Notă- Preşedintelui completului de
judecată pentru dosarul 5170/1/2011
Subsemnatul Ioan Roşca
cetăţean romān cu domiciliul īn Canada şi adresa temporară
(de corespondenţă) Piatra Neamţ, str Petru Rareş, nr56, ap
26 doresc să adaug aceste precizări şi explicaţii, pentru
termenul din 5 decembrie 2011.
1. Desfiinţarea
rezoluţiei nr 1251/2/2011 se impune mai īntīi pentru viciu de
procedură, făcută cu īncālcarea totală a
legalităţii. Amintesc că: am depus plīngerea care a deschis
dosarul meu pe 26 aprilie 2005, am adăugat apoi ample memorii explicative
şi blocuri de documente probante, au fost audiaţi martori la Piatra
Neamţ (care au confirmat cele reclamate de mine), mi-am părăsit
domiciliul si īntrerupt cariera cīţiva ani pentru a spijini
cercetările, am făcut propuneri şi reclamaţii privind modul
īn care īnainta ancheta. La toate acestea parchetul de pe līngă CSCJ mi-a
răspuns: a. incluzīndu-mi dosarul īn 75/P/1997 (şi 35/P/2006) pentru
a-l disjunge apoi nejustificat şi a-l pulveriza declinīnd competenţa īntre
diverse secţii- pīnā i s-a pierdut coerenţa şi a devenit dificil
de reconstituit; b netrimitindu-mi
deciziile care au īnchis 75/P/1997, dar pretinzīnd acum că ele ar fi
rezolvat şi plīngerea mea- la care īnsă nu făceau nici o
referire c Susţinīnd īn faţa instanţei care a judecat la
23.02.2011 plīngerea 10636/1/2010 că nu aş avea calitatea de
reclamant un sperjur care a dus la īncălcarea dreptului meu la
justiţie. d Ascunzīnd dosarul meu, distribuit īn multe volume, şi
care nu se reduce la grupajul Ioan Roşca plasat in vol 168 din 75/P
("fenomenul Piata Universiatii") fragment suficent pentru a
arăta reaua credinţă cu care am fost tratat.
2 Desfiinţarea
rezoluţiilor pe care le contest este cerută şi de modul incorect
īn care ele au invocat prescripţia, pentru a proteja vinovaţii. Este
vorba de rea credinţă, căci nu se poate ca īntregul parchet de
pe līngă CSCJ să citeze art. 121-124 din codul penal, dar să
omită art. 128 (de pe aceeaşi pagină), chiar după ce le-am
atras atenţia asupra lui, argumentīnd solid temeiurile de supendare.
Respingīnd nejustificat constatarea că pīrīţii nu au putut fi
judecaţi, pentru că au păstrat īn gheare statul romān uzurpat
şi după 1989, complicii din procuratură au prelungit "īmprejurarea
de neīnlăturat", īncīt prescripţia nu a īnceput să
curgă- va īncepe o dată cu prima condamnare pentru crimele
comunismului continuate īn timpul tranziţiei. Din 1990 pīnă azi au
fost respinse toate plīngerile depuse la procuraturi şi instanţe, deşi
probele umpluseră spaţiul public. Şi atenţie- acest val de
NUP-uri nejustificabile, care au pretextat că crimele comunismului erau
prescrise īn 1989, nu sīnt considerate nici temei de īntrerupere, acum cīnd se
pretinde că termenul curge din 1990.
O dovadă că justiţia e īncă īn mīinile celor ce ar
fi trebuit condamnaţi fiind şi eternizarea premeditată a
anchetelor īntru īmplinirea prescripţiei, temei delictual denunţat de
decizia CEDO din mai 2011, dată chiar īn dosarul 75/P. Nici măcar
faptul evident că Ion Iliescu a fost protejat de imunitate, nu le apare ca
īmprejurare de neīnlăturat celor ce se feresc de articolul 128. Dacă
măcar instanţa va scade anii de imunitate din durata
impunităţii, va observa că īn 2005, cīnd am depus plīngerea, nu
era prescrisă nici una din infracţiunile de care l-am acuzat. Ca
să nu mai vorbim de faptul că regimul Iliescu a continuat un genocid.
