000 dosare,  reprezentau  fondul informativ.   >

Acest document  l-am primit  cu parafă  şi  semnătură.   Îl întreb pe dl Pintilie, neagă acest  document? 

Pintilie:   Aş dori să abordez mai întâi  problema preluării arhivei. Aş dori      spun că , în Bucureşti  există Arhiva Centrală a SRI cu  o capacitate de  depozitare de 8  km liniari.   În această  clădire se păstrează  şi arhiva creată de SRI, din 1990  încoace, în depozite separate;   iar în alte depozite, în aceeaşi  clădire,  se păstrează  o anumită  cantitate din arhiva creată  de unităţile centrale ale Securităţii .  În mod evident, legiuitorul , atunci când a gândit legea 187 /   1999 , şi-a dat  seama  că, ÎN ACEASTĂ CLĂDIRE,  cu  o capacitate totală de  8 km de arhivă,NU POATE FI CONCENTRATĂ  TOATĂ ARHIVA  creată de  unităţile Securităţii, inclusiv de unităţile din  ţară. 

De aceea, legiuitorul  a stabilit   OBLIGAŢIA   Consiliului  General al  municipiului  Bucureşti , de a găsi  un depozit de arhivă,  suficient de mare, pentru  nevoile CNSAS. Faptul că cel care a fost  desemnat să găsească acel  depozit,  n-a reuşit  s-o facă  atâta vreme, nu  poate fi  imputat  SRI.   Înţeleg, totuşi, că  situaţia s-a deblocat , printr-o HOTĂRÂRE DE GUVERN   şi  că acum  CNSAS  dispune de spaţiul  necesar   pentru  a  prelua arhiva.

¤”Perierea” dosarelor …

     Trec acum  la subiectul  următor, şi anume   la acel  document menţionat de dl Ticu  Dumitrescu , că îl deţine.  EU NU AM VĂZUT DAR  NICI  NU-L  CONTEST,  în acelaşi  timp, pentru că  nu ştiu despre ce este vorba, dar  nu  văd care este problema de fond  [ se vorbeşte  suprapus,  nu  se  înţelege  ]           CINE     GARANTEAZĂ    situaţia    făcută  la vremea respectivă ESTE CEA REALĂ?  Pentru că  au mai  fost  inventarieri  în  decursul  timpului  şi   s-au mai  adus  cantităţi  importante de arhivă ,şi mă  gândesc că   este posibil  ca   numărul de dosare  să crească .  Un lucru este sigur: NOI  VOM  PREDA  Consiliului ,   dosare şi  volume, ATÂTEA CÂTE  SUNT  STABILITE  DE  LEGE,  nici mai  mult  nici mai  puţin.  Că vor fi   1 milion  500, că  vor  fi 1 milion,  că vor fi  2 milioane,  ATÂTEA  CÂTE  SUNT ADMISE DE LEGE,   le vom preda. [ tot  timpul se aud protestele murmurate ale lui  Ticu  Dumitrescu   ]

Arachelian: Apropo de lege,   acum în ultimul  timp  când s-a făcut  vorbire despre transferul acestor dosare, de fondul acesta arhivistic   care urmează    fie predat  CNSAS … cum s-a produs această  deblocare,  d-le Onişor?

Onişor:  Nu  este vorba despre toată arhiva. Documentele care privesc siguranţa naţională - cei 8 kilometri rămaşi -  vor rămâne  în custodia SRI,  dar  după ce   vor  fi  discutate de acea  comisie mixtă  despre care v-am  vorbit .  Operaţiune este fixată  să se termine în acest  an. [ turuie grăbit  şi  citeşte din  Comunicatul   încheiat  în acea zi, între SRI  şi  CNSAS   ]

Arachelian:  Presa vorbeşte , şi  chiar  unii  dintre  membrii Colegiului ,  despre   faptul că, probabil,   MULTE DOSARE AU  FOST „PERIATE”  la  SRI.  Au  fost o asemenea operaţiune,  dle Pintilie? 

Pintilie:  Eu pot  să afirm că NU EXISTĂ ,  n.- a existat  o  ASTFEL  DE  OPERAŢIUNE ,descrisă  de mijloacele de informaţie. Aş  putea să  vă spun, însă,  altceva. În cursul discuţiilor   din cadrul comisiilor  care  colaborează  cu  Consiliul   condus de  preşedintele Onişoru, SE  ANALIZEAZĂ  FIECARE   FILĂ    în parte . Este posibil ca reprezentanţii celor două  instituţii menţionate,    identifice  1-2- 10  file  dintr-un dosar,  SĂ RĂMÂNĂ  LA   SRI  – pentru că    reprezintă  importanţă  pentru  siguranţa naţională  -  iar CELELALTE  SĂ FIE PREDATE  la CNSAS.  Este  singura posibilitate legală    pe baza căreia  SRI şi  CNSAS   au acţionat  pentru A PROTEJA SIGURANŢA NAŢIONALĂ.  În rest, nu  s-a făcut  nici o  „periere”  a dosarelor , nici o scoatere nelegală a filelor din dosare.

Arachelian: Vreau să  vă mai pun  o întrebare.  De câtă vreme sunteţi  în acest  post, d-le Pintilie? 

Pintilie:  Din  1993.

Ticu  Dumitrescu: Am aflat  acum  că atunci  când se întâlnesc  reprezentanţii,  se scot  unele file din dosare  [suprapunere de voci;  sonorizare proastă; nu  se înţelege  ] Eu înţelesesem că  aceste dosare  erau deja  „ curăţate ” în prealabil  de  SRI. [ relatează nişte exemple, citează  numele lui  Măgureanu  etc etc  şi-l  întreabă ceva pe Pintilie  - dar nu  se aude ce  ]    

Pintilie: Cu tot respectul  pentru dl  Ticu  Dumitrescu,  eu  personal  nu-mi  aduc aminte  ca dl director Timofte să  fi refuzat  vreodată  predarea unor dosare  … probabil  a fost  o interpretare incorectă  a unor declaraţii … De doi ani, s-au  publicat  Comunicatele   SRI în care  se afirmă     suntem gata  să predăm cei  12 kilometri  liniari  de arhivă. De 2 ani !  Deci nu  este vorba de nici o presiune, de nici  o  şicană care ne-o facem  reciproc. Nu! Noi  vrem  să respectăm legea  şi cred că am fost destul de transparenţi  din acest punct de vedere. Mi-i  foarte greu să cred că   putem fi acuzaţi de obstrucţionare  în această  privinţă.

În ceea ce priveşte aşa-zisul  cărat  intempestiv   al unor dosare, ca să  protejăm  clădirea din  Bujoreni,   iarăşi  este o  afirmaţie…  departe  de adevăr.   Existau  dosare  create de SRI şi  în vremea respectivă.    Nu erau  foarte multe. Între timp, arhiva  SRI a crescut, clădirea   respectivă a beneficiat de investiţii mari, iar în ce priveşte sistemele  electronice de valoare –  antiatac, antiincendiu,ş.a. -  dacă  s-ar  pune vreodată  problema  ca  SRI-ul  să-şi  blocheze activitatea  operativă  ca să se mute arhiva în acest sediu,  această operaţiune N-AR REZOLVA PROBLEMA DE FOND   a CNSAS, aceea de a   putea prelua multele documente  de la diverse instituţii. 

¤ Groapa  cu  documente de la  Berevoieşti 

Arachelian: Spuneţi-ne care a fost  povestea cu  celebra groapă de la Berevoieşti  ….

Pintilie: La vremea  respectivă a fost  constituită şi  o  Comisie parlamentară [suprapunere de voci;  sonorizare proastă ] … Pot    vă explic   esenţa fenomenului? Acea comisie, a constatat următoarele: înainte de decembrie 1989, într-un sediu  de aici,  central, din  sistemul  administraţiilor şi  internelor, erau  adunate în saci   tot felul de resturi create de  serviciile de  securitate. Acestea urmau    fie duse la  topit  la fabricile de hârtie.  În momentul  când   s-a încercat această operaţiune,  fabricile au refuzat . Şi  atunci   cineva – nu  ştiu  câtă  minte a avut   la vremea respectivă! – a declarat  că poate distruge dumnealui  personal, într-o curte,  la un  cuptor ţărănesc din  zona Argeşului,  întreaga cantitate de dosare.      Evident    n-a fost  în stare … [suprapunere de voci;  sonorizare proastă ] Aceasta este constatarea oficială, eu nu-mi permit alte comentarii 

¤ Ticu  Dumitrescu versus Pintilie & Onişoru    

Onişoru:  Dle Arachelian,  după  4 ani de activitate , cred că  trebuie  SĂ VEDEM PARTEA PLINĂ  A PAHARULUI.  Dacă 4 ani au  fost criticate aceste instituţii, acum s-a ajuns la  rezolvarea problemelor …  Vom depune toate eforturile  pentru realizarea acestui  obiectiv  … Vom prelua această  arhivă uriaşă …  Va fi  o întârziere, dar mai bine mai  târziu decât  niciodată 

Arachelian:  Spuneţi-mi,  Colegiul  funcţionează?  Aveţi  numărul  complet de membri? 

Onişoru: Suntem   9,  vom fi   8. Dl Patapievici  a  plecat ca director la Institutul   Cultural  Român; în şedinţa de marţi a mai  participat ,  dar nu va mai  participa pentru  că este în incompatibilitate.   Dar  suntem în plen  şi avem cvorum.  

Ticu Dumitrescu:  Regret, eu trebuie să  spun ceea ce s-a întâmplat  în aceşti zece ani de muncă. NU CRED    - am date,   am  convingerea  - CĂ NU  S-A UMBLAT  ÎN ARHIVELE SECURITĂŢII    atâta perioadă de timp. După  1999,   s-a acoperit  „legal ”. Modificarea legii,   pentru mine, a însemnat  un moment de ruptură , faţă de proiectul meu de lege. [din păcate, sonorizare proastă; nu  se înţelege nimic   ]     

Pintilie: Îmi  permiteţi să  intervin?   Fac precizarea că,  în decembrie 1989,  în  cursul evenimentelor din zilele respective,  în unele din  sediile fostei   Securităţii , au  pătruns cetăţeni  cu intenţii mai  puţin bune, sau  foarte bune,  au  fost deschise fişete,  au  fost  scoase   documentle  din  fişete ,  unele au  fost aruncate pe geam  şi li s-a dat  foc,   alţii le-au  luat acasă. Au fost  şi  nişte ofiţeri  care [ nu se înţelege ce au  făcut  ofiţerii   ]  A fost  şi o arhivă distrusă   în  întregime,   dar n-a fost  distrusă de  foştii  lucrători de securitate, ci datorită  tirului   susţinut  cu armament   de către unitatea militară  de peste drum de  clădirea Inspectoratului de Securitate. Nu vreau  să-i apăr  în  nici un fel pe foştii  lucrători de securitate, ci vreau doar  să precizez  faptul  că peste   100.000  de dosare,  au  dispărut  sau  au   fost  distruse în  cursul  evenimentelor din  decembrie. De aceea apar şi cred că  vor  apare  în  continuare tot felul de  documente. Eu pot       confirm, însă,    tot ceea ce a apărut  în presă în ultima perioadă, NU A PROVENIT DE LA  ARHIVA  SRI .  

Onişoru: [din păcate, sonorizare proastă;    nu  se înţelege nimic  ]

Arachelian:  Iată,  într-un  ziar  de azi,  cotidian de mare tiraj, apare dosarul  unui  înalt prelat ,  nu vreau  să-i dau numele, pentru că nici nu  sunt date convingătoare  acolo, cum  că a făcut  poliţie politică.Cum a ajuns acest  dosar la acest  cotidian?  A  fost  luat  de la  dvs?

 Onişoru: Asta vreau      spun    din arhiva CNSAS  nu  s-a luat  absolut  nimic.  E posibil    fie tot  documente scăpate, poate, în acele vremuri  tulburi.Însă  vreau  să spun  o chestiune: SIMPLA  APARIŢIE   A  UNUI  ANGAJAMENT,  NU  ECHIVALEAZĂ  CU POLIŢIA  POLITICĂ. Şi acest  tip  de şantaj  ar trebui  opinia publică  să-l respingă .  

Pintilie: Eu vreau      asigur pe dvs  şi   pe ascultătorii  postului de radio  România –actualităţi,    Serviciul  Român de Informaţii va respecta întocmai   legile în  vigoare şi  hotărârea Consiliului  Suprem de Apărare a Ţării;   va da dovadă de maximă transparenţă ,  în limitele legii;    şi  va  accelera   substanţial  predarea  documentelor create de Securitate, care nu  privesc siguranţa naţională ,  către Consiliu . 

Ticu Dumitrescu: [  nu mai apucă    spună  concluzia,emisiunea se încheie  ]  

--------------------------------------------------------------- 

 

III.)2 martie 2005. TVBucureşti, emisiunea lui „Naşu”  ( Moraru ): actualitatea zilei .

¤ Supărarea lui Mircea Dinescu  

Moraru:  Oricum aceste liste cu informatorii  puteau  fi  făcute publice …

Mircea Dinescu:  Avem o  listă  întreagă de inşi   pe care nu-i   putem identifica;    nu ştim ce erau ,  informatori, delatori  …;  am cerut  numele ofiţerilor de la unităţile respective - nu ni se dau;  am primit  şi  nume „necunoscut”

Moraru: Asta nu-i  o noutate, dle Dinescu  …S-a certat, oare,  Mircea Dinescu  cu Traian  Băsescu? Au  apărut  elemente noi?  Traian  Băsescu este intoxicat, manipulat? 

Dinescu:   Nu, nu.  Ce-i  nou  este că o luăm , din nou,   de la capăt  …[ pauză de reclamă  ] 

Moraru:  Suntem  cu Mircea Dinescu.  Mircea Dinescu   este supărat.  N-o    discutăm numai despre dosare ci mai  precis  ce s-a întâmplat  în şedinţa CSAT-ului , de ce s-a luat  o  decizie  care ar fi trebuit  să-i   fie favorabilă  CNSAS- ului  şi lui  Mircea Dinescu,  nu  s-a luat această decizie … avem şi alte probleme  în  discuţie [ ….]

¤ Nici o opunere în  Consiliului Suprem de Apărare 

Dinescu: Nimic între mine şi  Băsescu  …acum  patru  zile l-am  văzut, când am  fost  pe la  Andrei (care era cam supărat, aşa… )  N-am  discutat această temă, pentru  că … nu era cazul.  M-a şocat  puţin  faptul    el, care este un om dintr-o bucată  şi  taie nodul  gordian,    de data asta  ne-a lăsat aşa…   avem un  fir de la nodul  ăla …şi nu-mi dau seama  dacă a fost  îmbârligat de Timofte …

Moraru:  Păi  era cineva care putea să-l  îmbârligheze? C ine  era  acolo?:  era Ionuţ  Popescu ministrul de Finanţe,  era premierul  Tăriceanu …cine mai era.?  ….

Dinescu: Această chestiune legată de dosare nu  are  … e o chestie…

Moraru:  E de complicitate, dle Dinescu? 

Dinescu: Nu neapărat  de complicitate. Pentru    eu nu cred    … sunt  unii care au  avut  legături  cu  fosta Securitate dar …. s-a luat  o  decizie 

Moraru: Era  Mihai  Răzvan  Ungureanu  acolo, ministrul  de Externe, şi el e tânăr.  Credeţi  că era vreo problemă acolo?

Dinescu: Nu ştiu .

Moraru: Dar  era Pleşu, era Stolojan … era o problemă, acolo? 

Dinescu:  Avem mulţi elevi  care au  fost racolaţi , pe vremea lui Ceauşescu .  Mă rog , eu nu cred    elevii  premianţi   erau … 

Moraru: Ceva mi-ascundeţi  … Ce-i acolo,  totuşi  ?

Dinescu:  [ râde ] … Singurul  care a reacţionat – am  înţeles -  a fost Andrei; dar el  nu poate să influenţeze  o  întreagă masă de oameni care au   funcţii. Era amărât .  Şi probabil  nici nu s-a discutat  aşa, s-a discutat  printre  puncte 

¤ „Căpiţe”  de dosare cu intrarea în CAP  

Moraru: Putea şeful  SRI  să le spună  nişte lucruri  foarte  grave care să-i  fi    speriat?

Dinescu: Nu, probabil   li s-a spus …  <  în sfârşit,  nu putem da mai mult … dăm  12 kilometri  >  

Moraru: Păi ce înseamnă să dai  12 kilometri? – întreb asta ca  ziarist  … n-am auzit  expresia …

Dinescu:    Ni se dau  căpiţe cu  dosare fără  nici o semnificaţie.  Ni  s-au mai trimis o dată  nişte saci  -dl Timofte  ne-a făcut  o mare  favoare!  - ne-a  trimis un camion  cu   dosarele istoriei    intrării ţăranilor   în CAP.  Erau  nişte lucruri  … cu   nea’Gheorghe,  nea’cutare , din  1953,  ţărani care au  fost  anchetaţi  … nu ştiu ce … [ vorbesc suprapus,  nu  se înţelege ]

¤ Descompletarea CNSAS

Moraru:  Ştiţi ce se mai  vorbeşte pe dedesupt?  Că pe  Patapievici  vi l-au luat  şi l-au trimis să  fie omul  cât mai  ocupat 

Dinescu: Nu-i adevărat   

Moraru:  Pe Pleşu  i   s-a dat 

Dinescu:  În  orice caz,  Patapievici , când ne-am  văzut  azi,  era foarte indignat de ceea ce s-a întâmplat, 

Moraru:  DIN TRUPA AIA DE FORŢĂ care era la CNSAS, AŢI RĂMAS  SINGUR . Repet, lui Patapievici i s-a dat mult de lucru,   lui Pleşu mult de lucru …

Dinescu:  Astăzi  şi ceilalţi  colegi ai mei erau nedumeriţi  şi indignaţi de chestia asta  Dar noi  ştiam  toată povestea asta … 

¤ Efectele activităţii CNSAS 

Moraru: DE ANI DE ZILE SUNTEŢI  INDIGNAŢI !Dar acum  nu  se aştepta nimeni la acest  lucru . 

Dinescu: Acum a devenit  neserioasă şi indignarea!  S-a văzut  totuşi  că nu-i mare nenorocire  … Sunt  politicieni care s-au retras uşor şi n-au mai candidat  (cei care aveau ceva probleme   )  Unii  sunt şantajaţi  în  continuare pentru      nu li s-au dat  dosarele.

Moraru: Păi nu era important  să se lămurească aceste lucruri? 

Dinescu: Exact despre asta era  vorba. Ce face CNSAS-ul?  În afară de faptul      publicăm  în Monitorul  Oficial   numele informatorilor,  încolo   noi  nu putem  să facem nimica.  Dar facem chestia asta.

¤Dosarul „Dunărea”.

Moraru: Dar de ce este atâta deschidere la  dosarul  „ Dunărea”,  şi  cu  Securitatea şi  Voiculescu? Am  înţeles că la şedinţa CSAT s-a hotărât  să pună pe masă dosarul , care este cerut de ani de zile de ziarişti şi de atâta  lume.  Iată  el este pus pe masă la cererea lui  Voiculescu ! 

Dinescu:  Nu-i la cererea lui  Voiculescu …El ştia că v-a urma chestia … E destul de … S-ar  putea ca dosarul  Dunărea să  fie mai mic decât  Dâmboviţa, la ora asta 

Moraru: Hai să le dăm  foc  acestor dosare, dacă  sunt „ periate” 

¤Dosarele personale

Dinescu:D-le, noi am reuşit  să refacem dintr-o  fărâmă  de picior şi  dintr-o  ureche,  o mare parte din 

Moraru:  Atâta aţi  fost  lăsaţi  să reuşiţi  doar  atâta ,  nimic mai mult 

Dinescu: Şi-au  văzut  câteva mii de oameni  dosarele;  au venit  oameni acolo  care  au albit  într-o  zi , să ştii.  Nişte oameni care au  suferit, vor să ştie de ce au  suferit. Fiecare om are  dreptul să ştie ce-a fost  cu trecutul lui.  Inclusiv poporul  român.  Cine nu are trecut  nu are nici prezent  şi  nici  viitor.

¤ Şefii  serviciilor secrete –oamenii  lui  Iliescu?  

Moraru: Dle Dinescu,  vreau    vă întreb  altfel . De ce credeţi  că Traian  Băsescu  nu-i  schimbă  pe şefii serviciilor secrete , pentru  că se afirma la început  că-i va schimba.   Era vorba de câteva servicii secrete. 

Dinescu: Din câte am  înţeles eu, cu şefii serviciilor secrete a colaborat  foarte bine, şi, probabil, un cutremur acolo, n-ar fi fost   agreat  în primele luni de la preluarea  puterii. Asta nu  înseamnă  că nu   pot  urma schimbări. Nimeni  nu-i fixat  pe scaun     

Moraru: Deci nu e  o înţelegere …

Dinescu: Noi  n-am ajuns la  situaţia ideală   în care un şef de serviciu secret să  nu poată  fi schimbat  în  funcţie de criterii politice. 

