Ce este ?
Imi incheiasem episodul anterior amintind de cele doua promisiuni
electorale avansate de Alianta DA – PNL-PD, care au sedus, se pare, fie si 50% din
electorat. Acestora li s-a adaugat, intr-un mod foarte
galagios, pare-se specific d-lui Basescu, promisiunea acestuia de a fi neindurator
cu… coruptia si un adevarat cruciat (sau Don Quijote ?!?) pentru nobila cauza a
intronarii legii si respectarii, de catre toti romanii, a acesteia, in acest
sens d-sa invocand, la
fel de galagios, Legea Fundamentala.
Si ca intregul pachet de oferte sa fie cat mai atractiv, el a fost ambalat
in poleiala sloganului…. Sa traiti… BINE !
In fine, alegerile s-au desfasurat, cum s-au desfasurat, Traian Basescu a iesit
invingator, la limita, cu un procent de numai 52,8%, dupa consumarea celui de-al 2-lea tur de scrutin, in timp ce, dupa
primul, in Parlament, PSD reusea performanta de a detine 50% din fotoliile
ambelor camere. Desi invingatori, prin
persoana noului presedinte, co-partenerii de Alianta s-au vazut in incomoda situatie de a fi obligati sa incheie aliante, cu
alte formatiuni ce reusisera sa depaseasca fatidicul prag de 5%. Si, asa s-a ajuns la o situatie extrem de
asemanatoare cu cea din 1996 cand, CDR s-a vazut nevoita sa se alieze cu… PNL-ul si PD-ul de atunci si cu acelasi, ca si acum,
UDMR. Numai ca, de aceasta data, in
2004, Aliantei DA nu i-a fost suficienta combinatia cu UDMR, si profitand de lipsa de
moralitate (politica…) a partidului lui Voiculescu care, desi obtinuse 30 de
fotolii de parlamentar pe listele PSD, si-a abandonat cu o specifica detasare
fostul aliat, vizand acapararea de noi fotolii in guvern, administratie si… ce
s-o mai putea
acolo. Si fiindca socoteala majoritatii
parlamentare se incapatana sa nu ajunga la 50%, a mai recurs si la
cooptarea parlamentarilor reprezentand minoritatile, altele decat
maghiarii. In fine, cu chiu cu vai
incropind o pseudo-majoritate, Alianta &Co a reusit sa blocheze pretentia PSD de a-si instala in Palatul Victoria propria
echipa. A urmat desemnarea, de catre
noul Presedinte a viitorului prim ministru, acesta fiind Calin Popescu
Tariceanu. La randul sau, acesta, a
alcatuit, in deja bine cunoscuta si verificata maniera a algoritmului,
practicata si in 1996, un guvern pe care l-a prezentat, spre validare,
parlamentului. Consolat, pentru greaua
pierdere suferita (de a nu-si fi putut instala propriul guvern) PSD, a reusit, incalcand
regulamentele ambelor camere si uzand de tupeul binecunoscut, sa acapareze
conducerea ambelor camere precum si pe cele ale comisiilor
parlamentare-cheie. Desi, in acest
context, exista riscul respingerii, la vot, a preconizatului guvern, noua
Alianta compozita a reusit, pentru a doua oara, si, tot la limita ! Au urmat sarbatorile Craciunului si Anul
Nou, romanii, fericiti, au chefuit monstru, in cap cu noul presedinte si
proaspetii membri ai noului guvern, tinand-o asa pana spre 10 ianuarie. Dar, ce s-a ales de frumoasele promisiuni electorale
? Pe 31 decembrie, in ultima zi a
anului, noul guvern, si-a materializat prima –i ultima- dintre promisiuni. Printr-o ordonanta de urgenta a introdus cota
unica de impozitare de 16%. Din nou,
nu putini au fost cei care s-au bucurat, pentru a doua oara.
