Ce a fost ?
- Modelul romanesc (al tranzitiei)

In primul episod am incercat sa readuc in memoria cititorului Momentul 0 al schimbarii petrecute in Romania incepand de la acel insangerat si indoliat decembrie ’89. Am recurs la citatele si comentariile respective pentru a clarifica ce a fost, de fapt, asa-zisa revolutie, dar si pentru a reaminti potentialul de speranta populara pe care il oferise si care, din pacate, a fost deturnat de un grup restrans de colaborationisti (in special Ion Iliescu, Petre Roman, Martian Dan, Virgil Magureanu, Gelu Voican-Voiculescu si alti cativa), devotati unei forte straine si fideli doctrinei gorbacioviene a perestroikai si glasnostului. Desi aflati in situatie de profunda ilegimitate, stare in care se afla si dupa 15 ani, cu tupeu si perseverenta diabolica, acesti autentici tradatori ai interesului national, au pus in practica un model de import menit sa le permita reconversia comunismului, practicat vreme de peste 40 de ani si, menit sa transforme Romania intr-un stat oligarhic cu reflexe autoritariste si mafiote, avand drept unic obiectiv mentinerea si sporirea aberanta, pentru aceeasi nomencklatura activisto-securista, a privilegiilor personale. Ca modelul a fost unul de import, voi incerca sa demonstrez, recurgand la cateva citate dintr-o serie de dialoguri purtate intre Vladimir Bukovski si Marius Oprea (un remarcabil tanar istoric roman si unul dintre putinii intelectuali ne-recuperati de sistemul ticalos) si reproduse in paginile ziarului “Ziua” in vara anului trecut. Dar, cine este Vladimir Bukovski si, de ce ar trebui ca, spusele sale, sa dea de gandit celor ce le asculta ?

O prezentare exaustiva este facuta in articolul intitulat: “Bukovski, un demolator al sistemului bolsevic”, aflat la adresa: http://www.ziua.ro/bukovski1.html

Ceea ce este demn de retinut, din acest articol ar fi ca,
“[..] Dupa eliberarea din 1970 Bukovski a inceput sa stranga documente pentru a proba "tratamentele" aplicate disidentilor politici, documente pe care a reusit sa le trimita in vestul Europei in 1971, la Asociatia Internationala a Medicilor Psihiatri, adevaratul motiv al arestarii sale pentru a patra oara in martie 1971.
De data aceasta a fost acuzat de "propaganda anti-sovietica" si a fost conddamnat la 2 ani de inchisoare, 5 ani de munca fortata si 5 ani de exil intern. Vladimir Bukovski a fost eliberat din inchisorile sovietice in 1976, in cadrul unui schimb cu comunistul chilian Louis Karvallan. Ajuns in Occident, Bukovski si-a continuat campania de dezvaluire a crimelor care se petreceau in spitalele psihiatrice din URSS. Campania aceasta s-a dovedit a fi un succes, in 1983 sovieticii retragandu-se din Asociatia Internationala a Medicilor Psihiatri, stiind ca altfel vor fi exclusi. In 1981 Vladimir Bukovski a absolvit Universitatea din Cambridge, iar in 1986 a obtinut titlul de doctor in neurofiziologie.
Dupa caderea URSS, in 1992 in cadrul unui proces itentat de Partidul Comunist din Rusia impotriva lui Boris Eltin, Vladimir Bukovski a fost solicitat chiar de presedintele de la Moscova sa devina consultant impotriva comunistilor. Cu aceasta ocazie Vladimir Bukovski a putut avea acces la o multime de documente secrete ale Biroului Politic al Partidului Comunist din Uniunea Sovietica. Folosindu-se de un laptop si un scaner portabil, Vladimir Bukovski a reusit sa copieze documentele la care a avut acces, pe care le-a publicat ulterior pe Internet. Reactia autoritatilor de la Moscova a fost extrem de dura si nepractica: au interzis accesul la niste documente ale caror copii se gasesc pe Internet. In prezent, desi nu crede ca un proces al comunismului ar mai fi posibil datorita pierderii momentului propice, Vladimir Bukovski incearca sa scoata la lumina ramasitele monstrului sovietic care au scapat neatinse in urma anului 1989. [..]”