Moraru: Ştii de ce vă  spun asta,  pentru    se spune  tot pe piaţă, şi  tot  aşa  mai pe dedesupt  - că   poporul  nu trebuie să afle prea multe! -   că, de fapt,  TOT  ION ILIESCU  CONDUCE ROMÂNIA !     oamenii de la  Cotroceni  sunt ai lui;  că şefii   serviciilor secrete sunt puşi de el;   că iată,  conduce şi partidul 

Dinescu:  fim serioşi!   Orice şef de servicii secrete,  are serviciile lui  … în orice caz ,  îşi  bătătoreşte o  rută  dinainte de-a fi dat afară  …Aminteşte-ţi ce s-a întâmplat  cu şeful    serviciilor secrete de pe vremea lui  Emil   Constantinescu?   Unde a fost  el trimis de PSD? 

Moraru:  Ambasador în  Cipru !  De ce în Cipru? 

Dinescu:   Ambasador în  Cipru!  Undeva, într-o ţară caldă.  Şie eu aş vrea să  fiu , după ce am  activat  la Alianţa Civică, să mă  fi trimis PSD –ul  în Cipru ! Soare,  briză … Ar fi un dar  foarte frumos.  Trebuie să recunoaştem , asta da politichie! 

---------------------------------------------------------------------------

 

 IV. ) 2 şi  3  martie 2005 .  Realitatea  TV.Vorba lui  Dinescu”:  cu  Ticu  Dumitrescu

¤Ticu  Dumitrescu  -  personaj principal  în  lupta  cu Securitatea     

Dinescu:  Ticu  Dumitrescu. Personajul principal  în această  piesă care se joacă la noi  de 15 ani,  cu fosta Securitate.  Am avut  până acum  trei preşedinţi  în România;    guverne şi mai multe,  ba de „dreapta” , ba de „stânga”, ba de „stânga-dreapta”, ba de „dreapta-stânga”   – nu se mai  înţelege precis   -   Ticu  Dumitrescu  continuă, ca  Sisisf,  să urce pietroiul pe munte,   pietroiul  se rostogoleşte …

Aţi  obosit , domnule Ticu  Dumitrescu?     

Ticu  Dumitrescu: Nu. Nu am renunţat  nici o dată în viaţă   la  ceea ce mi-am  propus  

Dinescu: Interesant, aveţi  o  structură aparent   fragilă . Şi , dacă-mi amintesc  câte calomnii s-au  abătut    asupra  dvs    în „România Mare”, în  special !

Dumitrescu: Da,  mai ales în acest  ziar 

Dinescu: Vi  s-au  pus în  cârcă  biografiile unor  bătrâni legionari ,condamnaţi  la  moarte …

Dumitrescu:  Da…  eram  un  comisar  legionar 

Dinescu: < Marele  legionar  Ticu Dumitrescu  condamnat la moarte în  1940 >  Câţi ani aveaţi  atunci?  

Dumitrescu: 11 ani  … […povesteşte  alte  minciuni ce i  s-au pus în cârcă: că a fost  torţionar  în puşcărie;  că a fost  hoţ de cai n; ş.a.  ]

Dinescu:  spune că a fost  o  formă  de aruncare  în derizoriu  a celor care   au  suferit  pe vremea comunismului.  Îmi  amintesc câte s-au  spus despre Corneliu  Coposu: < Coposu care,  pe vremea când noi  mâncam salam  cu soia el trăia la Paris …> Coposu care mânca un  croasant de terci  în  groapa Brăilei!     […………]

¤ Ion  Iliescu -  nomenclaturist  comunist, preşedinte   sărac,   fără dosar  la Securitate

Dinescu: De ce credeţi că nu este dosarul  lui Ion Iliescu, nici al lui Adrian Năstase? Mulţi  politicieni    s-au trezit  peste noapte că  n-ar avea dosare .

Dumitrescu: [  Despre şedinţele CPUN,  despre  mineriada din  1990 , despre atacarea sediului  AFDAPR   ]   Ion  Iliescu este un exemplar  reuşit  al  Moscovei.  Este poate cel mai reuşit  exemplar ,  nu trebuie să  i se conteste calităţile. DAR  EU  NU CRED ÎN  JUSTIŢIA ROMÂNEASCĂ PÂNĂ CE ION  ILESCU  NU  ESTE  JUDECAT  PENTRU  TOT  RĂUL  CARE L-A FĂCUT .  

Dinescu: E clar  că el este un  frânar   al societăţii  noastre [ ….] Mie  Ion  Iliescu  mi se pare că este un fel de  fată mare care a fost  ales  şef  al unei case de curve.E  un om care, poate, e sincer în pornirile lui, astea,  umanist – socialiste,  pe care le-a profesat  la un  moment dat . Pe urmă s-a apucat    construiască   capitalism  în  România, şi a făcut  un terci, cu hei-rupisme de astea  [….]  Marii  milionari  din  România n-au  produs nici  pâine,  nici salam … Nu  din  producţie s-au  făcut  ei  milionari, ci  din  zone foarte abstracte  şi  ciudate.  Şi Ion Iliescu  se dădea că el este   ca un  preşedinte sărac, şi ăştia se umflau  sub  el  acolo, sub paltonul   lui .  ( Eugen  Lovinescu  povesteşte  cum,în copilărie,  a fost  la Paris  şi   a văzut  într-un  parc   un domn serios,  îmbrăcat  într-o   pelerină  neagră, mare, care se plimba marţial  pe alei. Cu taxa de un franc, copii  intrau  sub pelerina lui , şi  făceau  pipi , pe  vremea când nu existau   încă VC-uri  în   spaţiile publice ] Aşa şi  cu   Ion Iliescu , în  totdeauna a avut  un aer de demnitar,de preşedinte al  României,  dar sub pelerina lui se petreceau   tot felul de chestii .Am putea să  nu  vorbim  despre el, dacă ar  fi o amintire a istoriei. Dar el  este un om  vioi …acum  se simte ca la 45 de ani !  Dvs câţi ani aveţi acum ?   Tot  46?!  [ râde ]   

Dumitrescu: Dacă scădem  anii de la  puşcărie  … 76, sunt  cu un an mai mare ca Iliescu. 

 

¤ Defăimarea  şi  posteritatea  lui    Corneliu  Coposu 

Dinescu: Bun. „ Jos  Iliescu!”,  a venit  Emil  Constantinescu , speranţe,  disperare, strategii ,   moartea lui  Coposu     (  despre care se spusese    s-a plimbat  pe Champs-Élysées  la Paris ,   şi  în realitate, el era  la Periprava  la tăiat  stuf; a intrat  în puşcărie cu  120 de kilograme, a stat închis  17  ani  şi a ieşit  cu  60 de kilograme! )

Dumitrescu: Mai  puţin  de 60, a făcut  o temniţă  lungă  şi grea …

Dinescu: Bun. La moartea lui  s-a produs însă UN  ŞOC  PUTERNIC  în populaţia  României.   Pe acest  şoc a şi venit  la putere  Emil  Constantinescu   

Dumitrescu: Foarte bine aţi  prins acest aspect.  M-am gândit  de  multe ori  că s-a câştigat, aşa cum  spui  că s-a câştigat. Pentru  că nimeni  nu poate să uite ce a însemnat  nu  coloanele din cortegiul  funerar , ci   coloanele nesfârşite  a celor care au venit  să treacă  prin faţa catafalcului  lui . 

¤ 50 de ani  Securitatea a funcţionat  cu  toate motoarele

Dinescu: Da.S-a sperat    lucrurile intră  în normalitate.   Că ne vom  curăţa. Că  vor cădea solzii de pe această  societate românească care a trăit  50 de ani  în teroare, în  minciună,  într-o fatalitate a istoriei,  care ne-a aşezat  în  răsăritul  Europei. (Eu m-am  gândit  că dacă  România era aşezată unde-i  Belga  şi  Belgia unde-i  România,  acum  Belgia era  cu  Iliescu ! )  Suntem într-un fel,  am  fost  şi  victimele geografiei.Dar, pe de altă parte,  suntem şi  noi de vină.  Nu trebuie să  uităm  nici o dată ce s-a întâmplat .La un moment dat  s-a tot  spus că au  fost  vinovaţi  ruşii  …a fost  vinovat  Roosevelt … după  venirea lui Ceauşescu  a  început  naţionalism-comunismul   … au  fost  eliberaţi  din  funcţie şi oamenii  care nu erau  cu  origine sănătoasă  sau nu erau  români  … SECURITATEA  A  CONTINUAT     FUNCŢIONEZE CU   TOATE  MOTOARELE .Am văzut  dosare  cu  oameni– care pe mine m-au  şocat ! -    care  au   funcţionat ca informatori  până’n  22 decembrie 1989. 

Dumitrescu: Aş putea să adaog:  şi  după , şi în   Parlament ! 

Dinescu: Şi după … Dvs veţi  spune ce aveţi de spus …

¤ Pentru  informatori:   lustraţie!

Dumitrescu:  Poziţia mea faţă  de informatori  nu  s-a referit la ceea ce  au  făcut . În  primul  rând  -   proiectul meu de lege   era foarte limitat   -   nu  exista decât  o  categorie restrânsă:  A CELOR  CARE VOIAU   SĂ DEVINĂ DEMNITARI. Deci nu m-am referit  la restul  informatorilor . Păcat!  Dar   au  apărut  tot  felul de nume „celebre”

Dinescu: Lumea nu  mai  înţelegea nimic.  Presa a fost  intoxicată.  Ba „România Mare”,  ba în alte ziare, apărea că  vor fi  <cutremure mari în România >  … că  <vor fi distruse  destine  >.Care cutremure? Ce destine distruse?  Ce s-a întâmplat?  În afară de faptul    s-a publicat  în  chestia aceea pe care n-o citeşte nimeni  -  cum naiba se cheamă  … Monitorul  Oficial   -  nu  s-a mai  întâmplat  nimic. 

Dumitrescu:  Vreau    zic că eu n-am  urmărit, nu m-a interesat ,   activitatea lor   în  perioada comunistă.  Ci m-am temut  pentru faptul    ACEŞTIA  PUTEAU  FI  ŞANTAJAŢI .   Eu am mărturii de la oameni care au  fost  chemaţi , după  1990, de  ofiţeri  şi  au  fost  obligaţi  să dea în  continuare semnături  şi  note informative, fiind AMENINŢAŢI  CU DAREA ÎN  VILEAG  A  DOSARULUI  DE INFORMATOR.  Ex.,  Cornăţeanu , care a fost  chemat  într-o casă  conspirativă   în  1991 …    

Dinescu: Era deja SRI …  

Dumitrescu: E greu    ştii  dacă  erau  de la  SRI  sau de la  o aripă  „privatizată”  a fostei  Securităţi …

¤ Problema nr 1: deconspirarea  ofiţerilor  securişti 

Dumitrescu:   Pentru  că ,  în rest,  problema nr 1 este  DECONSPIRAREA  OFIŢERILOR DE SECURITATE. În ce senz? Aşa cum ei  se laudă    şi-şi  eroizează  trecutul,  de ce-i  deranjează  dacă  eroismele lor apar   la lumină? 

Dinescu:  De fapt ce s-a întâmplat  după’90,  când s-a înfiinţat  SRI-ul? FOŞTII  OFIŢERI  DE SECURITATE  AU  DEVENIT   SRI-şti ,   cum  s-a întâmplat  cu  toate în  România.  Miliţia s-a transformat  în  Poliţie,  CAP-urile în  Societăţi  S.A  - agricultura capitalistă ,  toate instituţiile din  România şi-au  luat  denumirile aşa.  SECURITATEA în   SRI …  SIE în  loc de DIE  ….

    Bun. M-am gândit ,  cum au  fost  oare racolaţi  noii  informatori?  Aşteaptă ofiţerii  să le vină  cineva şi  să le spună  <vreau    fiu  informator    la SRI    >?   Eu  sunt  convins că a  fost  folosită,  de către ofiţerii  respectivi , REŢEAUA VECHE. Unii,  de frică să  nu  fie deconspiraţi,  au acceptat    continue  colaborarea 

Dumitrescu: Aşa  a  procedat  şi  Securitatea la înfiinţare ,  preluând  informatorii de la Siguranţa veche … iar ulterior, după ce s-au  folosit de ei ,   i-au dat  în  vileag ,  i-au  arestat ….

¤Dosarele SRI – prelungirea dosarelor Securităţii

Dinescu: S-a descoperit,  când a murit  Dan Deşliu,  în  1991 – erau  deja doi ani de capitalism  la noi  -    în dosarul care a venit  la noi, la CNSAS,  am găsit  ziarul  din  1991,  trecut  în dosarul  lui Deşliu !  Deci , în dosarul  fostei  Securităţi – care trebuia să  zacă   undeva, într-un  depozit    - deci  s-a pus   în acelaşi  dosar    a murit  Deşliu . Atunci  ne-am lămurit    în aceste dosare s-a lucrat  şi  în  1991.

       Asta este o problemă !     noi ne întrebăm:  de ce nu dau  băieţii   dosarele astea?  Pentru    s-ar putea ca, în  continuare,  MATERIA PRIMĂ   a Serviciului  Român de Informaţii  CAPITALISTE  – ca să-i  spunem aşa -      fie în  continuare o  bună PARTE  DIN  ACESTE  DOSARE   şi  o bună  parte din  INFORMATORII   fostei  Românii,  SOCIALISTE.  Care primesc acum  bani  „ curaţi”, lei  „grei”,   pentru  informaţiile astea şi care, în felul acesta, ÎŞI  PUN  ŞA ADĂPOST   şi  TRECUTUL DE  INFORMATOR  de pe vremea comunismului .

¤ Al doilea preşedinte -  Emil  Constantinescu 

Dumitrescu: Dacă-mi  daţi  voie să  încerc    fac nişte paşi   

Dinescu: O să mă  iertaţi  încă  5  minute … ca să  nu uit  … De vreme ce ni  se dă acum  12 kilometri de   arhivă,  a măsura suferinţa poporului  român  în  kilometri  …Acum  avem  prea puţin  timp…     Mai  discutăm  şi  mâine …

Dumitrescu: Vreau să  spun  nişte lucruri.  Începând cu  Iliescu , aş  putea să  contribui la lămurirea unor probleme . Cred că , la ora actuală, Iliescu    urăşte mai  puţin decât  unii  din vechii mei amici , chiar  Emil  Constantinescu  

Dinescu:  Aţi  fost  în relaţii  foarte bune…

Dumitrescu: Nu, am fost unul  dintre   susţinătorii  care au crezut  în venirea sa. Eu  nu neg  anumite realizări , anumite merite, dar ,  în ceea ce mă  priveşte, NU-I  POT  IERTA ANUMITE LUCRURI. Şi i-am  spus la vremea respectivă, nu vreau  să le  mai repet . 

¤ SRI - echipa  vechii Securităţi  

Dumitrescu:  Am  ajuns la al treilea preşedinte, la dl Băsescu.  Eu ştiu?  Trebuie să recunosc că  discuţia a fost  foarte deschisă,   a fost  foarte atent la tot ce i-am  prezentat  -  şi  sunt  silit  să trec în mare peste aceste probleme – am reuşit  să-l  înfrunt  în  clipa în care am  încercat  să-i  explic  VICLENIA  nu numai   a lui  RADU  TIMOFTE  dar  a  „GABORILOR”  - care se numesc şefi de Direcţii, de Servicii …

    SRI ESTE  COMPUS  DE ACEEAŞI  ECHIPĂ A VECHII  SECURITĂŢI.  Că au fost  înainte  căpitani    şi  acum  sunt  colonei  şi generali,  asta-i  altceva.   N-am  voie să uit ceeace  scrie   Dan  Pavel,  în cartea lui  apărută  acum  2-3 ani, în care  mărturisea că a fost  la INI ,   a stat  2-3 ore de vorbă  cu studenţii de la  ei , în  1997 ….     

Dinescu:  Să ştie lumea: INI  este „Institutul  Naţional de Informaţii”    al  României… capitaliste. 

Dumitrescu:  Era în  1997.   Era CDR-ul  la putere.    Omul  acesta, când a văzut  cine  şi  cum  sunt  studenţii  şi cadrele din  acest  institut,  erau  atât de anti-occidentali  şi  pro- securitate,  încât se întreba îngrozit   care-i viitorul  SRI?

Dinescu: Deci el a participat  la  o  discuţie   cu  studenţii . Păi  ce să  înveţe ei de la profesorii care-i aveau?!  Cu profesori de franceză , înveţi  franceza!  Cu  profesori care au  schimbat  doar  pelerina, dar  au  rămas aceeaşi  naţionalişti  … care se bat  cu  cărămida –n piept ….   la ce te poţi  aştepta?! 

¤ SRI  - obligat  prin lege să  predea arhiva

Dumitrescu: Să revenim   la   întâlnirea cu  dl  Băsescu .Eu  îl felicit  pe preşedinte  pentru iuţeala cu care a procedat  [ text  neclar  ] 

Dinescu:  un SRI ultrasecurist ,  ultrailiescianist, 

Dumitrescu: Dar  am  spus şi repet:  asta nu  înseamnă că  SRI-ul îi  face o  favoare. SRI  s-a supus legii  -  aşa mutilată  cum  a fost  -   care prevede   PREDAREA ÎNTREGII  ARHIVE  a fostei  Securităţi,  la CNSAS,  şi a  INSTRUMENTELOR  aflate în  dotare . 

 ¤ „Siguranţă  naţională”? – un  pretext .

Dinescu:  De fapt,  CNSAS  nu are condiţii  să depoziteze  kilometri de dosare.  În mod normal,  CNSAS, trebuia să  spună celor trei  preşedinţi  care au  fost  până acum: <DAŢI-NE  CHEIA DE LA ACEASTĂ  MAGAZIE  NENOROCITĂ ! >   CÂŢI  KILOMETRI DE  SIGURANŢĂ  NAŢIONALĂ există în acele arhive?  Că dacă te iai  după cei de la SRI,    sunt  10  kilometri !   Ce înseamnă  “siguranţă  naţională “?   Împotriva comunismului? -  eu eram  acuzat    atentez la siguranţa naţională pentru    eram  scriitor şi  jurnalist şi      întâlneam cu  jurnalişti  străini .   Şi  m-au dat  afară  de la “România literară”    pentru că m-am  întâlnit  cu nişte jurnalişti  străini  de la ambasada  Angliei şi  Olandei.  Era asta atentat  la siguranţa naţională?   CE ÎNSEMNA SIGURANŢA NAŢIONALĂ  ÎNAINTE DE 1989?  

Dumitrescu:  Mai mult decât atât . Ce valoare mai are   un act de spionaj    făcut  atunci?

Dinescu: Ăştia erau   luaţi  la DIE,  actualul  SIE  … Păi în  15  ani de capitalism, se puteau trece dintr-un  sertar în altul ,  şi  dintr-o  tolbă  în alta,  aceste dosare  “de spionaj ”    Spionaj?!  Erau  ca în revoluţia chineză:  trădarea marilor  realizări  ale agriculturii  socialiste!  [  ….]

Chestia asta cu  “siguranţa naţională “.  Dacă  sunt  atât de mulţi  spioni  şi  există  kilometri  de “siguranţă  naţională “  [….] de ce nu  sunt  arestaţi? Eu  ştiu    un serviciu  secret  când prinde un  spion,  îl  arestează,  îl  duce la tribunal  şi-l  judecă.   În ce constă altfel  “siguranţa naţională “?!

¤ Profitorii  nedeconspirării 

Dumitrescu: Ca senator şi preşedinte  al  Comisiei de cercetare a abuzurilor,    am propus ca  preocuparea noastră de bază    fie  analizarea SRI –ului,  a noii  instituţii , pentru  trecutul  Securităţii .  În această calitate,  eu  am reuşit    primesc , la cerere oficială,   am primit  oficial, cu  apostila “strict secret” ,      

SINGURELE  DOCUMENTE  CARE  ATESTĂ   că , în urma inventarierii  faptice,  nu  scriptice,  a arhivelor Securităţii,  s-a ajuns la   cifrele pe care le veţi afla  [ arată  lui  Dinescu  şi  spre  cameră, documentul  ]

Dinescu: Iar  acum le-au transformat  în  kilometri … 

Dumitrescu:  Incorect !  S-au trezit    există martori  cu aceste date. SRI-ul  n-a luat  nici o dată atitudine în legătură  cu  documentele respective.  Problema,  însă,    care scapă  multora  […]  este aceasta: de ce i-a trebuit  României  11 ani  de amânare , şi  alţi  3 ani  de dezbateri   - când noi  eram  la putere !   - când  Bulgariei  i-au  trebuit  doar  3 zile?

Dinescu: Una e că  s-au  speriat .  Noi  nu ştim CÂŢI  OFIŢERI DE SECURITATE AU DEVENIT      miniştri ,secretari de stat ,  directori de cabinete,  şefi de secţie în ministere, directori generali …

Dumitrescu: Se dau  mari  şi tari   

Dinescu:  Nu  l-aţi  văzut  la Justiţie pe   Ureche?!  Ce grabă  avea  … ce funcţie avea…  După  ’89, unii din foştii securişti   au devenit  avocaţi  şi  ei  şi-au  trecut  în  CV-uri , la rubrica meserie … “avocaţi” .   Şi-i  trecut acolo  “avocat” sau  “profesor” , sau  “dr. în  ştiinţe”  -  (  cum e Ninel  Staicu  la Craiova, “doctor în  economia subterană! “! Ninel  Staicu care se ocupă  de fotbal… care este chemat  pe la  Parchet  … e “doctor” !  )  Şi ca el, mulţi alţii . 