Probabil extenuat de reusita, noul guvern s-a relaxat dedicandu-se, vreme
de peste trei saptamani repartitiei, pe baza… algoritmului, a tuturor genurilor
de posturi imaginabile, incepand de la secretarii de stat si terminand cu
directorii de… dispensar satesc. Si,
nici la momentul in care scriu aceste randuri, imparteala n-a contenit… Intre timp, noul locatar de la Cotroceni
si-a inaugurat seria de vizite de lucru, poposind pe rand la SRI, SIE, STS,
PNA, MAI unde, i-a asigurat pe toti titularii numiti dupa gustul partidului-stat ca, d-sa este multumit de dansii si ca, daca vor
lupta sarguincios importiva coruptiei, pot dormi linistiti ca d-sa nu-i va schimba pe nici unul dintre ei. Si tot, intre timp, societatea civila s-a trezit din nefiinta si, a inceput sa dea
semne de nervozitate, la fiecare constatare a aparitiei ori ramanerii in
posturi vizibile a cate vreunui securist.
Si, au fost si cateva situatii hazlii, cum a fost cea a amicului d-lui presedinte, Silvian Ionescu care, nu s-a putut bucura decat 3 zile de numirea in
postul de prefect al Capitalei, sau a cailor breji ai Militiei, numita
Politie, unde supravietuisera incredibil de mult Toma Zaharia si Sorescu. Si ca distractia sa fie non-stop, a urmat scandalul telefoanelor
ascultate de “Vulpea” Ardelean (Fara mandat, desigur…), alegerile de la
CSM, cazul Timofte si paranoia pericolului de atentat la viata
presedintelui, invitatiile la PNA ale lui Tender, Iacobov, fratii Iancu &
Co (RAFO, desigur, ca doar asta a fost Compania pe care PSD-ul a absolvit-o de imensa gaura data Bugetului de
Stat…). Distractiile s-au tinut lant, si-n continuare, in scena intrand, pe rand,
Seuleanu si Nicolau, Piciorus si Amarie, ba chiar si presedintele, in carne si
oase, in fata Tribunalului din Bucuresti, in ipostaza de parte vatamata,
pentru prezumptia de a fi fost (si cine poate dovedi ca nu mai e si azi… ?)
securist. Dar, toate aceste distractii
au inghetat o data cu sosirea intempestiva la Bucuresti a delegatiei FMI care,
alarmat de amatorismul noului guvern si de preocuparile sale mai degraba
gastronomice (apetit pentru,… ciolan) decat executive, si speriat de
eventualitatea de a nu-si mai vedea inapoi banii, deja acordati predecesorilor in proportie de
peste 60%, a taiat elanul liberal al guvernantilor, amputand, pana la anulare,
tot restul promisiunilor portocalii.
Dar, sa vedem ce ar fi trebuit sa faca
guvernul Monstruoasei coalitii in vederea respectarii, pana in martie, a
angajamentelor decurgand din aquis-ul impus de UE. N-am aflat-o de la noul guvern ci, de la Societatea
Academica Romana care, a pus la dispozitaia presei o analiza amanuntita a
situatiei post-electorale.