Urmare a acestor circumstante, Bukovski descrie si modelul rusesc de “tranzitie” pe care l-a descoperit, in timpul acelei sederi si colaborari cu Eltin in Rusia post-gorbaciovista. Model care, a continuat sa fie aplicat, fara modificari substantiale si de succesorul lui Eltin, Vladimir Putin, ex-capitanul KGB din Germania fosta Democrata.
Vladimir Bukovski releva subteranele KGB si GRU, principalele servicii ale fostei URSS, care, dupa destramarea imperiului sovietic au trecut atat la implantarea agentilor in pozitii cheie din Administratie - vezi cazul Putin - cat si la preluarea privatizarilor si controlul, pana la simbioza, al crimei organizate. Cele doua servicii mamut actioneaza intr-o conjuratie care functioneaza in intreaga lume, pana la capatul tuturor antenelor acestora, sub cupola unei supra-organizatii - "Sistema", dezvaluie Bukovski. Celebrul teoretician al istoriei recente arata cum Moscova a subventionat si miscarile comuniste din Europa Occidentala si cum KGB-ul controleaza industriile strategice, de armament sau, in ce priveste Romania, de aluminiu.

Pentru valoarea acestor dezvaluiri, reproduc dialogul Vladimir Bukovski – Marius Oprea cuprins in articolul intitulat: “KGB si GRU actioneaza prin supra-organizatia "Sistema"” aflat la adresa: http://www.ziua.net/display.php?id=18251&data=2004-06-29

“[..] Vladimir Bukovski: KGB-ul, cum spuneam, se considera acum succesorul legitim al Partidului Comunist. Ce este KGB-ul ? Dupa definitia lui Lenin, KGB-ul este "detasamentul armat al partidului". Marius Oprea: Bine, dar partidul nu mai exista...
V.B.: Nu conteaza. Detasamentul sau armat mai exista. Asa ca oligarhii, a considerat Putin, trebuiau sa ii dea lui socoteala. Si sigur ca oamenii astia s-au opus, zicand: "Nu voi sunteti proprietari. Noi suntem proprietari". Iar KGB-ul, Putin, le-a replicat "mai vedem noi cine e proprietar... Deocamdata, Hodorkovski, ia mergi mataluta la puscarie".
M.O.: Am participat la un seminar desfasurat la Budapesta, de curand, unde Imre Poszgay a relatat cu lux de amanunte imposibilitatea de reformare a sistemului comunist, fapt care a dus la renuntarea la o asemenea utopie si trecerea la economia de piata. Acolo se pare ca activistii partidului comunist au fost mult mai lucizi si ca tranzitia a avut un alt ritm decat in Rusia sau in Romania.
V.B.: Da, spre finele anilor '80 toti vorbeau despre reforme. Poszgay a fost primul care a sustinut ca reforma e imposibila in cadrul sistemului comunist. Poate pentru ca era el un om mai cinstit decat ceilalti, dar nu atat pentru asta, cat pentru ca au incercat si n-a mers. Au incercat punerea reformelor in aplicare in Ungaria, in Iugoslavia, intr-o oarecare masura si in Polonia, dar au esuat peste tot. "Institutul Tovarasilor de Incredere" privatiza in numele Partidului sM.O.: Conditii in care, cum aratai, au trecut la acapararea puterii economice prin alte mijloace, mai apropiate de economia de piata.
V.B.: Da. Cum am spus, si sintetizand acum in ceea ce priveste economia, au fondat "Institutul Tovarasilor de Incredere", carora li s-au dat portiuni din economie in administrare in numele Partidului Comunist. Si acest aspect avea sa fie tinut secret. Aparent erau oameni de afaceri independenti, insa de fapt raspundeau in fata Partidului Comunist. Deci, aici proprietatea insemna "a poseda, a folosi, a administra" dupa vechea paradigma marxista.