 ¤ Securitatea = braţul  înarmat  al  PCR 

Dinescu:       De ce se mai  ţin cu amândouă mâinile de aceste arhive? Oare să  fie vorba de concepţia  unei   SECRETOMANII-   < noi  trebuie să  ştim  totul, tovarăşi!  >  -   care a transformat  România într-o  ŢARĂ  DE  DELATORI!  Revin la ceea ce vă  spuneam… UN  PRIM  SECRETAR  PCR dinainte de’89  DĂDEA APROBARE  dacă  un  membru de partid putea fi   arestat sau  nu !. Că erau arestaţi  şi membrii  de partid:  pentru  corupţie,  pentru  prime, pentru  a  fi urmăriţi. Primul secretar!

ŞEFUL  SECURITĂŢII  ERA SUBORDONAT  PRIMULUI  SECRETAR.  (  ex. trei membri de partid de la  liceul x … care trebuia să  le deschidă  dosar de urmărire; un caz de omucidere, la care trebuia deschis dosar .. ) Ei scriau DA sau  NU .  Dacă  ei  nu semnau,  nu  se începea urmărirea , nu  se aresta, nu  se judeca!  NU  SE  ARESTA  DE LA  POLIŢIE, CI DE  LA  PARTID !

       Degeaba se laudă , fiindcă  SECURITATEA  NU  APĂRA  TERITORIILE  ROMÂNIEI , era BRAŢUL  ÎNARMAT  AL  PCR .  Şi jurământul  lor -  ei  tot invocă   acum  jurământul , că de aia nu  vin la CNSAS să  spună !. Nu , domnilor,  AŢI  JURAT  PARTIDULUI  COMUNIST! N-aţi  jurat  nici pe oasele străbunilor martiri  de la răscoala lui  Horia Cloşca şi  Crişan,   nici  pe oasele celor care au  murit  în  puşcăriile comuniste,  S-A JURAT  PE  STATUTUL  PARTIDULUI  COMUNIST.  Asta apărau . 

¤ Foştii  deţinuţi  politici  -  neachitaţi,  nereabilitaţi !  „Graţiaţi” ca nişte borfaşi ! 

Dumitrescu:  Sunt  multe probleme foarte importante pe care voiam  să le spun [ text  neclar, sincopat    ]  Nu  ştiu dacă   poate cineva să  răspundă  cum,  de 15  ani „democraţi”,după  o revoluţie  care se pretinde anticomunistă,      NOUĂ  NU  NI  S- AU  STINS  PEDEPSELE  DATE  DE  TRIBUNALELE  MILITARE.    NOI  SUNTEM, în  continuare, GRAŢIAŢI, pentru  pedepsele  neexecutate !  

Dinescu: Dar  graţierea   nu şterge culpabilitatea …

Dumitrescu:  Nu şterge culpabilitatea.. 

Dinescu:  Adică  v-au  iertat, aşa,   ca pe nişte borfaşi !  

Dumitrescu: Am  iniţiat  o lege pentru acest lucru,  dar   nu  a fost  pusă  în  discuţie.  În  1997,am  iniţiat ,  de asemenea ,  un proiect  de  lege privind nişte DREPTURI  FOARTE  MODESTE  pentru supravieţuitorii   luptători ,  care   trăiesc  şi  acum  într-o  mare  sărăcie şi   mizerie.  Nu pot  să uit scena   în care  a fost respinsă de  domnii care  tropăiau  în  Parlament  … „tropăitorii”  … de-alde  Petre Roman 

Dinescu:   Îi  despărţea  CARTIERUL   PRIMĂVERII   de …PERIPRAVA ! Aţi  locuit  în cartiere diferite.  Deoarece mai avem  puţin  timp, eu  zic    continuăm  şi  mâine …  ca să  spuneţi  tot ce aveţi de spus …   Nu trebuie să ne plictisim  de propriul  nostru  trecut , cum  nu ne putem  plictisi  nici de prezent , nici de  viitor. 

Ziua a II-a 

¤ „Peştera” cu  arhiva Securităţii  - păstrează    un „dinozaur”  rupt  în  bucăţi 

Dinescu: Vorbim despre  PEŞTERA  lui  Ali –Baba, în care se află acel animal  preistoric, ARHIVA FOSTEI  SECURITĂŢI, în  compania lui  Ticu  Dumitrescu. El nu mai are nevoie de prezentare  - vorba cronicarilor despre   Ştefan cel  Mare   < un  om  mic de stat, dar  aprig la mânie  >  - pentru că el  s-a bătut,  în ultimii  15 ani , şi  cu  foştii  securişti,  şi  cu actualii  comunişti,  şi  cu  neocomuniştii, şi  cu actualii sereişti, şi  cu  foştii şi  actualii  peneţecedişti . Poate şi  în  oglindă  s-a certat  cu d-sa.

   Am stat  azi  de vorbă  cu  dl  Ticu Dumitrescu  la CNSAS  - unde am avut  o şedinţă  cu  dl Onişoru.    Am socotit  cât  înseamnă  1 kilometru de arhivă, ce înseamnă aceasta. N-AM  AFLAT  NIMIC!             12 kilometri  înseamnă  …un  kilometru lung; 10 camioane de arhivă , înseamnă  1 kilometru;   10 kilometri ar veni …120 DE  CAMIOANE  DE  ARHIVĂ  ADUSE  LA POARTA  CNSAS-ului.             Dar  staţi  puţin ,  acolo  se întâmplă  lucruri  ciudate! acolo mai sânt   120 camioane , care trebuie studiate,  cu dosare despre siguranţa naţională . Asta înseamnă  că noi avem  un  dinozaur, îi  rupem  un  picior, o ureche sau  un dinte,  şi vrem să refacem  un  dinozaur   care a fost  rupt  în  bucăţi !

       Ei bine, DE CE  NU NI SE DĂ  NOUĂ  CHEIŢA  aia  de la   peşteră , şi  să intrăm înăuntru,  unde există   …DOSARE … FIŞETE …  CARTOTECI?   

Ticu  Dumitrescu: Am  fost acolo. Apăsai  pe o clapă, dacă te interesa numele dosarului  lui  cutărescu, te trimetea exact   în spaţiul  respectiv,  raft, număr .  În  două  minute erai acolo .  Când o  să ajungeţi dvs  să refaceţi  toate astea?!

Dinescu: Nouă  nu ni se dau . Trebuie să refacem toată cartoteca, s-o  luăm de la capăt .  Ceea ce ni se dă  nouă de acolo  este un mare sac în  spinare  … E un fel de „cal Troian”  ce ni se dă nouă , un cal grecesc.

 ¤ Ticu  Dumitrescu – preşedinte CNSAS?! 

Dinescu:  Ştiu  că, la un moment dat,  Adrian  Năstase  ne propusese ca  PDSR-ul    pună  pe Ticu  Dumitrescu   preşedintele  CNSAS …Eu am  spus atunci:   < dle, e  formidabil asta !  >

Dumitrescu:  Ştiu,  aţi  şi declarat,  am reţinut . Iniţial, am avut reacţia < Du-te domnule,  lasă-mă-n pace!  >; dar mi-am  zis  <  hai    fiu  mai şmecher decât el ! > .A doua zi  am  publicat  în  toată  presa centrală  condiţiile mele, care începeau  cu  CHEIA  - daţi-mi cheile! -    şi  continuau    cu  revenirea la  textul  iniţial .  Adică ce înseamnă  asta  “ siguranţă  naţională  “?   - <N-am nevoie de asta!  > 

Ce înseamnă  “ ofiţer de securitate care a făcut  “ şi  “ofiţer de securitate care n-a făcut “   poliţie politică? 

SECURITATEA, ÎN  ÎNTREGUL  EI, A FOST  UN  INSTRUMENT, UN   APARAT  ODIOS  AL  PARTIDULUI  COMUNIST.   Şi  bine-nţeles, lucrul acesta n-a convenit .N-am mai  primit  nici un fel de propunere . 

Dinescu:   Ei  s-au  asigurat  doar    au  făcut    propunerea …  

Dumitrescu:   Este cu  siguranţă   legată  de poziţia în care  a fost  pus atunci  dl  Onişoru 

¤ Cum  stăm  cu  dramele de conştiinţă?  

Dinescu: Există  tineri,  unii mai  puţini  tineri, care spun:   < d-le, cât mai  continuăm  cu chestia asta …cu  dosare …  noi ne-am născut  mai  târziu …se produc drame …  >  N-avem nici o  dramă !  De când sunt  la  CNSAS, singurele drame pe care le-am  văzut , sunt   ale celor care şi-au  văzut  dosarele  de urmărire,   şi  au  descoperit acolo  că i-a turnat  un frate, că  soţia…  Am  văzut   oameni care, după ce şi-au  citit  dosarul,   au  ieşit de acolo albi, după  60 de ani.  Astea sunt drame. 

      Dar drame ale inşilor  care au  torturat,  au  schingiuit,  n-am  văzut.  Au venit  cu seninătate; au venit   ofiţeri de securitate; am stat de vorbă cu unii , şi   spuneau: < dragii mei, ce era? Noi  respectam  ordinele!  >  Sigur că respectau ordinele , dar mulţi  dintre ei  au  făcut-o cu entuziasm .

Dumitrescu:  Nu  existau  ordine  scrise: “ucide!”; nu  existau  ordine scrise în  privinţa torturii; nu  exista aşa-ceva! 

Dinescu:   Cum  s-a  întâmplat  cu inginerul Ursu. Nimeni  n-a scris ordine  [ povesteşte  cum  s-a procedat; text  incoerent  ]   

¤ Actul   oficial  SRI cu evidenţa dosarelor Securităţii

Dinescu:   Dvs aveţi  pe masă un  document  pe care noi  la CNSAS  nu  l-am  avut . Din fericire,  ne-aţi dat  o  copie şi  nouă .   Este un  document  care atestă  nu  în  kilometri existenţa acestor  dosare 

Dumitrescu:  Încă  o dată.  Aceste documente sunt  oficiale.  

Dinescu  [ citeşte din  document;  amândoi  îl  comentează concomitent   încât  este greu de consemnat  ]:

  < Către Parlamentul  României …Senat  … Comisia pentru cercetarea abuzurilor … d- lui  senator C.T.Dumitrescu  … 15 septembrie 1990   …Vă trimitem     Evidenţele reţelei  informative  a  fostelor organe de Securitate  … strict  secrtet  [ era normal, să  fi  spus,  dragii  moşului, voi sunteţi  mai  tineri,  nu  vă pricepeţi,  toate evidenţele  sunt  la noi,    nu  vă bateţi capul  cu  evidenţa, sau  cu măsurătorile în  kilometri, noi le avem   ]  se regăsesc documente privind apartenenţa la reţeaua  informativă a vechilor organe …cca 487.000 de persoane [ informatori  clari, care existau deci  în ’90 , aproximativ 500.000 de informatori , în afara membrilor de partid  ] …cifrele nu  includ  persoanele informative ale fostelor organe de partid …  acestor persoane nu  li  s-au  întocmit  dosare , conform reglementărilor … evidenţa lor  era ţinută  de organele de partid...[ deci  primul secretar al judeţului  Iaşi , Ion  Iliescu, el răspundea,  avea sub  obrocul  lui,  toţi  informatorii  membri de partid din  judeţ  ]  din  punctul de vedere al  vârstei, situaţia care reiese din  documentele de arhivă  privind reţeaua informativă  este următoarea: peste 80 de ani,  53.000 de informatori …  între 71 –80 de ani, 86.000 informatori  … între 61-70 de ani, 102.118 informatori  … între 51-60 de ani,  62.000 … între 41-50 ani, 83.233 … între 31-40 de ani , 81.472… sub  30 de ani, 17.900 …  [ Se vede clar  că cei mai  puţini  informatori erau  tinerii de sub  30  de ani . Dar e o  grozăvie      53.000 de oameni de peste 80  de ani , erau  informatori!  Dar mai e ceva  subliniat   ] … datorită acestor aspecte,  se poate afirma că,  practic, cifrele cuprind în cea mai mare parte persoanele care au  fost  determinate prin  şantaj  şi  tensiune  morală …. >

       E clar    aceste persoane mai  în  vârstă,   aveau  probleme legate de  rudele,  prietenii, cunoscuţii  care au  făcut  puşcărie  -este o  tristă realitate -  şi  au  suferit de teroare, de spaime, de foame,  de ameninţări  - devenind  informatori  prin şantaj -  ca o  formă de supravieţuire;  altfel nu  pot    înţeleg  -  deşi  puteai  să refuzi  - sau  poate,  şovăiala să  vie o dată  cu  vârsta, să  fii  mai  vulnerabil.Nu ştiu  

Ei bine,  noi aceste date nu le aveam dacă  nu insistaţi   dvs, în acea perioadă a anilor ’90 .

Dumitrescu: Era un  gol   în  privinţa existenţei Comisiei  parlamentare privind   SRI.   Eu  am reuşit    impun  prin  vot în  Comisie -   ca să  voteze toată  lumea, fie că era de la opoziţie, fie de la PDSR  -   CONTROLUL  ASUPRA  ARHIVEI  FOSTEI  SECURITĂŢI. 

¤  Singura „ pedeapsă” pentru  securişti: publicarea în  M.O.  

Dinescu: Problema este următoarea.  E clar     s-ar putea să  fim  aruncaţi  în haos; să  încercăm  să reorganizăm  un haos, într- un  moment în care noi ar  trebui    ne limpezim, de fapt . Pentru că  nimeni nu-şi doreşte   ca timp de o lună    să se confrunte cu vechea Securitate. Mai ales că , noi   nu  dăm   cu  toroipanul,  nu   dăm nici   afară  din serviciu,    nici nu  ne scuipăm  în ochi  cu cei care  au fost la securitate.  Este o  chestiune de politeţe … Noi  nu  ne purtăm  ca inchizitorii .  Singura urmare este apariţia într-un maculator pe care nimeni  nu-l  citeşte, nu? 

¤ Doleanţele foştilor deţinuţi  politici 

Dumitrescu: Aşa  este . Dacă-mi daţi  voie – pentru    nu  ştiu dacă voi mai avea ocazia, nu  sunt aşa de dorit  să apar  pe la televiziuni  - începusem    vorbesc  aseară  despre un  lucru  destul de trist .   Întâmplător   sunt  în posesia unui  document,  aprobat de ministrul   g-ral-lt.  Pleşiţă  şi adjunctul  dânsului, secretar de stat,  g-ral lt. Iulian  Vlad.    Buletin  informativ  asupra tuturor FOŞTILOR  CONDAMNAŢI   pentru   infracţiuni  CONTRA SECURITĂŢII  STATLUI      aflaţi  în  ţară  şi  străinătate.   Subliniez încă o dată, apropo de ofiţeri  care au  făcut  sau nu  au  făcut  poliţie politică. Pentru că  -se spune -   cei  aflaţi  în  străinătate  n-ar  fi   făcut  poliţie politică . În care ce se spune?:  <   fie urmăriţi  pas cu pas descendenţii  foştilor deţinuţi  politici  >  Deci nici  copiii noştri, nici  familiile noastre nu erau  iertate.  Ei bine,  SUPRAVIEŢUITORII    acestei categorii  TRĂESC  ÎNTR-O  MIZERIE CRUNTĂ .   Astăzi  am  fost  la spital … fiind că  unul   dintre foştii  deţinuţi  politici , foarte cunoscut  în lumea noastră,    Atanasiu Constantin , a fost luat  din  nişte condiţii  grele, şi el  şi  soţia  sa, şi  internat de urgenţă  la Municipal. Aş fi  vrut     vorbesc de diferenţa între pensia unui  fost securist  şi  pensia unui  fost deţinut  politic. 

       V-am vorbit despre faptul    n-a îndrăznit  nimeni  să ia în discuţie LEGEA  pe care am depus-o,  privind anularea, desfiinţarea, tuturor condamnărilor politice din  perioada comunistă.  Trecem peste asta.  Această categorie   - pentru   chinurile prin care a trecut, pentru supărările pe care le-au  avut  -  aveau  dreptul la  următoarele:  dreptul la tratament şi la medicamente prioritar  gratuite. Şi  şi-au  permis guvernanţii  noştri, spre ruşinea lor,  să condiţioneze  această lege, să o  schimbe în fel  şi  chip 

Dinescu: Cum, oamenilor care s-au  îmbolnăvit în puşcărie, să nu li se dea nici tratamente?!

Dumitrescu: Este o  ruşine naţională.  I-am  spus preşedintelui   că n-am venit  să-i cer vreo  lege a recunoştinţei!   Deşi   poate am fi avut  dreptul   înaintea multora.  Dar  am fi vrut  numai  atâta:  ascultaţi-ne şi  pe noi.  Am  fi dorit ca dl Tericeanu  să ne invite -  aşa cum a făcut  preşedintele Băsescu   - să  stăm de  vorbă.  Noi, în demnitatea noastră, nu ne-am  dus să  protestăm   pe străzi.  Noi  nu  suntem obişnuiţi să  întindem mâna.   Cel care ar  fi trebuit  să aibă aceste obligaţii  morale,  trebuia să  fie guvernul.    Ce-am mai  cerut ?  Din  1994, am  dorit    ridicăm  în Bucureşti un  MONUMENT  NAŢIONAL , a celor care s-au  jertfit  în  lupta  împotriva comunismului .   În multe ţări  foste comuniste, aceste monumente s-au  ridicat  ( ex. Vilnius )  Trebuie să  spun – chiar dacă  supăr pe cineva – că l-am  convins pe fostul  prim-ministru ,  Adrian Năstase,  şi  mi-a zis că , în aceeaşi  zi,   hotărăşte în şedinţa de guvern. Astfel a apărut  hotărârea de guvern în  2003,   au demarat  lucrările, dar, în  2004,   s-au  sistat .

 Poate ne aude şi  doamna ministru  Mona  Muscă 

Dinescu: Într-adevăr, dvs,care aţi  fost  atât de mediatizat la început, nimeni  nu v-a mai  invitat . În ultima vreme  e o nebunie  … l-am  văzut  mult mai des pe Pleşiţă la televizor, decât  pe dvs. El spunea că e  fericit , stă la taclale ore- n şir  şi  Ticu  Dumitrescu, multă lume se întreabă dacă  nu s-a retras  la   mănăstire! 

¤ În România procesul  comunismului  nu este posibil !   

Dumitrescu: Ultimul  lucru pe care l-am prezentat  preşedintelui  Băsescu   -   pe care l-am făcut  cunoscut  în ziarul „ Ziua”   şi  „România Liberă”  ( în „Aldine”, care are o altă   politică  decât ziarul    ) [ text greu auzibil  şi   greu  de înregistrat ]  Plecând de la faptul că eu, am trecut  prin  toate închisorile şi   m-am  dăruit acestei  lupte  pentru   PROCESUL  COMUNISMULUI    ( la această lege,la statut,  la legea lustraţiei , ş.a )   am ajuns la concluzia că ASTĂZI   NIMIC NU MAI ESTE  ÎN  MOD REAL  POSIBIL.

 Pentru    în  Constituţia    noastră  nu  a fost  prevăzut un lucru clar: NU SUNT  PRESCRISE  CRIMELE  ÎMPOTRIVA  UMANITĂŢII .

Iar la legea mea,  a lustraţiei ,  Consiliul  Legislativ a fost  foarte clar:   mi-a fost  respinsă  prevederea  cu  referire la încălcarea  DECLARAŢIEI   DREPTURILOR  OMULUI,   încălcarea a TREI  CONVENŢII  INTERNAŢIONALE.    Şi,  ca atare, am zis: ce-a mai  rămas? …

 [ Aici  deschid o paranteză   S-a născut  o altă  iniţiativă , care are  ca nucleu  o asociaţie  cu    dezideratele   Pieţii  Universităţii  …. şi care, pe un  circuit  închis,   se strădueşte  de 7-  8  ani  să intervină   cu  medicamente strict  numai  pentru  foştii  deţinuţi  politici. Ei bine, această asociaţie A RELUAT  IDEEA PROCESULUI  COMUNISMULUI ,  şi IDEEA CA GUVERNANŢII    FIE  OBLIGAŢI , să aibă datoria morală,  să –şi  asume,  SĂ RECUNOASCĂ  CRIMELE  COMUNISMULUI.  Este o acţiune paralelă,  şi  cu mai  multe posibilităţi de a fi crezută, venind din afara   categoriei  noastre  - asta înseamnă  destul de mult   -  deci este o acţiune paralelă.  ] 

¤  Parlamentul    condamne crimele comuniste şi  să-şi ceară  scuze …

Ticu   Dumitrescu:  ….  Şi l -am rugat  pe  preşedintele Băsescu, să  convoace cele două  Camere a Parlamentului , şi  într-o  DECLARAŢIE , pe care s-o  supună  VOTULUI  NOMINAL    -  ca ţara întreagă  să vadă care dintre parlamentari    nu  vor SĂ RECUNOASCĂ CRIMELE COMUNISMULUI    şi  nu  vor  SĂ-ŞI CEARĂ  SCUZE  miilor, sutelor de mii de familii  care au  pierdut ce-au avut mai  drag  -  şi  cu asta AM ÎNCHEIAT  PROBLEMA FOŞTILOR DEŢINUŢI  POLITICI .   Şi  vă mulţumesc că  mi-aţi dat  ocazia să   spun  foarte deschis …

 ¤ Ce se face cu pensionarii ?  Cu  sănătatea?     