In articolul “SAR recomanda Da sa-si vada de guvernare” aparut in “Ziua” la
adresa: http://www.ziua.net/display.php?id=3115&data=2005-02-04 putem citi:
“[] Documentul
enumera o serie de prioritati pentru Guvern in acest an, rezultate din
negocierile pentru admiterea in Uniunea Europeana. Pentru ca Executivul "sa poata avea succes jucand dupa
noile reguli", acesta trebuie sa tina cont de recomandari cuprinse in
raport, apreciaza SAR. In plan
politic, Societatea a intocmit o analiza a evolutiilor probabile ale
principalilor actori in 2005 - Alianta DA si PSD - si a
efectului acestora asupra statului de drept in Romania. Nu in ultimul rand, raportul contine o
prognoza privind principalii indicatori macroeconomici, cu precizarea ca
previziunile facute in urma cu un an s-au dovedit a fi corecte. []”
“[] A disparut
o cauza a coruptiei
In plan
politic, SAR radiografiaza schimbarile post-electorale,
aratand: "Principalul castig il reprezinta demontarea monopolului puterii
PSD asupra institutiilor statului, cauza majora a coruptiei in Romania. Insa politica competitiva, justitia
independenta si presa pluralista raman inca un dizerat. Primul aspect analizat la acest capitol este
"schimbarea" si modul in care s-a realizat
aceasta. SAR aminteste
ca suspiciunile legate de frauda comisa la alegerile de anul trecut persista,
iar institutiile care au promis clarificarea problemei - Parlament, Procuratura
- nu au intreprins inca nimic in acest sens. "Scandalul declansat de aceste nereguli a demonstrat totusi
ca Romania se bucura de o societate civila si o presa puternica si activa. In ciuda faptului ca media electronica a
ezitat sa difuzeze acuzatiile de frauda, presa scrisa, presa internationala si
societatea civila romaneasca au reusit sa transmita publicului ca alegerile nu
au fost corecte astfel incat Guvernul a fost nevoit sa interzica listele
suplimentare pentru cel de-al doilea tur de scrutin, in care Basescu
a castigat in fata lui Adrian Nastase, care se bucurase de un avantaj de 8% in
primul tur", se arata in raport.
Tot acolo se apreciaza ca, exceptand semnalele de frauda, opozitia nu a
demonstrat performante deosebite in timpul alegerilor. "In general, opozitia (actuala putere - n.red.) a
fost mediocra la nivel de campanie, fara evenimente notabile si cu prestatii
televizate prin nimic remarcabile, ceea ce explica rezultatele slabe obtinute
in alegerile parlamentare macar cat presupusele fraude comise de PSD si
partinirea mass-media electronice. Scandalul posibilelor fraude e cel care a
reusit mobilizarea electorala pentru al doilea tur de scrutin, dar daca
societatea civila nu s-ar fi coalizat in scandalul impotriva
fraudelor PSD, probabil ca Alianta DA nu ar fi reusit sa castige
Presedintia", releva documentul SAR.
Analistii societatii considera ca largirea bazei electorale de centru-dreapta - tema de
gandire in Alianta in acest moment - nu se poate produce decat printr-o schimbare a
structurii sociale existente, prin ridicarea nivelului de dezvoltare si
modificarea raportului activi-inactivi, cat si prin reducerea
fenomenului agriculturii de subzistenta.
"Asemenea schimbari nu pot fi generate insa prin campanii
electorale convingatoare, ci prin politici economice si sociale cu efecte
durabile". []”
“[] Alianta sa fie Uniune
In continuarea
acestei opinii vine si recomandarea facuta, pentru viitorul apropiat, Aliantei
PNL-PD: "Alianta s-a dovedit a fi un succes pana acum si nu
pare sa aiba probleme serioase, fiind de dorit ca ea sa se transforme treptat
intr-o uniune din ce in ce mai stransa.
DA ar trebui sa creeze organe unice de coordonare la toate nivelele,
organizandu-se astfel ca un partid de sine statator,
dar ramanand in acelasi timp cu doua personalitati juridice distincte, cu
afilieri internationale diferite.