KGB si GRU au trimis detasamente in lumea crimei organizate
M.O.: Care a fost rolul armatei si al KGB-ului in acest joc "de-a privatizarea" ?
V.B.: In ceea ce priveste armata, ea nu a avut un rol definit in demersurile economice. Implicarea ei in economie a fost minima. Trebuia sa treaca printr-un proces usor, curat de reforma, fara rasturnari majore de situatie. Armata nu a avut nici o legatura cu economia. Vanzarile marilor sectoare economice erau facute de stat. Armata nu vindea nimic in acel moment. Ulterior, cand sistemul s-a dezintegrat, diferite segmente ale aparatului birocratic au inceput sa faca "comert" pe cont propriu. KGB-ul vindea arme nucleare, armata vindea rachete, dar asta s-a intamplat tarziu dupa caderea sistemului. In faza initiala, nu au jucat nici un rol economic. Poate doar ca bugetul lor a fost redus substantial. Spre deosebire de armata, KGB-ul a jucat un rol mult mai important. O parte din cadrele KGB au intrat in afaceri "private" in numele Partidului Comunist. Pe de alta parte, dupa cate putem observa, KGB-ul si GRU - serviciul de informatii al armatei -, au ordonat ca un numar impresionant de detasamente sa devina "subterane" in 1989-1990. Sarcina lor era sa organizeze grupuri mafiote, care sa-i terorizeze pe oamenii de afaceri. Le cereau taxe de protectie si ii controlau. Au pus la cale doua cai prin care sa controleze economia de piata care abia se forma - asa numita economie socialista de piata: 1. cele mai importante segmente ale economiei aveau sa fie date pe mana tovarasilor de incredere ai Partidului Comunist si 2. activitatile subterane mafiote aveau sa ii terorizeze pe oamenii de afaceri si in consecinta sa ii controleze. Asta au facut in 1990, an in care un numar mare de detasamente KGB si GRU au devenit subterane si au trecut la subordonarea crimei organizate. Aceste aspecte sunt foarte bine documentate de facto, dar nu exista o decizie, un document care sa probeze ca a fost o evolutie controlata. Totusi, in Orientul indepartat, de pilda, o intreaga unitate a serviciului secret de marina a devenit "subterana" si a fost absorbita de crima organizata. Iar cand au fost prinsi, au recunoscut ca actionau din ordinele directe ale GRU. Toti erau comunisti, tovarasi de incredere care lucrau in serviciul secret al marinei si li s-a ordonat sa devina "underground", ca sa poata controla afacerile criminale din Orientul indepartat. Nu poti sa intelegi astfel de povesti daca nu iei in considerare faptul ca totul s-a facut dupa un anumit tipar, din ordine directe. In acel moment, Orientul indepartat nu era cel mai infloritor centru economic. De fapt, se dezvolta chiar foarte incet din acest punct de vedere. Moscova si Sankt Petersburg erau mult mai active in acest sens, deci iti dai seama cate astfel de unitati subterane erau acolo, daca numai in Orientul indepartat erau cateva.
M.O.: Poate din acest motiv tranzitia in Rusia a fost mult mai violenta.
V.B.: Zici ca e violenta, dar dupa mine a fost extrem de pasnica. Gandeste-te la un singur imperiu care sa se fi destramat fara sa se fi tras vreun glont. Imperiul Britanic a purtat o multime de batalii in India, in Pakistan, in Orientul Mijlociu. A fost destul de violent. A fost nevoie de un al doilea razboi mondial ca sa ii faca pe britanici sa inteleaga ca nu pot mentine un imperiu.
Comunismul Europei era intretinut de Moscova
M.O.: Nu, nu ma refer la dezmembrarea URSS, la conflictul cu cecenii. La ceea ce s-a petrecut pe parcursul tranzitiei - executii in strada, arestari...