 Dumitrescu:  În  speranţa că    -   repet, dl Tericeanu    mă cunoaşte foarte bine şi  dânsul  ştie de ce  -   atunci  când   pune mâna pe bisturiu  şi  taie drepturile la grămadă ,  să ştie  că loveşte  şi  în  deţinuţii  politici 

 Dinescu:  Mie mi-a căzut  fisa  despre  dr Cinteză.  Pentru    în opoziţie mie mi se părea că este un  luptător adevărat. Iată,  taie foarte calm aceste drepturi   la sănătate, la grămadă. Pensionarii  rămân primele victime ale tranziţiei capitaliste pe care o traversăm.

Dumitrescu: La capitolul acesta , erodarea guvernului,  datorită acestor măsuri,  este masivă …

[…] 

---------------------------------------------------------------

 

V.)  9 martie  2005. TVR 1.Emisiunea “ Vorbe despre fapte “:  Dosarele Securităţii 

  Moderatorul    Marian  Voicu , are în  studio    pe Gh.Onişoru  (  preşedintele CNSAS  ),  Florin  Pintilie ( dir. Arhivelor SRI  ),  Stejărel  Olaru   şi   Secaşiu  (  membri ai  CNSAS ) 

Prin telefon,  Constantin  Ticu  Dumitrescu: 

¤ Predarea  arhivei  fostei  Securităţii 

 Gheorghe Onişoru:  Înainte de această  şedinţă  a  CSAT-ului , acum  un an,   un an şi mai bine,   când  fostul  guvern,  guvernul  prezidat de dl  Adrian  Năstase, ne-a dat  în  sfârşit  acest sediu   de arhivă de la  Popeşti  Leordeni .  Însă aici  lucrurile s-au  complicat,    firma care a câştigat  prima dată  licitaţia   a dat  faliment ,  au  fost  tot felul de chestiuni   şi  din această cauză  s-au  şi  tărăgănat  anumite lucruri.           Nu ştiu dacă am  fi avut arhiva gata, dacă  această  problemă  s-ar  fi  rezolvat 

Voicu: Dl  Timofte spune că, de 3 ani,  dvs ,  CNSAS, refuză  sistematic,  invocând permanent    lipsa spaţiului de depozitare.

Onişoru: E normal  să refuz,  pentru  că arhiva asta eu  nu  pot  s-o pun   în drum.   Cum  să vă spun?  Arhivele Securităţii fac parte din avuţia naţională.  E o chestiune: noi  toţi care am  fost  invitaţi   în faţa dvs,  am cam  terminat  Istoria  şi  ştim ce înseamnă   un astfel de dosar . E vorba de   chestiuni  foarte importante .  Aceste arhive trebuie preluate …

Voicu: Cum se face că, o dată  cu schimbarea   acestei decizii politice,  s-a rezolvat  şi  problema spaţiului?  

Onişoru: Problema spaţiului  de arhivă  era   rezolvată.  Nu era amenajată  … nici acum    De ex  mâine vom începe această operaţiune. Va veni  primul  tir   cu peste 50 tone de documente.   Da? Ei, încă nu  sunt  toate condiţiile: nu  am temperatură …vor mai  dura 4-5 zile …Însă   noi am decis să punem  imediat  în aplicare decizia CSAT-ului , pentru    acolo se vorbeşte de o dată  limită:  31 martie. Pentru  12 kilometri !  Ceea ce  vreau  să vă spun  că e o dată nerealistă , însă  vom  încerca.  Să vedem, o  să preluăm  zilnic, inclusiv  sâmbăta şi  dumineca,  şi o  să vedem  până pe 31 martie ce se poate face .

Voicu:  Dle Secaşiu ,  ce înseamnă  o  decizie politică  luată de CSAT, de fapt?

Secaşiu:  Mie  mi-e greu    comentez  această afirmaţie care nu-mi  aparţine -  aparţine d-lui  Onişoru.  Eu   cred    CSAT-ul  ia decizii strategice pentru  interesul naţional,  şi această decizie a CSAT-ului,       o  consider  în această accepţie,  strategică   şi de importanţă majoră pentru  societatea românească. Consider  că începând , sau  nădăjduiesc, ca din acest  moment,   raporturile pe care CNSAS-ul,  ca instituţie a societăţii  civile, le-a avut  cu  deţinătorii de arhive, şi  în  principal  cu  SRI  care deţine grosul arhivei  fostei Securităţi,   care urmează    revină  în  custodia CNSAS –ului,  să se îmbunătăţească  şi  să ajungă  într-o  normalitate pe care , aşa cum  spunea dl  Onişoru,   o  aşteptăm  de 5 ani. Eu, de asemenea,  aş vrea să fac o precizare,    PREDAREA ARHIVEI   nu a început, sau nu va începe,  pe data de 10 martie -   aşa cum  s-a spus  într-un  Comunicat  comun  al  Biroului de coordonare al  CNSAS  şi semnat  şi de dl  Timofte  -   A ÎNCEPUT  ÎN ANUL   2001, cu primele  dosare cerute de CNSAS. Faptul  că nu   s-au preluat  până acum  toate  dosarele care fac  obiectul legii  noastre,  s-a datorat acestei  probleme de spaţiu,  problemă pe care n -o  consider  încheiată   -   şi  ţin    subliniez  acest  lucru  - şi  apreciez   uşor PRIPITĂ DECIZIA  COLEGILOR  MEI   din  Biroul   de coordonare, de a se începe de  mâine această preluare,  în  condiţiile în care spaţiul  acela menţionat   şi  în  hotărârea CSAT-ului  - respectiv  depozitul de arhivă de la Popeşti Leordeni  -  încă nu  dispune de condiţiile necesare   din  punct de vedere arhivistic (   respectiv  lumină   şi  încălzire ) pentru a putea fi  preluate dosarele -  aşa cum a spus şi  dl  Onişoru  - filă  cu  filă , nu  cu  tirul,  cu camionul,  aşa cum ne-a ameninţat  dl   Timofte acum  3 ani . 

Voicu: L-aş  întreba pe dl  Pintilie ,  de ce se face această măsurare cu  kilometru, la nişte dosare  despre care dl Ticu  Dumitrescu   spunea că,  încă  din  1993,  ştie că  sunt  2  MILIOANE  DE  DOSARE ? 

Pintilie: Dacă-mi  permiteţi,  aş vrea să   mai fac şi  eu o  scurtă precizare,  înainte de a   lămuri  subiectul metrilor şi  kilometrilor. Legea 187   votată  în   decembrie 1999, este destul de clară  în ceea ce priveşte   faptul    CNSAS  trebuie să primească  în gestiune TOATE  DOCUMENTELE  CREATE  DE SECURITATE ,   CARE NU  PRIVESC  SIGURANŢA NAŢIONALĂ,  indiferent   de deţinătorul  lor actual.  Şi  subliniez acest fapt pentru     SRI  nu este singurul  deţinător al acestor documente .  Mai  sunt  şi alte instituţii ale statului  român care 

Voicu:  Să le precizăm 

Pintilie: Ele sunt  precizate de lege:  Ministerul de Interne, Arhivele Naţionale,  Ministerul Apărării Naţionale,  Ministerul  Justiţiei , SIE ,   şi mai  sunt şi altele. În ceea ce priveşte faptul     mâine va începe predarea  dosarelor,  Comunicatul  comun  dintre SRI  şi CNSAS  prevede că va începe PREDAREA ACCELERATĂ   începând de mâine.  Evident    dosarele au  fost  predate CNSAS ,pe cele punctuale,  din  2001.  Până  în prezent   au  fost  predate cca 20.000  DOSARE  sau  -  în metri liniari – 700  METRI LINIARI.Vă  dau  această unitate de măsură  nu pentru că   a inventat-o  SRI-ul , ci pentru      este o unitate de măsură  internaţională   în arhivistică.  

¤  Statistică   şi  eludare

Voicu:  Câte dosare aveţi ,   în prezent,  în  total,    în arhivă?   

Pintilie: Deocamdată  NU LE  ŞTIM,   NU LE- AM  NUMĂRAT .

Voicu: Şi  cum de ştie dl  Ticu  Dumitrescu  că sunt  2  milioane, într-o  Notă primită de la SRI?   

Pintilie:DE CE MĂ  ÎNTREBAŢI  PE MINE ŞI  NU PE DUMNEALUI?  Daţi-mi  voie să-mi  continui  ideea.  Vă spuneam că au  fost  predaţi   CNSAS-ului  700 metri liniari; 1 metru liniar are 5.000 de file document; asta  înseamnă    le-am predat până acum  3.500.000.000  de  file-document.  

Voicu: Câţi   kilometri  sunt  în  total? 

Pintilie: Daţi-mi  voie    continui  … Mâine le vom preda 100  de metri  liniari , cu  20.000 de dosare. Adică  exact  acelaşi  număr de dosare, pe care deja le-au  primit. Vedeţi  că e o diferenţă  evidentă    între metri liniari. Până acuma  am predat  700 m. liniari  - 20.000 de dosare;   mâine predăm  din  nou  20.000 de dosare ,   dar ele vor face numai  100 m liniari, adică  500.000 de file.   Un dosar  creat  de Securitate  - şi  nu numi de securitate, ci indiferent de care instituţie -  nu are o  dimensiune stass ,  nu  toate dosarele au  100 sau  200 de file; un  dosar  poate să aibă 3 file sau  1000 de file. De aceea nu este  semnificativ numărul de volume sau    de dosare,  ci semnificant,   în metri liniari. 

Voicu: De unde ştie CNSAS-ul    câţi  kilometri sau  câte documente aveţi, în realitate.,  în arhiva SRI? 

Pintilie:   Dar care lege precizează  faptul că   CNSAS-ul EXERCITĂ UN ASTFEL DE  CONTROL    asupra deţinătorilor de arhivă?  DE CE TREBUIE    ŞTIE  CNSAS-ul  ACEASTĂ  CIFRĂ ?   Am declarat  public că  sunt  20 kilometri.

Voicu:  De unde ştie  CNSAS  că nu veţi „peria” această arhivă? Că nu  veţi  ascunde o parte de dosare? 

Pintilie:  Cred    se porneşte de la BUNA CREDINŢĂ   a fiecărei  instituţii. Şi  eu cred    SRI  şi-a demonstrat prin fapte,  în ultimii  5 ani,  această bună-credinţă.  Faptul    în arhiva actuală    a CNSAS-ului , 99%   din  documente provin din arhiva SRI-ului , cred  că e o dovadă a ceea ce spun. 

Voicu: De unde ştiu    cei care preiau aceste dosare,  că n-au  fost extrase  file esenţiale din aceste dosare? 

Pintilie:  NU CRED    POATE  FI  IMPUTAT  SRI-ULUI   modul  în care  au  lucrat    fostele cadre ale Securităţii .  SRI-ul  este altă  instituţie. 

Voicu:  Dvs  nu  aţi  operat  pe nici un  dosar?

Pintilie:  În  nici  un   fel NU  S-A UMBLAT  ÎN  DOSARE ,  câtă vreme ele s-au aflat  în  păstrarea SRI 

¤  Criza din   CNSAS  

Voicu: Care este miza acestui transfer ?

 Stejărel Olaru:  Cum  spunea dl  Onişoru,   CNSAS împlineşte astăzi  5 ani.   Legea a fost  votată  în decembrie  1999,dar instituţia funcţionează  din martie 2000.  Pentru a ne face o  idee asupra mizei  de care  m-aţi  întrebat,  poate c-ar  trebui    sumarizăm  cât se poate de scurt, ce s-a întâmplat  în aceşti  5  ani  la CNSAS . Este foarte important . CNSAS a fost  o instituţie nou  creată,    nu mai  exista o astfel de instituţie în  România,   şi a avut  anumite dificultăţi,  începând cu martie 2000: nu a avut  personal calificat;  nu a avut  un sediu; nu a putut  să preia o arhivă, pe care trebuia s-o aibă.  

      Dar , din  2002,  au intervenit alte probleme. Spre ex., în octombrie 2002,   COLEGIUL  CNSAS  A FOST  BLOCAT  pe o perioadă de timp.  Chiar dl  Onişoru  - preşedintele Colegiului – a adresat  o scrisoare  preşedinţilor celor două Camere  ale Parlamentului, cerând deblocarea  SITUAŢIEI DE  CRIZĂ    de atunci.  Ei bine, CINE A PROFITAT   de această  criză  şi  cine a  profitat de această perioadă   de 5 ani , în care lucrurile  au  încercat  să se aranjeze? În  primul  rând  - eu cred – FOŞTII  OFIŢERI DE SECURITATE  ŞI  SERVICIUL  ROMÂN  DE INFORMAŢII . 

   Am să  vă citez  o declaraţie făcută  de    dl. Radu Timofte,  directorul  SRI, la o  emisiune televizată,  în ianuarie   2005, care explică   foarte clar aceste lucruri. Moderatorul  spune:  < Criza continuă  în relaţiile SRI –CNSAS. 4 ani am asistat   la o  dispută  spectaculoasă , cu  răsturnări,  cu demisii,  cu blocaje în CNSAS, cu SRI-ul care a dat  contradeclaraţii . A  fost  un  război  continuu,  mai tare decât  Iliescu –Năstase. Am asistat  4  ani …  >   Radu Timofte:  <  Dar întâi a fost  războiul  mai  puternic  în  interiorul  CNSAS-ului ,  şi  după aceea între CNSAS şi  SRI   >  Moderatorul: < Poate dvs aţi  profitat de asta ,  şi va venit  bine, nu? >   Radu  Timofte:  <   De ce nu?  Aşa este în  politică ! >   Deci iată,  directorul  Serviciului  de  Informaţii  recunoaşte     a  profitat de aceste  relaţii  conflictuale.   Cum a profitat? REŢINÂND  ARHIVA  SECURITĂŢII  ÎN GESTIUNEA  SA , deşi Legea 187 spunea clar  că arhiva  se predă imediat  CNSAS –ului. 

Voicu: Poate că s-a descărcat de responsabilitate,  atât  timp  cât  spune că  <   m-am  rugat  tot  timpul  de CNSAS,    ia aceşti  kilometri de arhivă  >.Au  fost declaraţii  publice.

Stejărel  Olaru: Au  fost declaraţii  publice a unora  dintre membrii  CNSAS,  care se plângeau    nu primesc   arhiva.  Şi  nu mă refer  la arhiva…

¤  Refuzul  SRI  de a elibera dosarele

Secaşiu: Declaraţiile publice ale colegilor mei au  fost  făcute pe fondul în care,  din  dosarele cerute punctual – pe care le-a menţionat  şi  dl  Pintilie   - respectiv cerute punctual, ACEL  DOSAR    îl  dorim, pentru  ACEA PERSOANĂ   care face obiectul  activităţii   CNSAS-ului , în  diferite situaţii.Fie  verificări  obligatorii  făcute de  CNSAS   asupra unor candidaţi  în alegeri,  fie pentru accesul  la propriul  dosar . Cereri  îndreptăţite , în ambele situaţii,  PERFECT ÎNDREPTĂŢITĂ ŞI  PERFECT LEGALE , priveau  DOSARE  PE  CARE NU LE-AM PRIMIT!

      Or acest  lucru îl reclamau  colegii mei  public,   eu  îl  susţineam  la  nenumăratele întâlniri  pe care le-am  avut   cu  diferite foruri ale statului , de la  ŞEFII  SERVICIILOR DE INFORMAŢII   până la  PREŞEDINŢII  ŞI  PREMIERII   României, din  toată această perioadă de 5 ani.

 Aceste lucruri punctuale le-am cerut .  Dl  Timofte a spus că  nu vrem  să primim dosarele.Vă amintesc sintagma aceea  cu   tirul,  pe care tot  domnia sa a lansat-o şi  pe care o  consider nefericită  şi   - dacă vreţi  -  denotă  o anumită  mentalitate  care există   şi care,   din  păcate,  mai  persistă  …. 

Voicu:   Dacă  îmi  permiteţi  să trag  o  concluzie:  ideea că  SRI  a vrut  să predea toţi cei  12 kilometri  de arhivă;  dvs,  din  lipsă de spaţiu,    aţi cerut  doar  anumite dosare …

Secaşiu: Exact . Acele dosare de care aveam  nevoie  în activitatea de zi  cu  zi.  Urmând ca …

Voicu: … iar  SRI-ul  voia să scape de  cei   12 kilometri  …. 

Pintilie:  Îmi  permiteţi  să fac  o scurtă  precizare şi     MĂ DECLAR  ÎN  DEZACORD  cu  cei  doi  colegi care şi-au  exprimat  punctul de vedere  anterior.  Serviciul  Român de Informaţii    n-a avut  nici o  implicare  în  conflictul  - dacă putem  spune aşa – intern din  CNSAS .  El  nici nu  s-a bucurat  nici nu    s-a  întristat , de aceste tensiuni  interne, dintr-o instituţie cu care nu are nimic de- a - face.  Singurele relaţii  dintre noi  şi  CNSAS  sunt relaţiile dintre o  instituţie care deţine   o arhivă   în  custodie, pe care trebuie s-o predea celeilalte.

Voicu:  Era vorba de o declaraţie a şefului  dvs    O  declaraţie publică 

Pintilie:   Nu cred  că rezultă  din acea  declaraţie    SRI  a făcut altceva  decât  să asiste pasiv la aceste tensiuni  interne.

¤ Pintilie:  SRI n-a obstrucţionat   

Voicu:  Revin  cu  întrebarea …

Pintilie:    răspund  la acea întrebare. Era obligaţia Consiliului General  al  Municipiului  Bucureşti 

 potrivit  legii,  să asigure un  DEPOZIT  DE  ARHIVĂ, 

Onişoru: …până la 30  decembrie 2000 

Pintilie:  Sigur. Şi  faptul  că acest  lucru  nu  s-a întâmplat , nu este o  vină a  SRI.  Faptul că  au  fost declaraţii, începând cu anul  2003,   potrivit  cărora, SRI   este gata să  predea 12 kilometri  de arhivă  CNSAS-ului ,  fără  nici un fel  de negociere, fără  nici un fel  de discuţii   în comisia mixtă …

Voicu: De ce n- aţi  început  să predaţi  câte 100 de metri?  

Pintilie: Pentru  simplu motiv…  Acele declaraţii   au  fost reacţii    la poziţii  exprimate de anumiţi  membri ai   Consiliului  CNSAS ,   care acuzau  SRI   că obstrucţionează  predarea   dosarelor.  Nu.   Serviciul  Român de informaţii  n-a obstrucţionat   predarea dosarelor. Ca dovadă,  în  pofida acelor tensiuni interne,   din  2001 până  în  2005 , au  existat  predări  continue de la SRI  la CNSAS .  Activitatea de predare a funcţionat  normal. 

¤ Onişoru:  CNSAS  a fost  născut  şi   abandonat  

Voicu: Cum este dl  Onişoru?  Care e de fapt  adevărul?

Onişoru:  Adevărul  este că   legiuitorul,  în momentul  când a creat  instituţia noastră, a făcut  exact  cum  se întâmplă  cu un  copil  care este  născut  şi abandonat  în faţa unui  uşi.   În  mod normal era ca , atunci  când  a apărut  instituţia aceasta,      fie identificate spaţiile de arhivă,     fie identificat  un sediu .     Eu n-am mai  auzit  încă,  până la CNSAS … cred că  SUNTEM PRIMA INSTITUŢIE  care a apărut  în România , o instituţie  FĂRĂ  SEDIU.  Timp de un an de zile,   noi am fost , dacă vreţi, la mila , la bunăvoinţa unor deputaţi   care ne-au  pus la dispoziţie în  Parlament   două camere ….

Voicu: Dar nu prea  v-am  auzit  în aceşti  4-5  ani de existenţă …  strigând după  spaţiu, mergând la Parlament  şi  spunând 

¤ Preşedinţi  şi  premieri  - dezinteresaţi  

Onişoru:  Nu era treaba Parlamentului, era treaba  Consiliului General Bucureşti .S-au  făcut  foarte multe  întâlniri;  am  văzut  foarte multe spaţii.Ne-am întâlnit  cu dl.  Isărescu , când era primministru,  ne-am întâlnit  cu  fostul  preşedinte Emil  Constantinescu,  cu  fostul preşedinte Ion Iliescu,   cu  fostul    premier  Adrian Năstase .  Deci  au  fost  făcute   N+ 1 intervenţii.  Cred că  am o mapă  groasă… 

¤ Documentele care privesc siguranţa naţională 

Voicu: Ca să depăşim această  problemă a spaţiului       

Onişoru:   Dar cred că  asta  este importantă  până la urmă, şi  am început  operaţiunea… 

Voicu: Am văzut    brusc, în urma unei decizii   CSAT,  problema   s-a rezolvat. Anul  acesta,  dvs aţi declarat  brusc că  VEŢI  PRELUA TOATĂ  ARHIVA  SRI,  nu numai  cei  12 kilometri.

Onişoru: Exact! 

Voicu: Cum  aţi  ajuns la această  concluzie?