Pentru anul in curs prioritatea numarul unu a Aliantei ar trebui sa fie
succesul guvernului DA, si nu ideea fuziunii intr-un partid unic
la centrul esichierului politic. PD ar
trebui sa-si intareasca rolul in cadrul
Internationalei Socialiste, pentru a nu lasa PSD-ului terenul
complet liber. Pentru PNL, un statut
care sa incredinteze mai multa putere prim-ministrului
Tariceanu este cea mai buna solutie pentru a asigura o buna guvernare prin
inlaturarea riscului unei cenzuri interne din partea propriului partid". []”
“[] PPE, un scop
iluzoriu
SAR considera ca varianta fuziunii totale PNL-PD, dupa
reunificarea structurilor, nu ar trebui discutata mai devreme de anul viitor si
ar trebui sa fie rezultatul unei necesitati interne, nu a "scopului
iluzoriu de a intra in Parlamentul European (PE) ca membru al Partidului
Popular European (PPE)". Romanii,
sustin analistii Societatii, tind sa supraestimeze influenta PE si par sa nu
inteleaga ca adevarata politica europeana se face in continuare la nivelul
Consiliului si Comisiei prin jocul traditional al negocierilor
diplomatice. De altfel, in tari
europene cu traditie in cadrul UE, oamenii politici decid sa candideze pentru
Parlamentul European numai atunci cand au ajuns la sfarsitul carierei si
renunta la politica interna, unde au loc adevaratele jocuri de putere, spune
Alina Mungiu. Ea mentioneaza ca
"in nici o tara din lume" nu s-a mai
intamplat ca doua partide sa ia o asemenea decizie pentru a se adapta
Parlamentului European. "Alianta
nu are nevoie de nimic "popular" sau "crestin-democrat"
pentru a-si pastra electoratul si, mai mult decat atat, este greu de imaginat ca
chiar PNT-CD poate fi resuscitat sub semnul crestin-democratiei. Mai degraba, ar trebui sa se reinventeze ca
taranism", se mentioneaza in raport.
Referitor la
PSD, SAR constata ca strategia acestui partid "de a nu lasa pe nimeni sa
fie mai bun sau mai "curat" decat ceilalti a condus la criza uriasa
de credibilitate in care partidul se afla in momentul de fata. "Ion Iliescu, dusmanul public care il
elibera pe Miron Cozma in decembrie, este astazi din nou liderul de necontestat
al partidului. O reforma fara
reformisti nu este insa posibila", apreciaza analistii. []”
“[]"Capturi" in Justitie
si mass-media
In opinia SAR, alegerile au adus cel putin un castig: spargerea
monopolului de putere PSD, care "pune capat cauzei principale a
coruptiei". Desi s-a rezolvat
problema suprematiei unui singur partid si "captura administrativa"
derivata din aceasta situatie, mai sunt multe de facut. Autorii raportului inteleg prin
"captura" influenta retelelor oligarhice (captori) asupra unor zone
publice care in mod normal ar trebui sa fie autonome si arata cu degetul inspre
Justitie si Mass-media.
Dupa ce ilustreaza "captura justitiei" prin mai multe exemple,
SAR ofera cateva recomandari.
Ministerul Justitiei, impreuna cu noul CSM ar trebui sa lucreze impreuna
pentru a identifica si implementa o strategie care sa ridice calitatea
investigatiilor si acuzarii in cazuri de coruptie, sa propuna niste indicatori
clari de performanta, a caror nerespectare sa atraga destituirea imediata in
cazul procurorilor cu pozitii manageriale si sa inceapa imediat o procedura
profesionala de auditare a performantei de anul trecut a Parchetului National
Anticoruptie si a Procuraturii Generale.
In viziunea SAR, Procurorul General ar trebui sa renunte imediat la
toate recursurile in anulare initiate, de vreme ce s-a renuntat la
recursul in anulare atat in penal, cat si in civil. Presedintele Romaniei "care si-a facut
stindard de lupta din strategia anticoruptie", trebuie sa se arate pro-activ in
reformarea constructiei institutionale anticoruptie. Auditul strategiei nationale anticoruptie cerut de Comisia
Europeana poate produce recomandari pertinente in aceasta directie, se
mentioneaza in raport.
Recomandarile
in sectorul mass-media, bantuit si el de
"capturi", sunt impartite pe domeniile "public" si
"privat". SAR propune
eliminarea securistilor si informatorilor din TVR si demararea anchetei
parlamentare la cele doua posturi publice, admitand ca acestea "vor
recomanda probabil schimbari ale conducerilor". De asemenea, se cere amendarea Legii de organizare si
functionare a Radioului si Televiziunii in sensul diminuarii controlului
politic. Se recomanda, apoi,
renuntarea la consiliile de administratie, care "oficializeaza controlul
politic" si substituirea acestora cu un consiliu cu atributii de control
si sanctionare.