V.B.: Asta nu e violenta. In istoria Rusiei, acesta e chiar un moment foarte pasnic, in comparatie cu alte momente din trecut. Sa zicem ca din punctul de vedere al lui Brejnev si al Uniunii Sovietice, caderea sistemului si dezmembrarea imperiului au fost remarcabil de pasnice. Si mai e ceva, pentru ca nu vreau sa fiu gresit inteles. Comunismul nu a disparut. In Italia de pilda, Partidul Comunist e al doilea partid ca putere.
M.O.: Da, dar in Italia partidul comunist nu are puterea politica.
V.B.: Nu au o baza organizatorica asa cum exista in Moscova, e adevarat, si asta era important pentru ei, pentru ca reprezenta o sursa financiara, de recrutare, de instructaj, de propaganda. Au pierdut aceasta baza, dar in ceea ce priveste situatia interna a Italiei, am fost de curand acolo, exista regiuni intregi sub controlul comunismului. Nordul e inca foarte mult sub influenta comunismului. Ceea ce le diminueaza forta este ca nu mai au sustinere financiara de la Moscova.
KGB-ul a devenit el insusi crima organizata
M.O.: Sa ne intoarcem la "privatizarea comunismului". Care e situatia fostilor ofiteri KGB in Rusia acum ? In ce domeniu al afacerilor exceleaza ?
V.B.: Fac afaceri cu rachete si au devenit principala forta in fruntea crimei organizate. KGB-ul a devenit el insusi crima organizata. Controleaza in totalitate anumite segmente ale economiei, ca de pilda productia de aluminiu - afacere exclusiv kaghebista, care aduce castiguri de miliarde. E in intregime proprietatea KGB.
Productia de aluminiu e controlata 100% de KGB
M.O.: In Romania o mare fabrica de aluminiu a fost cumparata de un consortiu rus...
V.B.: Ca sa vezi ! Ce-ti pot spune eu cu siguranta e ca productia de aluminiu din Rusia e controlata de KGB in proportie de 100%.
M.O.: Si cum s-au impartit afacerile in cadrul KGB ?
V.B.: In 1991 cele mai multe afaceri, nu cele care fusesera ale partidului, erau controlate de crima organizata. Ulterior, guvernul a constientizat aceasta stare de fapt si a cerut politiei sa lupte impotriva crimei organizate. Asa au facut un timp, dupa care politia a preluat controlul afacerilor care se aflasera in mana crimei organizate. Asa ca politistii au devenit cei mai mari infractori din Rusia. Guvernul a fost nevoit sa gaseasca alta solutie. A intervenit KGB-ul - "cel mai de incredere serviciu pe care il avem" - care trebuia sa se ocupe de crima organizata. Au facut si ei intocmai precum politistii si acum ei sunt crima organizata. Acesta a fost procesul istoric, dar puteam sa prevedem lucrul asta si fara experimentul in sine, doar cunoscand natura criminala a KGB-ului din trecut. Exemple sunt multe. De pilda, departamentul KGB care trebuia sa combata traficul de droguri e acum principala autoritate in trafic cu droguri. La fel cu traficul de fiinte umane. In timpul puterii sovietice, lucrurile erau foarte simple - comunistii detineau controlul absolut, scopul existentei KGB era sa vegheze impotriva dusmanilor care atentau la infaptuirea revolutiei socialiste. Azi totul e de cinci ori mai complicat, pentru ca fiecare serviciu a devenit propriul sau stapan.
M.O.: Poate pentru noi sunt mai greu de urmarit, dar nu e complicat pentru ei, daca si-au definit bine teritoriile de actiune.
V.B.: Si pentru ei, pentru ca la un moment dat servicii diferite se lupta pentru aceeasi afacere, vin sa se impuste unii pe altii, pana apuca sa isi dea seama ca apartin aceleiasi organizatii.