Onişoru: Păi am  discutat  … Am avut  o discuţie, pe baza hotărârii Consiliului  Suprem  de Apărare a Ţării ,  care este destul de clară  din acest  punct de vedere, pentru    acolo  sunt  două  articole:  articolul 1 care spune că cei  12 kilometri , pe care SRI-ul  îi are gata,  să-i predea   CNSAS-ului  până pe  data de 31 martie,  iar articolul  2  spune că   SRI  predă  şi  CNSAS primeşte, până la sfârşitul  anului,  ÎNTREAGA ARHIVĂ, CU EXCEPŢIA  DOCUMENTELOR CARE PRIVESC SIGURANŢA NAŢIONALĂ .     

¤ "Indezirabilii ": Pleşu, Patapievici,  Dinescu,  Secaşiu, Olaru  

Voicu: Aici este problema,  la aceste documente care privesc siguranţa naţională.

Onişoru: Aceste documente vor fi tranşate în  COMISIE MIXTĂ,  care înseamnă,  de ex., eu  cu  dl  Secaşiu, dl Pintilie,  nu  cu  dl  OLARU,  ci  cu altcineva…

Secaşiu:  O precizare:  dl  SECAŞIU   este indezirabil     la aceste  comisii  mixte.   Îl  rog  pe dl  preşedinte să-şi  amintească , nu am mai participat  din anul   2002…

Voicu: Cine v-a declarat  indezirabil? 

Secaşiu: Tacit. A fost  făcută această eliminare a mea, din aceste comisii  mixte. Evident din iniţiativa părţii  celeilalte.

Voicu: Ca să  înţeleg, faceţi  parte din acest  GRUP PLEŞU,  PATAPIEVICI,   DINESCU?

Secaşiu:  M-aş  feri   să mă declar  de partea unui anumit  grup.  Consider     fac parte din  grupul celor care doresc APLICAREA  LEGII  187  NEÎNTÂRZIAT .   Şi  am cerut  şi am  subliniat  problemele pe care le-am  avut  în  colaborarea cu  SRI,   nu  din  dorinţa de a ne amesteca   - aşa cum  am  fost  acuzaţi  -   în activitatea unei  instituţii  fundamentale a statului   de drept, ci ,  din  contră,  tocmai  pentru a asigura buna funcţionare a altei  instituţii  a statului de drept ,  de asemenea   fundamentală  şi  necesară  cetăţenilor acestei  ţări . 

¤ Eşalonarea predării   dosarelor:  informatorii,  urmăriţii ,  dosarele personale

Voicu: Dle Pintilie, ce conţin  aceşti  12 kilometri  de dosare? E un salt  uriaş, de la   700 de metri  predaţi  până acum ,  în  5 ani,  la 12 kilometri, e un salt  uriaş !  

Pintilie: După  cum aţi  putut  constata, faptul    se produce acest  salt ,  nu este o dovadă  a  rea voinţei  Serviciului  Român de Informaţii .   

Voicu: M-aţi asigurat  deja de aceasta . Ce conţin aceste dosare?

Pintilie: Sper.  Sunt, în  principal,  DOSARE  ALE  PERSOANELOR CARE  AU  COLABORAT CU SECURITATEA.  Şi ,  de comun  acord   cu  dl preşedinte Onişoru , cu  ACESTE  DOSARE   vom  începe  predarea …

Voicu:  INFORMATORII? 

Pintilie:  Sigur că da. Pentru  că au  existat  destul de multe zvonuri    lansate  în mas-media,  potrivit cărora  SRI  ar  dori    umple   spaţiile respective,  cu  tot  soiul de   documente lipsite de orice relevanţă. Or, cred că  din acest  punct de vedere,  am pus accentul  acolo  unde trebuie.   După   care vor urma dosarele PERSOANELOR  URMĂRITE .   În acelaşi  timp,  la solicitările punctuale ale CNSAS -ului ,   adresate de cetăţenii care vor să-şi vadă  DOSARELE PERSONALE ,  vom  preda  dosare şi    punctual.  La solicitările cetăţenilor.

Voicu:   Daţi-mi  un   exemplu de CERERE PUNCTUALĂ,    rog.

Pintilie:  Domnul  preşedinte Onişoru  vă poate da…

Voicu:  Dvs veţi  aproba aceste cereri . Aşa că v-aş  ruga să ne spuneţi ce  înseamnă  o CERERE PUNCTUALĂ    în  viziunea SRI?  

Onişoru: De ex. cererea dvs.  Dacă vreţi    vă vedeţi  dosarul,  faceţi  o cerere  la CNSAS,  şi  CNSAS  solicită la SRI,  la  SIE şi la MAPN,   informaţii  despre dvs. Dacă aceste informaţi ,  dosare,  există, ele vin  la  CNSAS,  şi  vi  le punem la dispoziţie.

¤ Criteriile  … "siguranţei  naţionale" ( legea  nr.59 /  1991  )

Voicu: Dacă  sunt  un important  personaj  politic, aflat  fie la putere,  fie în  opoziţie,  fie la vârful  opoziţiei,  cum veţi  discerne  dacă daţi  sau  nu  acest  dosar, dle Pintilie? 

Pintilie:  Numai  din  punctul de vedere al  siguranţei  naţionale.  Siguranţa naţională,  aşa cum este ea definită  în  LEGEA SIGURANŢEI  NAŢIONALE .  Legea 59 /  1991. 

Voicu:  Îmi  puteţi  spune  ce prevede? 

Pintilie: Acolo  sunt  nişte criterii  foarte clare, care se referă  la   INDEPENDENŢA, SUVERANITATEA   NAŢIONALĂ,  la ACŢIUNI  DE  SPIONAJ,  la ACŢIUNI DE  TRĂDARE , SABOTAJ. Acestea sunt  elemente ACTUALE, ÎNCĂ,  care privesc siguranţa naţională.  În rest , nu  ne  interesează absolut deloc ce poziţie politică  ocupă  personajele din aceste dosare .  

Voicu: Cam  în  cât  timp  ar  trebui  să daţi  un  răspuns CNSAS-ului? 

Pintilie:  În maxim  30 de zile, întotdeauna au avut  răspunsurile . 

¤ Obstrucţii  SRI 

Secaşiu:  Permiteţi     completez această  afirmaţie,  întrucât    consider    nu este   în  totală  corespondenţă  cu realitatea.   Avem  NENUMĂRATE   SITUAŢIII   DE  SOLICITĂRI  PUNCTUALE    făcute SRI-ului ,  asupra cărora,  din  motive necunoscute  nouă,  NU AU  FOST  ONORATE  până acum  N-aş vrea să dau  exemple de nume, de persoane 

Voicu: Dacă  nu este interzis de lege, cred că  o puteţi face … 

Secaşiu:  Întrucât  sunt  persoane publice,  voi  putea da. De exemplu, am  solicitat  dosare ale  unor personalităţi,  oameni  cu  rol  important  în  istoria naţională ,  figuri precum  monseniorul  VLADIMIR  GHIKA    - o  figură  emblematică  a bisericii creştine misionară   în Asia şi  Africa -   NE-A FOST REFUZAT.  Am mai  avut  o  emisiune la TVR.Internaţional,  tot  cu dl Pintilie, în urmă  cu vreo  lună de zile,  am nădăjduit  că această deschidere, manifestată mai  nou  de dl  Timofte,  se va materializa şi  prin acest gest   de bună  voinţă  şi de reparaţie  morală . Nu am  primit  NICI UN SEMNAL   din partea domniilor lor. Aş da exemplu  cu totalitatea  DOSARELE  DE  URMĂRIRE ale  lui  CORNELIU  COPOSU .  El ne-a fost  livrat la CNSAS în  forma în care l-a declasificat  fostul  director al  SRI,  Virgil  Măgureanu,   respectiv cu pagini  xeroxate  din  originalul  dosarului,  şi  cu o bandă de hârtie lipită  peste numele ofiţerilor de securitate care au  lucrat în acel  dosar,  în anii'80.

Voicu: Aici vreau  o  clarificare, despre care v-am  şi  întrebat .  Aţi declarat  că SRI  nu  a făcut  nici un fel de intervenţie  în aceste dosare.

Pintilie: Eu  lucrez  în   SRI  din  1993. Şi  pot      spun că ,  din  1993 şi  până  în prezent , NU  S-A FĂCUT  NICI  O  MODIFICARE  ÎN DOSARE .   Pe de altă parte,   se porneşte  - am senzaţia   -  de la premiza complet  falsă   că TOŢI  CETĂŢENII    României  au  fost   URMĂRIŢI DE SECURITATE, şi că pentru  fiecare ar trebui  să existe un  dosar   mai  gros sau mai  subţire. E O PREMIZĂ  FALSĂ. Este în mod evident  o premisă falsă. 

Secaşiu: Probabil  monseniorul  Ghika, care a murit  la Jilava în  1952,  a fost  urmărit de  …nu ştiu … serviciile bulgare  sau iugoslave ale vremii 

Pintilie: Aş vrea să    întreb dacă   aţi  primit  ceva de la Ministerul  Justiţiei?   

Secaşiu:  Nu este relevant. Nu  are legătură  cu 

Pintilie:  În  moment  ce o altă  instituţie ar  putea să  deţină  un astfel de dosar, întotdeauna este vinovat  SRI ! Eu vreau    vă spun altceva.   În perioada 2000 -2005 , SRI  a efectuat  peste 80.000 de verificări  la solicitarea CNSAS . Din aceste 80.000  de verificări,   cred  că cazurile pe care le reclamă  dl  Secaşiu  … SUNT  INSIGNIFIANTE.  

Secaşiu:  Sunt  mult mai  numeroase, vă asigur . Am dat  doar  câteva exemple. 

Pintilie: Sunt  nesemnificative  faţă de  volumul mare al  răspunsurilor pe care le-aţi  primit . ASTA NU  ÎNSEAMNĂ    SRI  ÎNCEARCĂ  SĂ ASCUNDĂ  CEVA .  SRI  nu are nici un interes să ascundă   nimic!

Secaşiu:  Este exact  contrar! Eu v-am dat  exemple şi  vă pot da şi mai multe.

Pintilie:  Dacă  dorim     păstrăm  un  dosar  în arhiva SRI,  o putem face legal,  conform legii,  într-o  discuţie în  comisia mixtă .  NU AVEM CE    ASCUNDEM  ŞI DE  CE    ASCUNDEM.

Secaşiu: Dar  atâta timp cât  dosarul cerut de noi   nu  ajunge în  comisia mixtă,  se presupune că este  reţinut de dvs,  după  noi,  ILEGAL. 

Pintilie:  Puteţi  să presupuneţi  ce doriţi!   Dvs aţi declarat  că n-aţi participat la şedinţele de comisie …

Secaşiu: Din anul  2002. Dar cererile despre care am  vorbit  sunt  din anul  2000.

Pintilie: Cererile nu  s-au terminat  în anul  2002; la ele au participat reprezentanţi ai  Consiliului.Eu nu pot  să vă dau acum un  răspuns exact  privind cazurile relatate …

Voicu:  Dle Onişoru,  aţi  participat  la  toate aceste comisii  mixte?

Onişoru:  Evident . 

Voicu:    Aţi  putea da  şi un motiv pentru care  dl  Secaşiu  nu   mai  face parte de trei ani  din aceste comisii?   

Secaşiu: Cred că pe dl  Pintilie ar  trebui  să-l  întrebaţi . 

Pintilie:  Nu    pot da nici un  răspuns , pentru    SRI  nu poate impune,  sub  nici o formă,  prezenţa sau neparticiparea vreunuia din  membrii  Colegiului. Conform protocolului,  preşedintele Onişoru  poate  fi  însoţit   de unul  dintre membri.

Voicu: Dvs sunteţi  mulţumit de răspunsurile care vi  s-au dat?  [ cuvinte suprapuse, neclare  ]

¤ 1990:  împărţirea arhivei   fostei  Securităţii       

Stejărel  Olaru:  Am  o  întrebare.  Îmi  puteţi  spune  câte dosare de INFORMATORI   aveţi? 

Pintilie:  NU AVEM  O  CIFRĂ EXACTĂ.

Olaru: Dar aţi  făcut  o declaraţie în  1997,  la Europa Liberă,  când aţi  spus că,   în arhiva pe care  o  conduceţi , sunt  24 kilometri  liniari  şi  136.000 de dosare   de informatori.  Atunci aveaţi  o cifră !

Pintilie:  Probabil   că,  între timp,  lucrurile au mai  fost  aranjate,  inventariate în mod corect 

Olaru: Ce înseamnă  " în mod corect "?  Adică  până atunci nu  erau  inventariate bine? Aţi  găsit  o nouă modalitate  de inventariere? 

Pintilie:   Este o posibilitate.  N-am  găsit  o  nouă  modalitate de inventariere. 

Olaru:  Şi atunci?   Dvs  nu mi-aţi  răspuns … spuneţi  că nu  aveţi    un număr …    

Pintilie: Dacă    opriţi  puţin  şi-mi daţi  voie să  răspund,  o să  vă răspund. Da?  În 1990 ,  Serviciul  Român de  Informaţii    a preluat  de la  Ministerul  Apărării Naţionale , O PARTE   din  arhiva Securităţii.  A PRELUAT- O  FĂRĂ  FORME  LEGALE , fără să  numere  dosarele  la momentul respectiv. 

 Olaru: Exista Hotărârea  nr. 1934 / 1990  a  Consiliului de Miniştri,   care a împărţit  arhiva  la diverşi  deţinători de arhive.  

Pintilie: Exact . Dar  nu  s-a făcut  o  numărătoare  foarte clară a dosarelor. Ele erau   împrăştiate.  O parte din  dosare încă mai   erau  în  fişetele ofiţerilor . Aceste dosare au  fost  clasate , potrivit  unor ordine foarte stricte,  în  1990-1991.   Lucrătorii care au mai  rămas în  SRI,    au  fost  obligaţi  să-şi  golească  fişetele  de aceste documente şi  să le claseze la  arhivă .  Aceste cifre au  fluctuat 

Olaru:  Dar  dl  Ticu  Dumitrescu   are nişte cifre primite chiar de la  SRI   în  1993 …

¤ Cartoteca  şi  microfilmele rămân  la SRI 

Voicu:  Pe dl  Ticu  Dumitrescu  îl  vom avea  la telefon  şi ne va  lămuri     Pănă  atunci, dle Onişoru,  aţi  fost  mulţumit   cum  a decurs discuţia?  Aţi  fost  mai rezervat .

Onişoru: Da,  eu  în general  sunt  mai rezervat …   pentru    … am şi  experienţa asta …  5 ani de zile … 

 am câştigat  în  experienţă  - dacă  doriţi  - este o  muncă  foarte complexă ,   e vorba de o mare cantitate de muncă .  Nu putem   - cel puţin  acesta este punctul meu de vedere  -  nu  putem  să negăm faptul  că, de ex.,  la alegerile locale  de anul  trecut,  SRI-ul  A VERIFICAT  35.000  DE NUME ÎN CARTOTECĂ .  E o realitate.  Şi  primul care ne-a trimis aceste date, a fost SRI .  E  clar     

Voicu:   Dar ESTE DE COMPETENŢA  SRI  SĂ VERIFICE CANDIDAŢII  la alegerile locale şi  parlamentare?! 

Onişoru: E  vorba de verificarea în cartotecă . Da.

Voicu: Iar cartoteca va fi  predată  în  final,  după  câte  înţeleg.

Onişoru:  Da.   CARTOTECA  ŞI  MICROFILMELE RĂMÂN  LA  SRI  şi  vor  fi  predate în  final 

Secaşiu: Membrii  Colegiului  CNSAS,  au acces aleatoriu    şi  întâmplător.  De fapt ,   accesul  la cartotecă , este  LA LATITUDINEA  SRI.

Voicu: Ce înseamnă asta? 

Secaşiu: Respectiv, au  fost  solicitări  punctuale  din partea membrilor Colegiului ,  chiar  cu  ocazia alegerilor   locale, când doi  membri  ai  colegiului,  printre care şi  subsemnatul ,  am  încercat  să facem   cercetări  la cartotecă   ( conform  protocolului   nu  era obligatorie prezenţa preşedintelui  cum spune dl   Pintilie   ),  şi NE-A FOST REFUZATĂ ACEASTĂ VERIFICARE  LA  CARTOTECĂ .Ca atare,  au  existat  solicitări de a face verificări la  cartotecă , dar,  din  motive care ne scapă ,  am  fost refuzaţi .

Voicu: ce este această cartotecă? 

Pintilie: Ca la bibliotecă.  Nişte clasoare metalice , cu sertare,  în care se află  fişe care ne spun  CE PERSOANE  AU  DOSARE  în  arhivă,  ce numere de dosare sunt,   şi care este locul de păstrare. Bucureşti  sau  judeţul  în care se păstrează  dosarul respectiv. 

Voicu:  Înţeleg că veţi  păstra anumite  documente care privesc siguranţa  naţională, dar veţi  preda întreaga cartotecă?  

Pintilie:  Nu  vom  preda întreaga cartotecă  pentru  că,  în mod normal, dacă păstrezi  un  dosar   care priveşte siguranţa naţională,  trebuie să păstrezi  şi  fişa   referitoare la  dosarul respectiv. 

 

 ¤ Ticu  Dumitrescu:  reaua  credinţă a SRI 

Voicu:  Îl avem la telefon pe dl  Ticu Dumitrescu.  Bună seara.   Sunteţi  la Timişoara . V-am  invitat la această  emisiune, dar  aţi  spus  că plecaţi  la Timişoara.  Aţi urmărit  discuţia  noastră? 

Ticu  Dumitrescu:  Am  urmărit-o parţial, n-am  fost de la  început. 

Voicu:  Am  discutat despre aceşti faimoşi metri  /  kilometri şi  I-am  pus în antiteză  cu  dosarele.  Dvs aţi  afirmat     încă  din  15  septembrie 1993,   aveaţi un  document  oficial în care   ştiaţi  că sunt..  DOUĂ   MILIOANE  DE  DOSARE?  Este adevărat?

Ticu  Dumitrescu:  Problema  aceasta ar trebui  lămurită  foarte clar.   Şi  mă revoltă  atitudinea d-lui  Pintilie   de sfidare, de dezinformare a opiniei  publice. Nu  ştiu  când va  înceta  dl Pintilie şi  când dl  Onişoru   va fi  de acord cu  colegii domniei sale?  Reaua credinţă a  SRI-ului  s-a dovedit  şi nimeni mai  mult decât  mine,  nu  cunoaşte acest  lucru .   Fiindcă  eu am  fost  şi  în interiorul  dânşilor,   eu am  fost  şi  în  depozitele dânşilor de arhivă,   şi  ştiu  foarte bine aceste adevăruri .

¤ Ticu  Dumitrescu:   Pintilie minte cu neruşinare!

 TOT CE  SPUNE  DL  PINTILIE  ESTE  ABSOLUT   FALS. ESTE  SFIDĂTOR. MĂ GÂTUIE  REVOLTA  CÂND VĂD  CĂ ACEST  OM  APARE  ÎN FAŢA ŢĂRII  ŞI  MINTE CU NERUŞINARE .  

    Cum  e posibil    se comporte aşa,  începând cu   atitudinea pe care SRI-ul,  şeful  dânsului , dl Timofte, şi  toţi  din  SRI ,   tratează  CNSAS-ul  … ca nu  ştiu ce instituţie secundară 

Voicu: Pe ce vă bazaţi  când afirmaţi  lucruri  atât de grave la adresa dlui   Pintilie ? 

 Ticu  Dumitrescu:   Pe multe.   N-au  putut  să predea arhivele că n-au avut  spaţii ,  nu?

Atunci de ce n-au  predat  microfilmele, care pot   încăpea într-un  spaţiu destul de redus.   De ce n-au predat în  totalitate microfilmele?

Voicu: Am      rog    rămâneţi la telefon,  pentru ca dl  Pintilie să  răspundă la această  întrebare.     

Ticu  Dumitrescu: Daţi-mi  voie să –mi termin   problema.  Spune că,  în  30 de  zile,    dosarul  solicitat.  DE CE N-ARE  CURAJUL    SPUNĂ  ADEVĂRUL? Trec 6  luni,  trece 1 an ,  şi  nu-l  predă !  Un  exemplu    pot da pe mine însumi . A trebuit  să se nască  un scandal   întreg ca să-mi  primesc dosarele. 

Pintilie:  Cu  predarea microfilmelor. Este o  variantă  incorectă şi  imposibil de pus în aplicare .  Cum    putea    predau  microfilmele fără    ştiu ce dosare în original  pot    predau?  Pe o  rolă  de microfilm -  e o chestie de tehnică arhivistică, e o  chestie de cel mai bun  simţ – cum    putea  ca dintr-o  rolă de microfilm care ar  putea să  conţină  şi  20 de dosare,  dacă  sunt  subţiri   ( are 900 de cadre  o rolă  ),  cum    putea să tai  cu  foarfeca  fragmente de dosare care trebuie predate  şi să  rămân cu fragmente   de siguranţă  naţională?  Nici n-aş  putea   rămâne  cu aceste fragmente,  pentru    nici n-am  discutat încă aceste dosare   în  comisia mixtă , cu reprezentanţii  Colegiului .  Cum  s-ar  putea păstra aceste fragmente de microfilme?   Sub ce  evidenţă?  Pe ce?  Eu  vorbesc acum în calitate de  specialist   în  arhivistică. Din  punct de vedere   practic, o  astfel de predare nu  poate   precede dosarele originale.