In privinta componentei private a mass-media, SAR cere comisiilor parlamentare de profil sa urmareasca
punerea in practica a unei "legislatii privind transparenta proprietatii
in media privata, dupa modelul norvegian (incluzand creditele si datoriile care
greveaza un organ mass-media)". In viziunea SAR, este necesara punerea in
practica a unor hotarari privind publicitatea de stat, care sa puna pe o baza
transparenta si obiectiva cheltuirea fondurilor publice pentru reclama. Alte propuneri prevad crearea unei
politici privitoare la datoriile televiziunilor si publicatiilor, care trebuie
sa fie transparente; planurile de redresare a institutiilor media cu mari
datorii ar trebui de asemenea sa faca obiectul unei discutii publice pentru a
exclude santajul de catre Guvern. []”
“[]Un an "teribil
de aglomerat"
Prioritatile
acestui an in economie si administratie au facut obiectul unui capitol
separat. SAR remarca faptul ca 2005
este un an "teribil de aglomerat" pentru noul guvern al Aliantei DA,
cu o multime de puncte pe agenda de urgente, care tin deopotriva de batalia
politica si actul concret de administratie.
"Noua putere are cel mai mult de castigat daca se concentreaza cu
precadere asupra actului guvernarii, demonstrand viteza si performanta in prima
jumatate a anului, amanand clarificarile politice pentru cea de-a doua
jumatate sau mai tarziu", apreciaza Alina Mungiu. In raport se subliniaza ca foaia de parcurs
trasata de Bruxelles este pretentioasa si cu termene scurte, iar masurile
impuse solicita atentie la varf si resurse pentru a fi duse la bun sfarsit,
"nemaiputand fi ca pana acum delegate vreunui secretar de stat mai marunt
insarcinat sa duca partenerii externi cu vorba". SAR ii avertizeaza pe guvernanti ca nu mai exista nici scuza
necooperarii Parlamentului, intrucat din cele 11 masuri urgente cerute de
Bruxelles pana in martie, numai una singura presupune modificari legislative,
restul fiind rezolvabile prin actiune executiva directa. []”
“[]Posibile economii
Analistii SAR prezinta o lista de masuri care, sustin ei, reprezinta
schimbari structurale ce reduc presiunea pe buget a celorlalte reforme,
consumatoare de resurse. "Ca
urgenta intai, trebuie revizuite angajamentele de cheltuieli bugetare, cu
justificari sociale mai mult sau mai putin corecte, facute de Guvernul Nastase
in campania electorala sau inaintea acesteia", scrie in raport. SAR nu propune renuntarea la toate
programele sociale, ci "o mai buna tintire a unor cheltuieli si subventii". Iar impactul bugetar va fi cu siguranta
pozitiv, sustin analistii. Punctual,
ei recomanda: reducerea subventiei pentru energie termica acordata
producatorilor, cu o compensare partiala in componenta acordata direct
utilizatorilor; regandirea programului "Cornul si laptele" in sensul
dirijarii lui catre copiii din familii care au intr-adevar nevoie de aceasta
forma de sprijin; reducerea sau chiar suspendarea programului "Sali de
sport"; renuntarea la programul de stimulare a angajarii
absolventilor. SAR vrea sa se renunte
la "masurile populiste si utopice angajate de fostul guvern in
campanie".
Revizuirea
prioritatilor conform cu resursele si promovarea liberei concurente trebuie sa
stea, de asemenea, in atentia guvernantilor, apreciaza SAR. Raportul contine sfaturi in sensul
revizuirii marilor contracte de infrastructura. Sun vizate Autostrada Brasov, proiectul ANL. Referindu-se la
importanta transparentei in afaceri si a liberei concurente, SAR marseaza pe
intarirea rolului Consiliului Concurentei, pentru ca acesta sa devina "o
adevarata politie a pietei romanesti".