Agentii KGB au fost plasati strategic in Administratii
M.O.: Mi-ati povestit cum Eltan a impartit KGB-ul in 5 factiuni. Si in Romania a fost la fel. Iliescu a impartit fosta Securitate, care a intrat pentru o scurta perioada dupa decembrie 1989 sub controlul armatei, in sapte servicii secrete distincte. Al optulea ar fi reprezentat de cei care au acum afaceri.
V.B.: In '91 - '92 o parte a KGB-ului devenea subterana, pentru a controla, cum am spus, crima organizata si a prelua controlul unor afaceri acolo unde "tovarasii de incredere" tradau sau dadeau gres. O alta parte a agentilor a fost plasata strategic in pozitii administrative. Asa a devenit Putin viceprimar al Sankt Petersburgului. S-a intors din Germania si brusc a fost desemnat adjunctul primarului, ramanand in acelasi timp ofiter KGB. Era in rezerva activa a KGB, ceea ce insemna ca lucra in alt domeniu si totusi ramanea ofiter KGB. Si au existat mii de cazuri ca al lui Putin.
M.O.: Ai dreptate, asa e si la noi. Cum spuneam la inceputul interviului, in Brasov, secretarul primariei e fost capitan de Securitate. A fost numit in functie de prefect, care e fost activist al organizatiei studentilor comunisti.
V.B.: Nu ma mira. In conditiile in care regimul isi accelera declinul, au fost doua strategii de baza: 1. sa trimita ofiterii "underground", in actiuni prin care sa puna pe picioare crima organizata si sa controleze economia subterana si 2. sa-si plaseze ofiterii in pozitii strategice in toata tara, in administratie si in politica. Au reusit sa controleze toate ramurile economiei, guvernul, plus capitalismul subteran.
M.O.: Parca ai vorbi de Romania... Cine a gandit acest plan, aceasta strategie ? Gorbaciov ?
V.B.: Gorbaciov trebuie sa fi aprobat inceputul acestui plan, dar ulterior el a disparut din scena si cele mai importante lucruri s-au intamplat dupa aceea. Trebuie sa fi fost proiectat mai degraba de generalii KGB. Noi numim asta "sistema" - organizatie care reuneste ofiterii KGB si GRU. Evident ca au participat si ei intr-un mod coordonat, intr-o prima faza, la privatizarea de tip gorbaciovist. In acel moment toti acceptasera economia de piata. Daca urmaresti discursurile lui Gorbaciov din acea perioada, observi ca vorbea mereu de economia de piata numai ca adauga mereu mentiunea ca era o economie "socialista" de piata.
M.O.: Pai, daca-mi aduc aminte, presedintele Iliescu ne-a ametit la inceputul mandatelor sale cu acelasi tip de discurs - economie "sociala" de piata !
V.B.: Da, dar nici unul dintre ei n-a reusit sa explice coerent ce ar insemna asta. Nimeni nu poate explica ce inseamna "economie de piata socialista" sau "socialismul de piata", ceea ce e si mai bizar, de care Gorbaciov vorbea cam in fiecare zi. Evident, nu poti sa fii partial viu... [..]”

Acest dialog mi se pare tulburator de elocvent pentru cele ce se petrec in Romania ultimilor 15 ani si care, au devenit cu mult mai vizibile,in ultima luna a anului trecut si prima din acest an. Si, totodata ne ajuta sa intelegem si de ce se exercita, cu atata peseverenta si fermitate, presiunile, devenite explicite, din partea Uniunii Europene, si oarecum mai difuz, din partea NATO, al carei membru de rang secund este, de curand Romania. Dar de finalitatea si invingatorul real al acestui proces nu vom putea fi siguri decat in momentul pronuntarii verdictului programat pentru luna aprilie a acestui an. Pana atunci, un lucru este cert, romanii obisnuiti vor mai avea de indurat noi si noi privatiuni si umilinte !

(va urma)