¤  Predarea hei-rupistă 

Pintilie:  În ceea ce priveşte termenul de predare, pe care dvs îl  consideraţi  imposibil de respectat ,   aproape că  sunt  de acord cu  dvs.   Este foarte greu  să cari 10  CAMIOANE  DE  ARHIVĂ    până la 31 martie,  pe care să le predai  CNSAS-ului .   În  ritmul acesta ar  trebui  făcută predarea.   Să ne gândim  că un  camion are 5  tone.    Ar trebui  descărcate,  aşezate pe rafturi,  şi menţinută  evidenţa acestor dosare. Este un  proces mai  mult decât  complicat.  Şi  vă pot da un  exemplu  foarte clar   de la vecinii  noştri  de peste Tisa.  În  Ungaria,  legea privind accesul  la  propriul dosar   a apărut  în  1993.  Suntem în anul  2005 ,   şi   Serviciile de Informaţii   maghiare  n-au terminat încă de predat    nici acum,  după  12 ani,  cei  6  kilometri – 6, nu  12!  … [ controversă,  suprapunere de voci   ] 

Secaşiu:  Dle Pintilie,  puteţi  găsi exemple mult mai  bune; nu  pentru    serviciile maghiare ar  fi  obstrucţionat  predarea,  ci pentru  că legea a fost  amendată ,  şi  s-a extins categoria de la dosarele  celebrei  Direcţii  „3 cu 3” ,  şi la celelalte arhive.

Pintilie: Daţi-mi  voie să nu  fiu de acord cu dvs, dar  este o  chestiune de amănunt .  Sigur că  SRI  va

 face toate eforturile să predea în regim de urgenţă  aceşti  kilometri …

¤ Evidenţa în  format  electronic  

Voicu: Aveţi  o  arhivă  în  format  electronic,  dle Pintilie? 

Pintilie:  NU EXISTĂ  O  ARHIVĂ  în  format  electronic.EXISTĂ  O  EVIDENŢĂ    în  format  electronic pe  care nu ne permitem să o  dăm . [ controversă,  suprapunere de voci  ] 

Ticu  Dumitrescu: Dar la biserica Creţulescu ce aveţi,  domnilor?  Dar  CID-ul ce înseamnă?  Ce este deasupra  bisericii Creţulescu?   

Pintilie:  NU ŞTIU  CE ESTE   deasupra  bisericii  Creţulescu…

Ticu  Dumitrescu: A,  nu ştiţi!  Acum  spuneţi  adevărul? Spuneţi  adevărul !    

Pintilie:  CID  înseamnă  Centrul de Informatică  şi  Documentare. Nu-i  nici  un secret .

Ticu  Dumitrescu:  Şi deasupra bisericii   Creţulescu, în  blocul  unde este librăria, ce avem? 

Pintilie:  Lăsaţi-mă      explic. În  perioada 1980-1984, din acele fişe  pe hârtie de care vă  aminteam,   

[ cartotecile ]  100 de oameni  au lucrat  4  ani de zile   ca să  selecteze conţinutul a  cca  50 %   din aceste fişe.    Acest  conţinut , sumar ,  foarte sumar,    a fost  trecut  în  evidenţă  informatizată . În  prezent, în aceste EVIDENŢE  INFORMATIZATE,  există date despre dosare care se vor preda CNSAS-ului , şi despre dosare care,  probabil –  dacă  CNSAS-ul va fi de acord   -  vor rămâne la SRI,  pentru    privesc  încă   SIGURANŢĂ  NAŢIONALĂ . Nu ştim care sunt  aceste dosare de siguranţă  naţională , pentru    încă n-am  apucat  să le discutăm  cu   colegii  noştri .  În momentul  în care  situaţia va deveni  clară,  această  evidenţă  informatizată  va fi  separată.   În ceea ce priveşte datele    privitoare la  dosarele care  se predau , vor ajunge la CNSAS,   datele privitoare la dosarele de siguranţă,  vor rămâne la SRI .   Mi  se pare o  chestie de logică şi  de bun  simţ.

¤ Pledoaria lui  Pintilie   versus  tăcerea  lui  Onişor   

Secaşiu:  Logic şi de  bun  simţ  era SĂ  ÎNCEPEŢI  CU CARTOTRECA  şi  respectiv  CU ACEA PARTE DIN  CID   care  face obiectul  celor 12  kilometri.  Era o  dovadă de bună credinţă .

Pintilie:  Îmi  pare rău  că trebuie să    spun,   că, spre deosebire de CNSAS  -  care are un  obiect de activitate bine precizat   şi  destul se restrâns , dar beneficiază  de serviciile a peste 200  de angajaţi, da?   -  arhiva SRI-ului are 20 de angajaţi.

Secaşiu:  Dar  dle Pintilie,  dvs aveţi  arhiva pe rafturi,  nu    supăraţi!   Avem 200  de angajaţi, dar  noi  preluăm,  şi  preluăm  filă  cu  filă .  [ controversă, voci  suprapuse ]  Nu ne mai  număraţi  angajaţii  că nici  noi  nu  vi-i  numărăm .

Pintilie:    putea să vi-i număr, pentru    dvs ne învăţaţi    ceea ce trebuie să facem.

Secaşiu:  Noi  vă atragem atenţia privind ceea ce trebuia să  predaţi …

Pintilie: Eu  nu cred  că dvs trebuuie să ne atrageţi  atenţia cu ceea ce trebuie să  predăm …

Secaşiu:  Ba da, dle Pintilie.  Conform legii, da, dle Pintilie.  E drept  şi regretăm    n-am  făcut-o .

Pintilie: Daţi-mi  voie să   spun că SRI  A RESPECTAT  ÎNTOCMAI  LEGEA .   V-a  predat  întotdeauna tot  ce aţi  solicitat,  a fost gata să predea masiv  arhiva   nu  de-acum,   nu  după  hotărârea CSAT, ci  încă  de acum  doi ani,  şi o poate face   şi o va face. Chiar dacă,  AM  SENTIMENTUL    NU  SE  DOREŞTE. Până la urmă,  predarea acestei cantităţi …       

Voicu:  Cine n-o  doreşte,  dle Pintilie? 

Pintilie: Nu  ştiu  cine n-o  doreşte.

Onişoru  [ râzând   ]:  Eu, eu …

Secaşiu: DEŢINUŢII  POLITICI,  RUDELE  PERSOANELOR  CARE SOLICITĂ  DOSARELE  ŞI   NU LE PRIMESC,   MORŢII  DIN  ÎNCHISORILE  COMUNISTE,  MEMORIA  LIOR   - PROBABIL  EI NU  DORESC !     

Pintilie:   Şi  pentru  toate, este vinovat  Serviciul  Român de  Informaţii !

Secaşiu: Nu  instituţia, ci oamenii care sunt  puşi acolo 
Pintilie:   Singura instituţie cu care CNSAS –ul chiar a colaborat !

¤ Ticu  Dumitrescu:   de ce şi-a retras paternitatea legii 

Ticu  Dumitrescu:   Pot  să intervin şi  eu?     rog  mult,  lăsaţi-mi   2-3 minute şi mie.  Vreau    fiu  cât mai  scurt posibil.   Eu  mi-am retras paternitatea asupra acestei legi,    din următoarele trei  motive:   1. Eu am  inclus în  proiectul  meu de lege ca predarea arhivelor Securităţii      copieze modelul german ,  să se predea cu  spaţiile şi  logistica   din dosare.

2.  Ce e aceea „siguranţă  naţională”?!    De unde după  15  ani de la căderea comunismului,   când Serviciul  Român de Informaţii are probleme mult mai    grave  - terorismul,  corupţia  -   de ce  se tot ascunde,  de ce se tot leagă de  această  arhivă a Securităţii, şi n-au  predat-o?

3.De asemenea, povestea cu  ofiţeri de  securitate care au  făcut  şi care n-au  făcut  poliţie politică. 

¤  Pisica moartă   la d-nii de la CNSAS ! 

     Trec peste problema aceasta .  Recent, dl  Timofte,  în urma unei  discuţii   cu preşedintele ţării ,   a promis că va preda această  arhivă.   A doua zi, presei,  dl  Timofte, sfidându-l  pe preşedinte,  spune foarte ritos: < CE    PREDAU,  d-lor , SĂ  SCHIMBE  LEGEA!  > Ori meritul  -pentru asta l-am felicitat  pe dl  Băsescu  -   a fost  tocmai  acela că a avut  curajul    şi  i.-a adus pe dumnealor  în  faţa CSAT-ului . Numai   aşa au  fost  obligaţi    să facă  deocamdată  declaraţii  -  pentru    între declaraţii şi fapte e distanţă  destul  de lungă .  Numai aşa au  fost  forţaţi   că vezi-Doamne vor preda arhiva ! 

     Mai mult  decât atât,SINGURA EVIDENŢĂ REALĂ    care a trecut de zidurile SRI –ului ,   este acel  document  care-l are în  copie – i l-am dat -   dlui   Secaşiu ,  în care totul  este făcut  ÎN NUMĂR  DE DOSARE.  Şi este rezultatul  unei inventarieri  faptice,  nu  scriptice  DE CARE NU  VOR SĂ  ŢINĂ SEAMA.  

Voicu: Din ce an este acest  document? 

Ticu  Dumitrescu:  La 15  septembrie 1993  s-a încheiat această  inventariere. Datele sunt  foarte clare , sunt  pe fonduri de arhivă . De ce dl Onişoru , care în faţa unei  emisiuni televizate,  a   recunoscut    până acum a preluat   cele 10- 11.000  de dosare,  din  2 milioane  cât are arhiva Securităţii ,  le-a preluat  la număr de dosare.  Acuma văd că  … le-a transformat  în  600 de metri! 

 Onişoru: Dar tot la număr de dosare se preia!

Ticu  Dumitrescu:   Dar  am  văzut    spuneţi altceva …

Onişoru: Se ia la număr de dosare şi  se ia  filă  cu  filă …

Ticu  Dumitrescu: Dlor, lăsaţi  fila cu  filă !   Noi ca să  ştim câte dosare mai  păstrează  d-nii de la SRI, trebuie să avem această  confruntare   cu  singurul  document  oficial    care a trecut  zidurile SRI –ului .

Pintilie:   Noi  nu avem o asemenea evidenţă  scriptică la  dosar  a arhivei Securităţii. Ţin să  subliniez acest  lucru.   Am  primit-o  tot  în   cca …  atâtea sute de  mii  …de  volume “ .

¤  Blocarea activităţii  CNSAS

Ticu  Dumitrescu: Gândiţi-vă,  dl Voicu,  ce se întâmplă  acum  cu această decizie  vezi - Doamne de a aduce arhiva cu  camioane ,de parcă  ar  fi   vorba de nişte saci de nisip,  pe care îi  arunci  undeva, într-o   grădină! Ce muncă   - că de fapt  SRI-ul acum stă   îşi  râde în barbă    -   şi cei care vor lua  pisica moartă  sunt  domnii de la CNSAS    pentru că  O ARHIVĂ  ORGANIZATĂ   ÎN   ANI  ŞI  ANI  DE  ZILE,  ESTE  TOATĂ  ÎNEBUNITĂ,  RĂVĂŞITĂ  ŞI ARUNCATĂ  DÂNŞILOR   S-O  ORDONEZE !  

 Iarăşi  nu  ştiu  cât  timp.  Bătălia este  aceeaşi . Pe mine nu mă mai  convinge nimeni de altceva:          DE 15 ANI , DIN   CPUN,  AM RIDICAT  PROBLEMA ARHIVELOR  SECURITĂŢII . Au trecut  15 ani    şi iată    PROBLEMA  NU ESTE  REZOLVATĂ.  Şi iată că  acum …

Voicu: Mulţumesc dl Ticu  Dumitrescu,  încheiem  aici. Trebuie să  tragem  nişte concluzii .  

¤  Ofiţerii securişti    nedeconspiraţi  

Stejărel  Olaru:  Aş vrea să deturnez, dacă se poate … dar  tot la obiect .   Părerea mea este     în  Serviciul  Român de Informaţii   ACTIVEAZĂ  ŞI  ASTĂZI  NUMEROŞI   FOŞTI  OFIŢERI  DE SECURITATE care sunt  INTERESAŢI      SĂ BLOCHEZE  ACEST  TRANSFER REAL ,  deci nu  vorbesc de dosare „ periate”, ci de transfer real   de la SRI  la CNSAS,  şi  chiar  SĂ BLOCHEZE INSTITUŢIA CNSAS . Pentru  că activitatea CNSAS –ului  presupune   alte lucruri la fel de importante.  Şi  anume:  PUBLICAREA ÎN  MONITORUL  OFICIAL  A LISTEI  CU    SUBOFIŢERI  ŞI  OFIŢERI DE   SECURITATE  CARE AU  FĂCUT  POLIŢIE POLITICĂ . Ei bine,  CNSAS a primit  cu  ţârâita informaţii despre aceşti  ofiţeri; au  fost  publicaţi  atât de puţini  până acum  în  Monitorul  Oficial,  când până  azi ar fi trebuit  să avem  cel  puţin  1000  de ofiţeri  publicaţi   - au  fost  15.000  de oameni  în Securitate!  -  Acesta este personalul  Securităţii,  peste 15.000  de oameni !

¤ Demnitari  ex-securişti 

Voicu:  Şi  câţi  au  fost  publicaţi?

Olaru:  Sub  100 ! Şi    spun , cei mai  mulţi  sunt  morţi  şi, dacă  trăiesc,  au  vârste de peste 70  de ani !   De asemenea,  noi trebuia să facem  DECONSPIRAREA celor care ocupă    locuri de demnitari .  Nici aici  nu  s-a făcut  mare lucru.  Pentru    sunt    convins, astăzi,   în Parlamentul  României ,   EXISTĂ DEMNITARI  CARE AU  DOSAR DE SECURITATE  ŞI  CARE  NU   AU  FOST  IDENTIFICAŢI , VOIT ,  de către SRI.

¤  Pintilie:   SRI  îşi  îndeplineşte misiunea

Voicu: Dl Pintilie …

Pintilie: Dacă-mi  permiteţi .  Aş vrea să dau  replica.  În ceea ce priveşte ultimele afirmaţii,    cum  că arhiva se predă vraişte,   şi  că nu va exista nici un fel  de control asupra ei,  eu  vă asigur că arhiva se va aşeza pe rafturile   CNSAS  în perfectă  ordine; va exista în permanenţă  control  asupra evidenţei , chiar dacă se va preda masiv;  este treaba noastră  şi ne vom descurca.

      În ceea ce priveşte acuzaţiile potrivit  cărora  SRI  nu  ar dori  să predea  anumite dosare sau  arhiva în  întregime,   pentru    doreşte să protejeze ofiţerii   de securitate  care mai  sunt  încă în activitate.

Onişoru: Sunt  suspiciuni !

Pintilie:       După  ultimele date, CRED    NU  MAI  SUNT  MAI  MULT DE  3 %   din angajaţii actuali  ai  SRI-ului ,   foşti  ofiţeri de securitate.

Secaşiu: Este o  cifră   oficială sau  confidenţială?

Pintilie:  D-lor,  e treaba mea  ce vă  spun ! 

Voicu: Domnul  Timofte vorbea de 10 %, în  15 ianuarie …      

Pintilie:   Au  scăzut  foarte mult ,  şi  nu pentru    CNSAS-ul  i-a deconspirat  că au  făcut  poliţie politică, ci pentru  că au ieşit la pensie, prin  limită de vârstă.    În ceea ce priveşte   împiedicarea deconspirării  demnitarilor. SRI  nu are  nici un  fel de implicare în aşa ceva;    SRI, la solicitarea  CNSAS,  pune la dispoziţie   CNSAS, toate dosarele   solicitate. Este treaba CNSAS  să deconspire.

Voicu: Vă  mulţumesc. Vom  reveni  peste două  săptămâni   la această temă . 

-----------------------------------------------------------------------   

 

VI.) 14 martie 2005,Realitatea TV, Stelian Tănase  ”Zece şi-un  sfert”

 15  ani de la   Proclamaţia  de la Timişoara. 

Participă:  C.Ticu  Dumitrescu  (  preşed. AFDP ), Emil  Constantinescu  ( preşed. Acţiunii  Populare )

 

¤ Ticu  Dumitrescu:  la Timişoara au  fost  discuţii libere

Stelian Tănase:  Aş vrea să-ncepem discuţia  cu ce s-a întâmplat  în acest weekend la  Timişoara,  şi aş vrea să  încep  cu  dl  Ticu  Dumitrescu  următoarea chestiune:  aţi  aruncat  o replică  - astăzi  s-a învârtit  prin  toate redacţiile  -  < Nu primesc lecţii de la nimeni! > - se pare că  i-aţi  aruncat această  propoziţie categorică  preşedintelui  Traian  Băsescu.  La ce se referea ? Ce lecţie a vrut să  vă dea ?  

Ticu  Dumitrescu:  Eu am să   încep  cu altceva …

Tănase: Dar  trebuie să-mi  răspundeţi  la întrebare.

 Dumitrescu:  Am să    răspund, dar daţi-mi  voie. Mie nu-mi  place deloc  ceea ce presa a titrat   < Scandal  la Timişoara! > Eu  n-am văzut  nici un  scandal,   că AU FOST  DISCUŢII  LIBERE,  că într-o  ATMOSFERĂ  ENTUZIASTĂ s-au sărbătorit  15 ani  de la   Proclamaţie …

 Tănase:  Această  replică  este reală  sau este  inventată   ?

 Dumitrescu:  Eu credeam că  această   replică  n-a fost  auzită  fiindcă a fost  cumva  - adevărul  este că  a fost  pe un  ton mai ridicat 

Tănase [ râzând ]: O  fi  SRI-ul,  SIE,  cine o  fi  fost de au  înregistrat replica şi  nu recunosc  ?  

 Dumitrescu:  Nu  ştiu. Pentru    nu  pot    mint, este autentică. Aşa a fost.  Aşa am  răspuns.

Tănase:  Cu ce v-a supărat  de i-aţi dat  această replică ?  Cu ce v-a supărat  ?

Dumitrescu:  În primul rând –  şi  am aici un fost   preşedinte care poate să  confirme – eu  sunt reactiv la tonul  ridicat. Nu  suport  un  ton ridicat.  Nu c-ar  fi  procedat  dânsul aşa, dar  m-a cunoscut  în diferite împrejurări, el ştie cum  am procedat. 

Tănase: La ce se referea ?  La ce lecţie a vrut să vă dea Traian Băsescu  ? 

Dumitrescu:  Daţi-mi  voie să  nu  răspund  la  întrebare. Aş vrea să  răspundă  dl  Băsescu, poate e mai bine.

 ¤ Emil  Constantinescu: o dezbatere foarte serioasă!  

Tănase: Bun! Ce s-a întâmplat  acolo ? Am înţeles, de asemenea,    aţi  avut  o atmosferă  rece,  d-le Constantinescu, şi  că aveţi  o relaţie rece cu actualul  preşedinte Băsescu.   Presa a relatat  în mai  multe articole lucrul acesta.  Acolo  în sală  s-a întâmplat ceva sau este doar  o iluzie a jurnaliştilor  care au  vîzut  anumite lucruri  ? 

Constantinescu:  Nu   cred    este o iluzie ci este un  mod   de a face presă  şi de a   câştiga cititori  sau de a câştiga  telespectatori, transformând totul  într-un  scandal. Aş vrea să  spun   de la  început    LA TIMIŞIOARA  A  AVUT  LOC O  DEZBATERE  FOARTE  SERIOASĂ,  într-o  atmosferă  absolut  excepţională. În intervenţia pe care am avut-o,  chiar  am  propus să  nu  fie vorba de discursuri paralele, ci    fie o dezbatere adevărată.  Această  DEZBATERE  ADEVĂRATĂ   a avut  loc. Au  fost  acolo  persoane care, într-adevăr,   au  avut ceva  de spus asupra subiectului. Au  spus.   Singurul   lucru care a fost  observat,  este că la pauză,  preşedintele Băsescu  - care  probabil  nu-i  obişnuit  cu astfel de dezbateri  -   a părăsit  precipitat sala.   Noi nu ne-am  întâlnit  în  nici un fel.

¤ Preşedintele Băsescu  ( şi  presa-suită ):  prezenţă  episodică.   

Tănase: Dle Ticu  Dumitrescu, este adevărat   că a provocat  o anumită  rumoare faptul  că preşedintele Băsescu  n-a participat  şi la partea a doua a programului.  A fost  o  discuţie printre organizatori,  sau  printre invitaţi  ?  Era acolo şi MS Regele Mihai,    a fost  preşedintele Constantinescu,  au  fost şefi de partide, erau intelectuali,  oameni da vază şi … a dispărut … sau pur şi  simplu  a avut alt  program    ?