Nu in ultimul rand, reforma administratiei publice trebuie dusa la bun
sfarsit chiar in acest an, apreciaza SAR. []”
“[]"Toata lumea e
optimista"
In privinta
evolutiilor macroeconomice in 2005, "toata lumea e optimista", sustine
Sorin Ionita, citand parerea unor experti in domeniu, intervievati de SAR. Romania va merge bine in acest an,
asteptandu-se "succese pe toate
fronturile". Cresterea economica
continua, desi ceva mai incet decat in 2004, cand saltul a fost "intr-adevar iesit
din comun", se arata in raport. In 2005, expertii mizeaza in
continuare pe o mica reducere a inflatiei si pe mentinerea deficitelor in
limite controlabile. In privinta
inflatiei exista insa rezerva exprimata ca cifrele oficiale sunt doar o medie
intre inflatia "reala" din mediul urban, monetizat, situata pe la
13%, si cea din economia rurala bazata pe troc, care are valoarea 0%. Evolutia bursei, fiind un indicator
imprevizibil, da cea mai mare marja de variatie a predictiilor: de la o crestere
de 40% la una de 100%. Ambele cifre
sunt oricum mult peste dobanda depozitelor bancare sau altor instrumente
financiare, mentioneaza autorii raportului. []”
Desi, chiar si din aceasta analiza,
viitorul nu se anunta prea portocaliu, lucrurile s-au schimbat radical, in privinta
posibilitatilor noii guvernari de a-si mai respecta promisiunile electorale, o data cu incheierea
negocierilor cu FMI. Si, de unde,
inainte de sosirea acestuia la Bucuresti, primul ministru declara bataios si
patriot ca, in Romania, nu FMI este cel care guverneaza ci guvernul democratic
ales de populatie, la capatul a patru zile de discutie iata ce a rezultat:
“[] Potrivit unor
surse guvernamentale
Valul scumpirilor va lovi Romania inca
din aprilie
Majorarile de
preturi la benzina, motorina, tutun si alcool erau programate initial pentru 1
iulie []”, titreaza “Adevarul” intr-un articol aparut la adresa: http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&article_id=115504
“[] Benzina si
motorina, precum si bauturile alcoolice si produsele din tutun s-ar putea
scumpi inca de la 1 aprilie, fata de 1 iulie, cum era initial programat, ne-au declarat
surse apropiate negocierilor cu FMI.
"S-au facut mai multe scenarii pentru a vedea
in ce masura vom reusi sa acoperim cheltuielile prevazute in buget, precum si
incasarile mai mici ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare. Scenariul devansarii majorarii accizelor
este foarte plauzibil", ne-au mai spus sursele citate. Pe de alta parte, in negocierile cu FMI,
autoritatile romane incearca sa gaseasca solutii, astfel incat sa nu fie nevoie
de o majorare suplimentara a accizelor.
"Exista si varianta ca o parte din majorarea de acciza, prevazuta
pentru 2006, sa fie realizata in acest an.
Am luat in calcul chiar triplarea accizelor pentru unele produse, cum ar
fi cele de tutun, unde nivelul de crestere a accizei este mult mai mic decat in
cazul altor produse. Pentru uleiuri
minerale s-ar putea ca doar jumatate din cresterea
prevazuta pentru anul viitor sa fie aplicata din acest an", ne-au mai spus
sursele citate. Acestea au declarat
insa ca, cel mai probabil, o decizie finala privind majorarea suplimentara a
accizelor ar putea fi luata in luna aprilie, cand vor avea loc noi consultari
cu expertii Fondului, in functie de rezultatul incasarilor la Bugetul de stat
dupa primele trei luni de aplicare a cotei de 16% la impozitul pe venit si la
cel pe profit. []”
La toate acestea se mai adauga si anuntul
aparut in “Evenimentul zilei” la adresa: http://www.evenimentulzilei.ro/afaceri/?news_id=177849&PHPSESSID=47adbad20b02ab5dd945800e943219ed din care aflam ca:
“[]RomTelecom mareste pretul abonamentului
De astazi, abonamentele RomTelecom
se scumpesc cu peste 34%, dar alte servicii ale operatorului se ieftinesc. Aceasta este ultima scumpire a serviciilor
RomTelecom pentru acest an, in asteptarea privatizarii celor 45,9% din
actiunile care apartin inca statului, prin listarea lor la bursa, promite
compania.