Dumitrescu  [ crispat, evaziv  ]:  Nu  … e drept  că … a dispărut  înaintea pauzei  … practic  nu   s-a creat  o anumită atmosferă c-a plecat  preşedintele Băsescu.  N-a plecat  singur. A plecat  şi  MSRegele, AU  PLECAT  TOŢI!!  Deci,  înainte de pauză 

Constantinescu:  Şi ceea ce este puţin  mai deosebit,  A PLECAT  ŞI  GRUPUL DE  ZIARIŞTI  care-l  însoţesc pe preşedinte.   Eu  cunosc ce se-ntâmplă. Este un  grup acreditat la preşedinte,  foarte mare, gălăgios, care este un fel de SUITĂ A  PREŞEDINTELUI. Pleacă preşedintele ?  Îl  însoţesc,  nu-i mai interesează ce se-ntâmplă, deci  presa nu mai relatează   ce s-a întâmplat  când nu este preşedintele.

Tănase: Am  înţeles  

¤  Traian  Băsescu  versus  Emil  Constantinescu 

 Tănase:  Avem şi  două cartoane pregătite, două  extrase din ce a spus preşedintele Traian  Băsescu, despre ce a spus  MSRegele Mihai  I. Haideţi  să le vedem şi  să le comentăm  împreună   cu invitaţii  din această   seară.  [ se proiectează cartonul,  cu  citatul  din  Băsescu  ]:  < Un fost  preşedinte al României  a spus atunci  când s-a retras  AM FOST  ÎNVINS DE STRUCTURILE SECURISTE     şi cred că avea dreptate. EU  VĂ ASIGUR    O      ÎNVING  ACELE  STRUCTURI, acolo  unde ele există.   Împărtăşesc  sentimentul  vostru de frustrare  legat  de procesul  încet  de până acum, de marginalizarea  celor care şi-au adus contribuţia  la revoluţie şi  de PRIVILIGIEREA,  în  continuare, A CELOR CARE  AU  SPRIJINIT  REGIMUL  COMUNIST. >

Tănase: Acum  un drept la replică, dle Constantinescu 

Constantinescu:  Este prima dată când  -  şi  vă mulţumesc d-le Stelian  Tănase  - mi  se dă posibilitatea să dau  o replică  publică, la ceea ce consider  a fi o manipulare.  Şi  o  să-mi termin  ….

Tănase: Este un  citat  corect  din  ce a spus Traian  Băsescu, acolo. 

Constantinescu: Nu! Este un  citat  corect din   ce a spus  Traian  Băsescu  acolo,  şi un citat  incorect  a lui Traian  Băsescu  din ceea ce reprezintă   relitatea.  Şi acuma o      citez  din ce-am  spus eu, la  întâlnirea cu medicii şi farmaciştii, în anul  2002, ce a fost  înregistrat  pe reportofon   de  o reporteră de la ziarul  “Cronica Română”,   şi  a fost  publicat  cuvânt  cu  cuvânt  în  “Cronica Română”. Restul este manipularea Securităţii. Şi-am  spus aşa:   < Astăzi,  sub regimul  Constantinescu, MĂ SIMT  MAI TERORIZAT  DE  SECURITATEA  LUI  CEAUŞESCU, decât eram până-n  ’90. Astfel,  aş putea spune că,  într-un fel,  EI  M- AU  ÎNVINS, pentru  că pot    folosească libertăţile democratice ca să  răspândească  orice zvon,  orice minciună, orice calomnie.  Pot  s-o  gândească,  s-o  spună,  s-o  difuzeze, s-o facă  credibilă. Şi  totul se face cu complicitatea multora, inclusiv a oamenilor noştri cei mai  apropiaţi, care preiau  can-canurile,  preiau  zvonurile,  preiau TEMELE  FIXATE DE VECHEA  CLASĂ A  ACTIVIŞTILOTOR DE  PARTID,  DE  VECHII  SECURIŞTI,  grupaţi  la “ România Mare” şi   în  structurile de propagandă  ale PDSR.  >   Asta am  spus eu.  

Tănase: Aşa am  şi eu  citatul. Da. Îl am  şi  eu. Da. 

Constantinescu:    Deci de aicea,  până a spune  trunchiat < s-a declarat  învins   >, am explicat de fapt  -  şi-mi pare foarte rău  că multe ziare, şi  în primul  rând “România Liberă”, nu  au redat  şi ceea ce am  spus eu   -   şi nu este o presă normală,  care publică  doar  un  punct de vedere şi nu  dă drept la replică

Tănase:  referiţi şi la cele întâmplate la Timişoara …

Constantinescu:  Mă refer în general, dar  în primul   la replica de la  Timişoara.  În prezenţa preşedintelui  Băsescu,   fiind invitat  pe scenă,  am  spus următorul  lucru:  < Preşedintele Băsescu a citat, despre mine este vorba  … > -  pentru  că nu  citase numele meu,  după  cum aţi  văzut  -    nu poate să  fie vorba de preşedintele  Iliescu care a condus nucleul acesta de  securişti   şi  activişti. Şi eu am spus că am fost  învins într-un  cuvânt de  comunicare, şi nu că am  fost  învins în general. 

¤ Ex. de caz:   G-ral Tudor Tănase 

Constantinescu:     Şi  i-am dat  o temă   - şi-mi pare foarte rău că,  cu excepţia a două  ziare, nu  a fost  preluată    -  i-am dat  o temă  preşedintelui  Băsescu, şi-am  spus aşa: că  DACĂ  DOVEDEŞTE, vrea să  dovedească,    VA ÎNVINGE  SECURITATEA,  aşa cum a   anunţat  în mare forţă  şi  sub  aplauze, îi dau  o  TEMĂ   pentru  luni.  Astăzi ea trebuia să se consume. Şi  anume,  SĂ- L   SCHIMBE   pe şeful  serviciului Comunicaţii  Speciale, generalul  Tudor Tănase,  care era în  conducerea Direcţiei Tehnice  care asculta  -    ASTA ERA  POLIŢIA  POLITICĂ!   -  asculta convorbirile noastre şi ne teroriza   în timpul  lui Ceauşescu 

Tănase:  Nu numai;  cred că dl  Ticu Dumitrescu  ştie, nu  doar asculta,  atunci  era foarte” paşnică”, era o  “mieluşică” …

Constantinescu: Eu atâta am  spus. G-ral Tudor Tănase, care a fost NUMIT  de   preşedintele  Iliescu, în conducerea  Serviciului  de tele-comunicaţii  speciale. Eu l-am ELIMINAT  DIN ACESTE  STRUCTURI , în prima lună  când am devenit  preşedinte, printr-un Decret  publicat  în  Monitorul  Oficial. La câteva săptămâni  după ce nu am mai  fost  preşedinte,  preşedintele Iliescu l-a ADUS  ÎNAPOI  ÎN  CONDUCERE  şi este şi  acum  în  conducere.  Şi  i-am  spus  d-lui  preşedinte Băsescu,  fără Parlament – nu are nevoie, sunt atribuţiile sale:  luni,  14  martie, poate să-l demită pe g-ralul  Tudor Tănase.  Şi  atunci  O  SĂ -L  CREDEM   că va învinge   Securitatea.

Tănase:    Eu cred că  sunt  foarte multe persoane care ar   trebui demise. Foarte multe persoane, nu numai  Tudor  Tănase …

Constantinescu:  Şi le ştim  şi care sunt 

Tănase: Unele le ştim,  altele nu.  Sunt  multe …   

Constantinescu: Acum  când aţi  citit dvs, aş avea şi o  îndoială.  Dacă am citat  corect  ce-am  spus eu,  cum au  fost  preluate zvonurile  prin  presă  etc.. Aş vrea să ştiu  CUM  VA  ÎNVINGE  ACEST  TIP DE  SECURITATE, dl Băsescu  ?  Va împiedica  presa  să mai  scrie ?

Tănase:  NU cred că  e numai  treaba lui  Băsescu,  cred  că e treaba multor instituţii. 

¤ Ticu Dumitrescu: de ce şi-a  retras paternitatea legii 

Tănase:  Ştiu  că la Timişoara s-a discutat  despre un eveniment  recent, faptul  că,  în  sfârşit    - şi vreau    ştiu  părerea dvs -   arhivele SRI-ului  sunt  predate, kilometru  cu  kilometru,   către CNSAS,  la Popeşti  Leordeni. Acolo  s-a   discutat,  da   sau  nu  ?  Apoi vreau    ştiu  şi  opinia dvs.    

Dumitrescu  [ mâhnit, ofuscat   ]: Eu unul am discutat. În  luările de cuvânt, sigur, dl  Patapievici, cei care au  fost,   au  ridicat aceste probleme.  Dar  - pentru  mine cel puţin,  la un  moment dat  mi se pare foarte curios!  -  eu de 15  ani   mă bat  pe baricada  acestei  probleme,  şi  la ora actuală, TOT CE-AM SUSŢINUT  EU,   şi  atunci  când mi-am retras paternitatea legii,  APARE  CA  ABSOLUT  NECESAR Adică  amintiţi-vă  când eu  MI- AM RETRAS  PATERNITATEA    pentru  TREI PUNCTE   esenţiale, care au  fost  SCOASE   din  proiectul meu de lege:  PREDAREA  ARHIVEI   Securităţii  cu  spaţiile şi logistica din  dotare ; ELIMINAREA  SINTAGMEI    “siguranţei  naţionale “.  Ce siguranţă  naţională  poate să mai reprezinte  arhivele Securităţii  după  15  ani  ?!  Asta te revoltă. Şi  OFIŢERII  DE SECURITATE   care au  făcut  şi  alţii care n-au  făcut  poliţie politică.  Când se ştie că  SECURITATEA   A FOST  INSTITUŢIA  ODIOASĂ   A REGIMULUI  COMUNIST  DE  OPRESIUNE.

¤ Ticu Dumitrescu: proverbialul  dosar oficial   cu arhiva SRI  ( 15 sept ’ 93 ) 

Tănase: Dar  acum   s-au  predat. Joi,  100 m liniari,  500.000   file;   alţii  spun  600 m. liniari;   Gheorge Onişoru  vorbea de cca 20.000  de dosare ; dvs personal aţi  spus că  în parohia SRI   există  1.200.000  de dosare 

Dumitrescu:  S-a înţeles greşit. 1.960.000  de dosare 

Tănase: Aceasta   face ridicolă  predarea   de acum … 

Dumitrescu: Eu, la întâlnirea  cu delegaţia  asociaţiei  noastre cu  preşedintele Băsescu  şi  consilierii  săi,  i-am  predat un document  pe care l-am  predat  acum  2-3 ani  şi  la CNSAS …

Tănase: Avem imagini de la arhivă… de la această trambalare a dosarelor   [ pe monitor se văd cliduri de dosare legate cu  sfori  şi  nişte  oameni care le cară, şi le pun pe jos, unul peste altul  ]

Dumitrescu: …şi  este singurul  document    oficial   care atestă, fără  posibilitatea de a fi  contestat  -  eram  şeful  Comisiei de  abuzuri; nu   exista încă Comisie SRI. Am  primit  votul  unanim  al Comisiei    PROBLEMA NR 1  a noastră   trebuie să  fie  CERCETAREA  ARHIVEI  SECURITĂŢII,  cu  abuzurile şi crimele care s-au  săvârşit.  În  această  situaţie,  am  audiat  de nenumărate ori  pe dl  Măgureanu, şi  am  cerut, la un  moment dat,  în  mod  oficial date despre  arhivele Securităţii.

      Aceste arhive au  fost  inventariate faptic,  AM SPUS ASTA  DE SUTE  DE  ORI  şi văd că   DEGEABA  SPUN!  Inventariate faptic.  După un an şi ceva de muncă. La 15  septembrie 1993, s-a încheiat  inventarierea şi  REZULTATUL  ÎL  AM  EU. 

 ¤martie 2005. “Dosariada “ – o  imensă  manipulare.  

Tănase: De ce legea a fost  adoptată  atât de târziu  ?  În  decembrie ’99  a fost  promulgată. De ce acum, iată, în 2000, încă  vorbiţi  de dosare  ?

Constantinescu: Despre ce fel de dosare  ? Dle Tănase,  este o  întrebare retorică  şi  încă o dată  spun,  cei care ne ascultă pe acest  post,  pot avea ocazia, poate prima dată, să afle despre ce este vorba.      Pentru  că aici se află  dl.  TICU  DUMITRESCU  care nu numai  că a fost  INIŢIATORUL  LEGII,  dar  două  legislaturi a fost senator şi  s-a ocupat 

Tănase:  Senzaţia,mea este că este şi  SINGURUL   CARE  S-A  BĂTUT  PÂNĂ LA CAPĂT  pentru lege, şi  O  LEGE  BUNĂ.

Constantinescu:  Corect. Indiferent  că şi-a retras paternitatea, tot  “LEGEA  TICU” va rămâne.            Şi aveţi  un preşedinte care  - domnul  Băsescu  spune, este persoana cea mai  informată  din  România   -   vă poate   spune despre ce este vorba. Ce înseamnă aceste dosare ? Oamenii trebuie să  înţeleagă acest  lucru.  Îl confirm de la început  pe Ticu  Dumitrescu   în ceea ce priveşte numărul. 

       Dar mai departe,  este, după  părerea mea,   O ALTĂ  MANIPULARE: să  discutăm numai  dosarele SRI, dosarele SRI!  Ce-am văzut  până acum pe  ecran [ descărcarea dosarelor la  depozitul  CNSAS ] semăna cu  un  transport de cărămizi.  A fost  o operaţiune de imagine  -   domnul  Patapievici  a arătat  [ la Timişoara ]  absurditatea  ei   -  atâta timp  cât  nu este însoţită de un  Opis.

Eu  vă pot  spune că  există, şi  EXISTĂ  UN  OPIS    alfabetic, cu NUMELE  INFORMATORILOR, URMĂRIŢILOR,  PERSOANELOR  DE  SPRIJIN,  OFIŢERILOR …

Tănase: Dar dacă am  înţeles bine, prima tranşă s-a dat  numai  cu  informatorii   

Constantinescu: Da.  Şi  s-au dat  numai  dosarele. Nu  s-a dat Opisul.

Dumitrescu:  Numite  “Cartoteci”  “ …

¤ Dec.’89: dispersarea arhivelor:  DE CE ?

SRI, SIE, Ministerul de Interne,  Ministerul  de Justiţie,

Constantinescu:  Acuma, 2. De  ce numai  SRI  ? Este o  altă  IMENSĂ  MANIPULARE, la care nu  înţeleg de ce participă  toată lumea. 

Tănase: Există  şi SIE, şi   Ministerul  Justiţiei 

Constantinescu:  Mai ales.   Şi  atunci      spunem  ce se-ntâmplă   şi care sunt aceste dosare.

În  1989, în decembrie,  DOSARELE  SECURITĂŢII,  în  întregime,  au  fost duse  la  ARMATĂ.          Pe măsură ce, în  1990, s-au  format    DIFERITE  SERVICII  DE  INFORMAŢII, au  preluat  o parte care,  apoi,  S-A REDISTRIBUIT. Deci, în acest moment,  avem la SRI   dosarele  de CONTRAINFORMAŢIE,  de URMĂRIRE. O parte dintre ele,  AU FOST  DISTRUSE, prin ardere: ale   MEMBRILOR  DE  PARTID. Şi  atunci  au rămas  numai   INFORMATORII VECHI,  la  nivelul  anilor ’70, când a început  această  distrugere. 

         Dar,  afară de asta,  avem o  foarte importantă  ARHIVĂ la  SIE.  Ce se află  la SIE  ?  La SIE  se află   DOSARELE COLABORATORILOR. Ale membrilor de partid, în cea mai mare parte,  ale celor care plecau  în  străinătate. Există,  înregistrate pe calculator, NUMELE  LOR. Există  dosarele INFORMATORILOR  din STRĂINĂTATE, din DIASPORĂ,  din  BISERICILE româneşti.  Deci  există o mare arhivă   despre care nimeni  nu  vorbeşte, sau nu are interes să  vorbească despre ea.

Tănase: Astea-s  păzite acuma  pe ideea că  reprezintă “siguranţă  naţională “!

Dumitrescu:  Exact! Sunt  de “siguranţă  naţională “ …

Constantinescu:  Şi-am să    spun în ce măsură   - eu, ca  fost  preşedinte, cunosc  - nu  reprezintă!  Dar numai  atrag  atenţia.  La Ministerul de Interne,  există  arhiva fostelor  “trupe de securitate “  devenite  “trupe de jandarmi “, care   ce conţin ?: acţiunile contra PARTIZANILOR DIN  MUNŢI,   acţiunile cu  COLECTIVIZAREA.  Conţin  CRIME cumplite, care sunt  acolo,  cu  toată  documentarea lor.

La Ministerul de Jusiţie, este extrem de important. Există  arhiva  DOSARELOR  DE  PROCESE  POLITICE, până  în  1989. Sunt  ZECI DE MII DE DOSARE.A continuat    fie predate, după  ’90  şi  după  ’96, cu  tot  PROBATORIUL  acestor  procese trucate şi  al  ANCHETELOR  pe care le făceau.

      Şi  foarte important:   la Ministerul  Apărării  Naţionale,  există   arhiva CONTRAINFORMAŢIILOR  MILITARE, care  erau, în parte, a  Securităţii,  şi care se găseşte la Direcţia de Contrainformaţii Militare. Şi care era o  poliţie politică    clară, pentru    “ceiştii”, care erau  oamenii  Securităţii,  asta făceau: POLIŢIE POLITICĂ  ÎN  INTERIORUL  ARMATEI.

¤ Ticu  Dumitrescu  versus Emil  Constantinescu 

Legea “ deconspirării “ Securităţii, devenită legea “conspirării ” 

Tănase: Am  o chestiune aicea.  Dl  Ticu  Dumitrescu, în  bătălia pe care o  dădea atunci  pentru  promovarea acestei legi,  era foarte nemulţumit de toată  lumea, inclusiv  de dvs care,  atunci,  eraţi  preşedinte. Două citate am  găsit  aicea:  < Mersi SRI,  mersi  SIE, mersi d-le preşedinte. LEGEA   pe care aţi  promis-o  acestui  popor A  MURIT, fie şi  numai  prin această   hotărâre a dumneavoastră   de a rămâne ancoraţi  în  SECRETOMANIA  SECURISTO- COMUNISTĂ.   >  Iată   o  formulă  foarte tare.                  <  Există, în  acelaşi  timp, pericolul  ca această  LEGE a DECONSPIRĂRII,    ajungă, de fapt,        o  LEGE  A  CONSPIRĂRII   fostei Securităţi,  şi  aici  îşi dau mâna toţi:  preşedinte,  servicii  secrete, puterea  şi  opoziţia. >   Alt text:  < Emil  al meu,  ESTE MAI  PERICULOS  decât   ILIESCU, ori  COSTIN GEORGESCU  decât   MĂGUREANU, ori HARNAGEA  decât  TALPEŞ, pentru     aceştia au  trecut  la diversiune şi  falsuri de  documente. Îmi  este indiferent, pentru    EU AM SFIDAT  ŞI  VOI  SFIDA, DE LA  ÎNĂLŢIMEA  CONŞTIINŢEI  MELE, orice fel de  ameninţare,  denigrare sau  diversiune,  de ori unde ar veni ea. >  De ce vă  întreb ?  Pentru    astăzi,  şi  dumneavoastră [ Emil  Constantinescu ]  şi  dumneavoastră  [ Ticu  Dumitrescu  ],  susţineţi,  în interviuri date recent, PERSISTENŢA  ACESTOR  STRUCTURI. 

Emil  Constantinescu:  Da! Acuma…

¤ Ian. 2000. Protocolul   CNSAS –SRI: dubla cheie. 

Stelian Tănase: Deci, nici legea n-a avut  efectul   care îl  plănuise … nici  acţiunea dvs ca preşedinte..  

Ticu  Dumitrescu: Pentru    nu  s-a respectat  iniţiativa mea. Şi  s-a făcut totul,  şi-au dat  mâna,   de la anumite partide INFORMATORII,  de la altele OFIŢERII de securitate,  şi  a ajuns… 

Tănase:  Totuşi  au trecut  de atunci, de la promulgare,  din  decembrie 1999,   atâţia ani. Vă menţineţi  discursul  ?   Sunt  totuşi  5 ani!  Mai mult de 5 ani!   Cum  se poate explica această  persistenţă,  ca şi  astăzi    susţineţi aceleaşi  lucruri  ?  Am  văzut  interviul  dvs din  Azi ”, din “Ziua”, declaraţiile dvs din  discursurile dvs. recente,   susţineţi  acelaşi  lucru:  PERSISTENŢA  acestor  STRUCTURI SECURISTO-MAFIOTE, care sunt  în partide,  în  viaţa economică, şi  încă au  influenţă  atât de mare. 

Cum  se explică  ?    rog  să-mi  spuneţi ca oameni  cu  experienţă  politică.    

Emil  Constantinescu: Acuma să    spun  şi adevărul  în această  privinţă. Deci  după  ce am  promulgat  legea  din decembrie ’99,  s-a trecut  la   procedurile de formare a CNSAS  şi sigur s-au  împotmolit   în  probleme administrative -   pentru    guvernul   nu ne dădea sedii  -    dar  şi  în problema accesului  direct la dosarele de securitate.  Atunci  am invitat,  am  convocat  o  întâlnire  -  de fapt  două  întâlniri au  fost -  la Palatul  Cotroceni,  între  întreg  CNSAS-ul   ales de Parlament  şi  SRI   în prezenţa consilierilor mei,  printre care  Marius Oprea   şi  g-ral  Degeratu.  Cu această  ocazie,  am  impus   încheierea unui  PROTOCOL  între CNSAS şi  SRI  care introducea   ceea ce exista în lege, şi  anume  DUBLA  CHEIE.Deci ceea ce dl. Preşedinte  Băsescu se face că  descoperă astăzi, această  dublă  cheie     -   prin care  au acces la  arhivă şi  pot  să vadă  împreună, reprezentanţii  CNSAS şi  SRI, dacă este  vorba de  “siguranţă  naţională “  -   S-A STATUAT  ÎN  PROTOCOL.  În  protocol  s-a stabilit  ACCESUL  membrilor CNSAS  la TOATE  DOSARLE.