Abonamentele RomTelecom se scumpesc
de astazi cu 34,1%, iar tarifele pentru apelurile interjudetene vor fi reduse
cu 10%, la fel ca si cele pentru convorbirile internationale. Este a treia oara cand operatorul de telefonie
fixa a cerut si a primit revizuirea tarifelor, prima fiind aprobata pe 2
octombrie 2003, iar a doua pe 30 aprilie 2004. Se pare insa ca aceasta este ultima scumpire a tarifelor
RomTelecom inainte ca operatorul sa fie listat pe bursa. “Nu intentionam sa mai cerem alte
rebalansari de tarife in acest an sau, mai bine spus, pana cand compania va fi
privatizata”, spun oficialii RomTelecom.
Ministerul Comunicatiilor a anuntat ca privatizarea a RomTelecom se va
incheia pana in 2006, prin listare la bursa.
“Am discutat cu oficialii RomTelecom si urmeaza sa analizam cea mai buna
metoda de privatizare. Probabil,
aceasta se va realiza prin listarea unui pachet de actiuni la bursa”, a spus
ministrul Zsolt Nagy. Vinerea trecuta,
oficialii guvernului au anuntat ca operatorul de telefonie fixa va fi listat la
bursa pana la sfarsitul acestui an.
Actionarul majoritar de la RomTelecom este grupul elen OTE, cu
54,01% din capitalul social, restul titlurilor apartinind statului roman.
Noile tarife tip abonament linie individuala linie cuplata
euro lei
social 3,5 136.000
1,65 euro conv. incluse
6,4 249.000 5,5 214.000
0,8 euro conv. incluse
5,7 222.300 4,8 187.200
fara conv. incluse
4,9 191.100 4 156.000
Tarifele sint calculate la 1 euro =
39.000 lei si nu includ TVA. []”
Concluziile tuturor acestor noi realitati,
iesite la iveala la aproape doua luni de la incheierea alegerilor din Romania
si, o perspectiva intrezarita de un alt jurnalist, pentru viitorul imediat fac
obiectul articolului aparut, tot in “Ziua”, la adresa: http://www.ziua.net/display.php?id=3460&data=2005-02-08&ziua=a2d1a88a105885967c64936539526588
“[]Anticipatele lui Basescu
Din ce in ce
mai insistent, presedintele Traian Basescu anunta iminenta alegerilor
anticipate. Sa recunoastem, de la bun
inceput, ca este neobisnuit, dar nu si ilegitim, ca un sef de stat sa se
preocupe de realizarea unei constructii politice puternice si durabile, printr-o actiune in
forta. Motivul invocat in mod oficial
de Basescu este acela al alterarii mesajului si programului Aliantei, in
conditiile in care guvernarea a presupus realizarea unei coalitii cu inca doua
formatiuni politice. Scopul ar fi,
asadar, eliminarea PUR si UDMR de la guvernare, anticipatele, in conceptia sa,
asigurand, prin rezultatul lor, un scor electoral de peste 50 la suta al PNL si
PD. Si calea este precizata. In conceptia sefului statului, guvernantii
ar urma sa demisioneze repetat. Si, in
fine, exista si un orizont de timp.
Cinci-sase luni pana la declansarea acestei
operatiuni. Cat de realist este
proiectul lui Basescu ? Si, daca poate
fi pus in aplicare, el va aduce mai multe beneficii decat costuri ?