      Am   fost  -pot    spun  -   foarte impresionat  că, pentru  prima dată,  dl  Patapievici  - care  a participat  la discuţiile  de la  Timişoara [ mart.2005]   -  a spus: < Da, este adevărat, preşedintele Constantinescu a mers şi mai departe, ca şi  Opisul    fie dat  >.

Şi  am  mai  spus ceva   (   e înregistrată  convorbirea pe bandă  de magnetofon ):  < Dacă cei  din  SRI  refuză  să predea orice dosar  sub pretextul “siguranţei  naţionale”, vă  rog    vă adresaţi  Consiliului  Suprem de Apărare  al Ţării  şi  eu personal   voi  propune desecreizarea acelui  dosar  >  

 Până  în anul  2000, când am terminat  mandatul,  nu  am primit  nici un fel de  cerere.

¤ 28 febr. 2005.  Ticu  Dumitrescu – Traian Băsescu 

Tănase:  Marţi,  aţi  avut   o  întâlnire  cu preşedintele Băsescu. Unul  din  subiecte a fost  acesta.  Puteţi  să ne “deconspiraţi” câteva secrete şi  lucruri  neconfidenţiale ?  

Ticu  Dumitrescu: Simplu.  Eu am  încercat   să-l  conving  pe preşedintele ţării  SĂ NU CREADĂ  ÎN  TIMOFTE  ŞI  AI LUI.CĂ  VOR  ÎNCERCA  SĂ-L  PĂCĂLEASCĂ.  

Tănase: E  vorba de OAMENI   sau de  SISTEM   ? 

Dumitrescu:  Şi una şi alta.  Pentru  că, ca să poată  exista sistemul,  trebuie să  existe şi oamenii care-l   cuprind.  Dar  daţi-mi  voie şi mie să nu mă mai  …departajaţi aşa…

Tănase:  NU vreau      întrerup. Vă  rog…

¤ Arhiva la kilometru = o  diversiune

Dumitrescu:  Faptul  că, deşi  există  O SINGURĂ  EVIDENŢĂ,   necontestată  de nimeni  până  acum, în legătură  cu  ZESTREA   DIN  SRI  -   nu  şi de la SIE  -   cu  atât mai  mult  nu ai ce să  discuţi   despre “ siguranţa naţională “ la arhivele SRI. Ei bine,  în loc să  lucreze  cinstit, măcar  acum  în ceasul  al 100-lea şi  nu ştiu  cât,  SISTEMUL,  OAMENII  din  SRI,  TREC LA  DIVERSIUNI 

Tănase: Dar  nu-i  vorba numai  de SRI, sunt  şi alte  instituţii, păstrătoare de ARHIVE  ENORME.

Dumitrescu:  Eu mă refer acum, strict la SRI.  Despre  SIE  s-a vorbit …

Constantinescu:  Nu se vorbeşte despre astea … 

Tănase:  La Ministerul de Justiţie,  la Ministerul de Interne …

Dumitrescu: La Justiţie mai  puţin. Am  fost. Am bântuit  pe acolo …  Procesele …

Tănase: Dar  şi aceste dosare trebuie predate!

Dumitrescu:  Păi astea sunt  dosare publice.  Nu  constituie un  secret 

Tănase:  Cu  atât mai mult! 

Dumitrescu: … şi  au trecut [ SRI ]  la o  diversiune ca nimeni  să nu mai poată zice ceva … transformând în  kilometri!  Quantificarea –inventarierea -  s-a  făcut cu  număr de dosare.  Toate predările către dl  Onişoru  s-au  făcut    cu procese – verbale  cu … număr de dosare.  Acum,  deodată,  domnii de la SRI  lansează povestea cu  kilometri. De ce oare  ?  E clar  o  diversiune clară 

¤ Off-ul  lui  Ticu  Dumitrescu:  preşedinţii  României   

Tănase:  I-aţi  spus asta  preşedintelui   Băsescu  ?

Dumitrescu: I-am spus, l-am  prevenit.     

Tănase: Ce răspuns aţi  primit  ? 

Dumitrescu: Că se va ocupa de problemă. Ce va înţelege dânsul. Vedeţi  dvs – şi  vă rog  încă o dată  apelez   la dreptul de a mă lăsa    vorbesc  mai  mult 

Tănase:    rog,  fiţi  liniştit  dl Ticu  Dumitrescu.

Ticu  Dumitrescu:   Off!  Eu am   şansa sau neşansa – nu  ştiu  cum  s-o numesc  -   am fost  primul care în     CPUN  -  aproape singur,  eram  2, 3 -    care  L-AM ACUZAT  PE  DL  ION  ILIESCU. Şi   mi l-am  făcut  adversar  puternic.  Despre domnul  Ion  Ilescu  nici  n-are rost  să mai  vorbesc.  Eu îl  consider  BLESTEM,  POVARĂ, pentru ţara asta,  NEŞANSA noastră. Asta a fost  situaţia. Şi  nu numai  că a fost  dar,  se pare, că va şi  continua să  fie. 

Am  avut, de asemeni … am  fost  pus în  situaţia …

Tănase: V-aţi declarat  nemulţumit  şi de preşedintele Constantinescu  …L-aţi  criticat copios   

 Dumitrescu:  Exact.  Am  fost  pus în  situaţia  să nu  fiu de acord şi    fiu supărat  pe anumite  atitudini ale d-lui  preşedinte.  Ele au  urcat  foarte mult   atunci  când, O  PROMISIUNE   pe care ne-o  făcuse domnia sa, ultima  dată  spunându-i  şi  rugându-l   - redau textual: <  Sânt gata să cad  în genunchi, nu vreau  decât  să-I  convingeţi,  să le ordonaţi,   să le spuneţi, să faceţi  ce-oţi face,  ca domnii  din SRI  şi  SIE    PREDEA  ARHIVELE.    apară  în faţa televiziunii  şi  să declare că  s-au  hotărât  să predea arhivele,  că aparţin  unei  instituţii  odioase. >   Ei bine, în  a doua seară  ( de la ultima mea întâlnire  cu dl  preşedinte  Constantinescu, când îi  spuneam astea ;   în grădina de la Palatul  Elisabeta, ne filmau  toţi  şi televiziunile.. )  deci a doua seară,  soţia  mea mă  cheamă   şi-mi  spune că la televiziune sunt  CEI  DOI ŞEFI  de la  SRI şi  SIE.  Mi-am  zis: <  Săracul  Emil,  uite că   se ţine de cuvânt! >  M-AU FĂCUT  PULBERE AMÂNDOI!  Şi atac la persoană! 

Tănase: Georgescu  şi  Harnagea ? 

Dumitrescu: Da!  Georgescu  şi  Harnagea.  În  special  Costin  Georgescu.  Mai mult decât  atât, la vreo  săptămână,  de la nivelul  tribunii  Camerelor reunite,  rosteşte o frază  pentru care mă  scol  şi noaptea. Pentru că  n-am    uit scena.   Costin Georgescu a vorbit  atât de patetic! Şi  cum şedeam sus  -  Casa Poporului   are săli, aşa cum le ştim,  grandioase  -  vedeam  absolut  toată sala.  Ei bine,  a spus fraza:                   

<  DAŢI  ÎN  NOI;  DAŢI  ÎN  ROMÂNIA!   >   În  picioare, de la Vadim  până la  Diaconescu  sau Galbeni  sau  cum  s-au numit,  APLAUDAU  FRENETIC!  N-am  să uit scena asta nici o dată.  

A fost  ÎNFRÂNGEREA MEA  sau  DEZILUZIA MEA cea mai mare.  E drept  că m-am  dus în urma lui  şi-am  făcut replica pe care am  crezut de cuviinţă  s-o fac. 

Tănase: Tot aşa  ?  <  Să nu-mi dea nimeni lecţii!  >  

Dumitrescu:    rog,  de la Costin Georgescu 

       vrea să  subliniez  faptul  că mă găsesc acum  în faţa celui de-al  treilea preşedinte[ Traian Băsescu  ]. N-aş putea să-l calific, sau  să mă  pronunţ  într-un  anumit fel.  Sigur, nu trebuie neglijat  faptul    A FORŢAT  SRI-ul   nu  să facă o favoare,  ci,  în  sfârşit, SĂ RESPECTE  LEGEA. 

Teama mea este VOR REUŞI  SĂ-L  ÎNŞELE   - şi  i-am  spus asta şi  public, în discursul de la Timişoara -   că VOR REUŞI  SĂ-L  PĂCĂLEASCĂ   cu  tot felul de  diversiuni, mai ales dacă   dânsul  nu ascultă  şi oameni ca mine, zic eu.  Pentru că-mi permit  să zic că,  dacă nu mi s-a dat  posibilitatea să-mi iau    şi  eu  doctoratul  în ceva, ÎN  PROBLEMELE ACESTEA mă consider  CU   NU ŞTIU  CÂTE DOCTORATE  la mână.  

¤ Ticu  Dumitrescu: scopul  predării   sereiste,  haosul,  tergiversarea, prescrierea 

Tănase: Am o  întrebare scurtă.  Este UN  PAS   spre A SE DA LA   IVEALĂ   ce se întâmplă  cu STRUCTURILE  SECURITĂŢII   ce s-a întâmplat  joi  [ transportul prim ],  sau  nu este ? 

Dumitrescu: Vă referiţi  la camion  ?   Nu!  Atâta vreme  -dacă  arată  bună  credinţă   -  domnii din  SRI    nu ne considere  handicapaţi. Nu  ştiu dacă dvs aţi  fost la STASI. Exact ce- aţi  văzut la STASI  există şi  aici.  L-am  întrebat  pe dl Pintilie  să-mi  răspundă ce e deasupra Bisericii Creţulescu   ?  Ce-nseamnă  CID  ?  Pentru    totul este pus pe calculator, domnu Tănase. 

       Când am  fost  prima dată,  în  1990, în  Bujoreni,   se lăudau  arătându-mi  cât  de modernizaţi  sunt.  Băteau  numele la calculator şi  apărea nu numai  boxa, dar  şi raftul   unde se găsea dosarul respectiv.   Acum ce fac  ?  ARUNCĂ  TOTUL  ÎN HAOS, toate dosarele,   - i-am spus   d-lui  Onişoru     I S-A ARUNCAT  PISICA- N BRAŢE  -  şi  vor mai sta încă un an, doi  s-o  aşeze.   Fiind că  BĂTĂLIA ESTE SĂ  SE  TERGIVERSEZE. Nu le-au  fost  suficienţi  cei  15  ani! Intră  totul  în banalitate. Oamenii  s-au  plictisit  deja să  vorbim  toată ziua de dosare, de dosare, şi nu mai terminăm  o dată!

 Bulgarii  au reuşit  să rezolve problema în  3 luni.

Tănase:  Ţară mai mică… au doar  14 deputaţi la Uniunea  Europeană...

¤ SRI sub regimul  Constantinescu 

Tănase:  Am văzut  într-un interviu  pe care l-aţi dat  recent, că vorbiţi  de persistenţa    acestor  structuri  securist-comuniste  sau mafiotice. Şi daţi  exemplul  generalului  Degeratu. 

Constantinescu:  Un  moment. Dau  exemplu  atacurile  împotriva generalului Degeratu, pentru    lumea ar putea să creadă  greşit. Generalul  Degeratu  a luptat  împotriva  structurilor mafiote şi  a fost  atacat  de sistem, inclusiv de cel  din media.  

    Dar  înaite de asta,  dle Tănase,  am  ascultat  şi  eu  cu  răbdare,  nu vreau  să intru,  şi  nu  voi  intra nici o dată,   într-o  polemică  cu dl  Ticu  Dumitrescu …

Tănase: Puteţi  să intraţi …Aveţi drept la replică …

Emil  Constantinescu:  Nu,  nu intru.  Nu-i  rostul meu,  nu intru … l-am  auzit de multe ori  …nu intru  în polemică  cu  dânsul  … nu  doresc replică    Însă  în ultima frază pe care a spus-o, a spus un  lucru  foarte important: că pe computer, pe calculator,   exista şi  locul  unde se aflau  dosarele.  Este adevărat. Dar,  din acest  motiv,  predarea sub  formă  de kilometri,  transportul  ăsta  mediatic, ESTE  O CAPCANĂ  Pentru  că acuma, din  nou  sunt   scoase din  locurile lor. Şi iată  că reveniţi la  ceea ce eu  am  făcut  mult mai mult decât se face acuma,  şi ceea ce dl  Patapievici  a recunoscut. 

    Aveau dreptul  să se ducă cei de la CNSAS  - şi trebuie  să-şi   recunoască  şi propriile  lor lipsuri  -  să se ducă   acolo, să afle unde  se află  fiecare dosar,   şi  eu le-am  promis -  cât am mai  fost  câteva luni  preşedinte   -   că DESECRETIZAM  ORICE  DOSAR. Legat  de acest  lucru, ce se poate face acum  ?   1. Au mai trecut  5 ani de zile.   În acest  moment,  NU MAI EXISTĂ “INTERES NAŢIONAL”, pentru  siguranţa naţională,  CA SĂ SE PĂSTREZE  NUMELE  OFIŢERILOR.  Nu  a unor informatori,  vai de capul  lor,  dintre care cei mai mulţi   au şi  murit. 

      Vreau  să dau  câteva date.   La sfârşitul  anului  2000,  în SRI  mai  existau   15  %  PROVENIŢI  DIN  VECHEA SECURITATE.  În general, din aparatul tehnic.  Au mai trecut  5 ani  de zile. Dacă se păstra ritmul de  înnoire,  mai existau  10  %.   Şi care absolut  nu  interesează  -   din zona anti-tero  care, într-adevăr,   se poate spune că lucraseră  pe zona arabă  sau alte zone teroriste. 

2. În anul  2000,  ajunseseră  şefi de unităţi,  şefi de secţii,  şefi de sectoare,  TINERI angajaţi  în ultima perioadă, tineri  sub  35 de ani,  care nu aveau nici o legătură  cu  Securitatea. Angajaţi  prin  concursuri.  Mulţi veniţi  din  diasporă.   ACEŞTIA  AU  FOST  BLOCAŢI  DE  REVENIREA VECHILOR   SECURIŞTI,  pe care REGIMUL  ILIESCU I-A ADUS ÎNAPOI  -   şi  exemplu  este  dir. adj  al  SRI-ului, eliminat  de mine, adus înapoi – care au  blocat aceşti  tineri.   Deci iată  că,  DECONSPIRAREA OFIŢERILOR  DE  SECURITATE,  care au  făcut  poliţie politică,   a  TUTUROR  OFIŢERILOR   din  fosta Securitate,  este şi  în interesul  actualilor ofiţeri ai  SRI,  şi a SRI-ului ca instituţie,  care,  odată  cu integrarea europeană,   trebuie să devină  o  instituţie demnă,  utilă  ţării  şi  cu oameni care să  fie  mândri de ceea ce fac. 

 ¤  Emil  Constantinescu:  securiştii  eliminaţi  s-au  răzbunat  pe el     

Tănase: Aici am două  întrebări  în legătură  cu asta.   De ce,  cât aţi  fost  preşedinte,  N-AŢI  DEMONTAT ACEASTĂ  STRUCTURĂ  care,  iată,   A RENĂSCUT  ?  Chiar aţi  spus  că aţi  avut  probleme cu ea,  şi  acum,  sigur că trageţi nişte concluzii. 

Constantinescu: Nu. Mă  ajutaţi  acuma să accentuez  puţin   ceea ce am  vrut    spun  şi, poate,   nu  s-a înţeles foarte bine.   În  citatul pe care l-am dat  cuvânt  cu  cuvânt, tocmai asta spuneam:  în  momentul  în care I-AM  SCOS DIN  SERVICIILE SECRETE  – şi, pentru  orice om  de bună credinţă există  Monitorul  Oficial   în care sunt  36  DECRETE   semnate de mine, prin care  GENERALII  AU  FOST  ÎNLĂTURAŢI   DIN STRUCTURILE   SECRETE    (  şi am dat  exemplu generalului  Tănase care a fost   eliminat de către mine şi  adus înapoi, şi al altora care au  fost  aduşi  înapoi  ) -  AL MULTOR OFIŢERI  SUPERIORI  - sunt  ZECI,  SUTE DE  DECRETE  (care nu  se dădeau de către preşedinte  ), aceştia             s-au  dus în    STRUCTURILE  ECONOMICE   şi  în  STRUCTURILE  MEDIA.  Asta vă  spuneam. Deci, dacă aş  fi  fost   un  cinic – şi asta aş vrea să  înţeleagă lumea -  şi I-AŞ  FI  MENŢINUT   în serviciile secrete, AR  FI EXECUTAT  ORDINELE  PREŞEDINTELUI,  oricât de  ticăloase ar  fi  fost   ele, şi mi-ar  fi  fost  foarte bine!   ESTE  UN AVIZ.  

        În momentul când i-am scos afară,  m-am   supus acestui  efect  şi acestor ATACURI     care m-au  ţinut  şi  în ultimii  4 ani   într-o CENZURĂ  practic   TOTALĂ.

¤   Mafia securistă -  conduce zona economică  şi  media  

Tănase: Dl Ticu  Dumitrescu,  parcă aveţi  altă părere …

Dumitrescu:  Eu  aş vrea să  spun     dintr-un interviu  al  dlui Rotaru   a reieşit    mai  sut  10 %  din cadrele securităţii  în  SRI. Pot    fie şi  5 %!  Dacă  ei   sunt  şefii  de direcţii  şi  şefii de servicii,  CONTROLEAZĂ   SRI-ul  ACTUAL.  Mi mult, n-avem  voie să uităm ce ne-a spus  Dan Pavel   după ce, în  1997, a avut  o  discuţie de câteva ore   cu  studenţii  Institului  Naţional  de Informaţii.  Ei bine, ştiţi ce-a spus Dan Pavel  ? – a şi scris în cartea lui.  C-a rămas îngrozit de  antidemocratismul,  de procomunismul, de antioccidentalismul  acestor oameni.  Şi  atunci întrebarea,de ce ?  De ce ne bucurăm dacă  vin tinerii, şi de ce s-a ajuns aşa  ? Pentru     recrutarea acestor oameni  în  I.N.I. a fost   făcută  din odraslele nu ştiu-cui, şi pentru  că profesorii  sînt  vechii   mahări  comunişti sau  sereişti.

Tănase:  Trebuie astăzi oamenii  să se teamă  - v-am întrebat  de mai  multe ori -  de aceste structuri, de prezenţa lor  ? 

 Constantinescu:  În acest  moment  eu cred că  nu cei din  SRI  sunt  atât de periculoşi. Pentru  că ei trebuie   să facă faţă  unor reguli   fixate de U.E..  şi de NATO şi  nu-şi mai pot permite să facă  chiar ce-au  vrut.    Dar noi  trebuie SĂ NE  TEMEM  de exact cei care au venit  în ZONA  ECOMICĂ  şi  în  ZONA MEDIA  - mari  trusturi de media pe care ei  LE  CONDUC   şi  prin care MANIPULEAZĂ    opinia publică.    În acelaşi  timp,  este UN  INTERES  AL  ROMÂNILOR   să afle CUM  AU  FOST  FURAŢI.

Dumitrescu:   este foarte adevărat ce spune dl  preşedinte Constantinescu, dar   să nu uităm   că CEI CARE  SE AFLĂ  ACTIVI    în  SRI, îi  sprijină   PE CEI  DIN  ZONA  ECONOMICĂ.  Există o interdependenţă  clară  între ei.

¤ Mai există  poliţie politică  ?  

Tănase:  Poliţie politică.. DA sau   NU  ?   Mai există   ? Începând cu  filajul, cu urmărirea  politicienilor,  cu jurnaliştii   

Dumitrescu: Ştiţi  foarte bine,  pe pielea noastră.   Am figurat  printre cei  urmăriţi,   şi  primul la  care s-a aplicat – lista a fost mai mare -  am  fost  eu. 

Constantinescu: În  timpul  în care am  fost eu preşedinte,  n-a existat  nici un fel de  poliţie politică.Acest  lucru îl garantez. Şi mai ales  îl  garantează ultimii   4 ani. Dacă ar  fi existat  un  singur caz de poliţie politică, îndreptat  împotriva adversarilor, puteţi  fi  sigur că dl  Timofte  l-ar  fi dat  în vileag.     În  timp ce eu     spun  că,  în anul  2000,  convorbirile mele au  fost ascultate. 

Tănase:  Şi ale mele. Şi  în anii  1996-2000 şi   după  aceea. Cu probe.  

Răspunsul  la întrebarea  noastră  -  “ Conduce fosta Securitate România ?    -:  73 % dintre dvs. aţi  răspuns  DA ;  27  %  aţi  răspuns – NU.