Am pornit de
la realitatea ca aceasta coalitie, facuta cu forcepsul si sub vointa, vecina cu
nebunia, a unui singur om, care este Traian Basescu, si care si-a utilizat la
maximum, in acest scop, prerogativele prezidentiale, nu va putea rezista prea
mult timp la guvernare. Iar cat va
rezista, va scartai din toate incheieturile si va fi pe cat de neproductiva, pe
atat de intaratata in implementarea unui algoritm stufos. Alternativa, la acea data, nu putea fi
decat o larga coalitie. Alianta si PSD
impreuna la guvernare. Basescu s-a opus cu inversunare.
Motivul invocat a fost ca o asemenea alianta ar fi fost imorala in
raport cu electoratul, care s-a divizat atat de puternic intre cele
doua forte politice. Ramane de
vazut daca asa stau lucrurile. Eu nu
cred ca o coalitie intre Alianta DA si PSD ar fi fost si ar fi imorala. Argumentul pe care il folosesc este faptul
ca, in ceea ce priveste principalele doua formatiuni politice, electoratul le-a dat un vot
egal, ceea ce inseamna ca subconstientul colectiv a intentionat sa-i aduca
impreuna la o guvernare puternica. Dar
ce cred eu nu mai are absolut nici o importanta acum. Sa vedem, in continuare, ce este in capul presedintelui si daca
ceea ce se afla acolo se potriveste sau nu cu realitatea.
De fapt,
Basescu a inteles acelasi lucru. Si
anume ca aceasta coalitie, aflata azi la guvernare, scartaie si nu are
viitor. Intre timp, o mai fi
descoperit domnul presedinte si faptul, de altfel firesc, ca Alianta nu prea
mai exista. Ultima ei zvacnire, dar
poate si decesul, ar putea fi alegerile din Bucuresti. Asa ca, vorbim de patru partide la
guvernare. Un altfel de CDR. Si care nu numai ca nu s-a putut feri
de influentele exercitate de grupurile de interese, ci a incorporat chiar
respectivele grupuri de interese. In
componenta de la varf a coalitiei si chiar in componenta guvernamentala. Iar nevoia de a satisface interesele nu ale
unui partid, ci a patru partide, a generat o batalie fara precedent, dar si
fara rost - sub aspectul interesului national - pentru
ocuparea tuturor functiilor din administratia publica centrala si locala. Si nu numai. Batalia se duce pana si pentru posturile de director de
gradinita. Acestei situatii trebuie sa
i se puna capat, pana cand nu va fi prea tarziu. Si daca, in continuare, Traian Basescu nu accepta o coalitie cu
PSD, desigur, nu-i mai ramane decat solutia anticipatelor.
Basescu
mizeaza pe un argument cat se poate de corect si de real. Si anume ca PNL si PD, dupa relativa lor
victorie electorala, sunt, sub aspectul popularitatii, pe cai mai mari decat
erau inainte de alegeri. Teoretic,
daca in urmatorul interval de timp reprezentantii lor nu fac prostii prea mari
ar putea obtine, in cazul unor alegeri anticipate, rezultate sensibil mai bune,
care sa le permita sa guverneze singure.
Dar, atat timp cat refuza fuziunea, va fi tot algoritm. Ceea ce nu au acceptat dupa alegeri sa faca
impreuna cu PSD, PNL si PD vor face intre ele. Aceasta fereastra de oportunitate nu poate dura decat cateva
luni. Dupa care, "pac" la
anticipate si "buf" cu sefii unora dintre institutiile statului, care
au primit ragaz de sase luni. Din care
una a si trecut. Dar, ca sa faci
anticipate, ai nevoie fie de votul parlamentarilor, fie de o vointa ferma a
guvernantilor. Sunt ei dispusi sa faca
sacrificiul ? []”
Desi scenariile si solutiile d-lui S.R. Stanescu par, mai degraba, de
domeniul science-fiction-ului, totusi, intr-o tara ca Romania, n-ar mai mira pe nimeni daca ele ar prinde viata.
Pana una-alta acesrta ar fi un sumar tablou al realitatii romanesti a prezentului,
pe care am incercat sa-l schitez pentru a raspunde celei de-a doua teme si
intrebari: Ce este ?
(va urma)