3 Trecīnd la
"elementele constitutive" ale infracţiunilor cărora le-am
căzut victimă, semnalez īntīi că procuratura pilotată de
Kovesi le-a declarat "neīndeplinite" fără nici un argument,
care să rezulte din vreo cercetare. Cum au ajuns, īn ciuda documentelor
depuse şi mărturiilor culese, la concluzia că eu şi colegii
mei din asociaţia "Dialog Piatra Neamţ" (Alianţa
Civica, Forumul Democratic Antitotalitar) nu am fost calomniaţi,
insultaţi, bruscaţi, ameninţaţi, terorizaţi,
loviţi, capturaţi de o mulţime turbată, la 3 mai si 16
decembrie 1990 (şi īn alte īmprejurări, ultima īn 1992, cu ocaza
vizitei electorale la Piatra Neamţ)? Cum au ajuns la concluzia că
reprimarea noastră (ca şi a altor adversari ai Frontului) nu ne-a pus
īn pericol viaţa şi că instigarea celor hotărīţi
să ne dea foc (rupă īn bucăţi, elimine din oraş,
lapideze, linşeze) nu a fost organizată de FSN-SRI prin intermediul
presei, televiziunii şi informatorilor- aşa cum am dovedit? Cum de nu
īnţeleg, īn ciuda explicaţiilor mele, legătura directă
īntre agresarea noastră şi faptul că am cerut condamnarea
vinovaţilor pentru crimele comunismului şi īndepartarea de la putere
a celor care le ascund? De ce nu le
pasă celor plătiţi să apere justiţia că am fost
loviţi pentru că scoteam la iveală gropi comune şi ceream
anchetarea genocidului, deci că sīntem victimele unor infracţiuni
īmpotriva justiţiei? Cum au stabilit procurorii că nu s-ar fi ajuns
la război civil dacă noi am fi acceptat provocarea fesenistă la
confruntare violentă si nu ne-am fi retras, covīrşiţi de
raportul de forţe şi deturnaţi de falsa opoziţie
politico-civică? Instigarea şi complicitatea la infracţiuni pe
care nu le mai enumăr, căci acoperă o parte din codul penal,
trebuiau să provoace cercetarea adevărului, nu acoperirea
vinovaţilor prin speculaţii formale şi inconsistente.
4 Să vedem acum
ce NU au cercetat procurorii, ca să poată justifica NUP-urile. Am
semnalat īn plīngerea din 2005 că mulţimea care ne-a atacat era
intoxicată de presa aservită, fiind sabotată -īn acea
perioadă- pătrunderea ziarelor de opoziţie, īncīt
concetăţenii noştri şi-au format opiniile despre
manifestaţiile anticomuniste citind murdăriile , minciunile şi
provocările din Azi, Dimineaţa, Adevărul. Am depus la dosar
nenumărate probe īn acest sens- adică articole din presa anului 1990,
īn care eram descrişi ca răufăcători recidivişti,
agenţi străini urmărind dezmembrarea ţării,
terorişti periculoşi, forţe anarhice īncercīnd instalarea
terorii şi foametei etc. Īn timp ce bietul Front... lupta pentru
apărarea cuceririlor revoluţiei anticomuniste şi bunăstarea
poporului. Publicaţiile depuse demonstrează necruţător
instigarea care a făcut mulţimea manipulată să ne atace cu
atīta ură. A făcut procuratura cercetările cerute, pentru a
vedea cine a comandat articolele instigatoare?
Am depus la dosar şi o serie de jurnale, care rezumau emisiunile TV
din acea perioadă, pline de calomnii, provocări la neutralizarea
celor care tulburau liniştea fesenistă, informaţii false care
confirmau mizeriile din presă, care au avut un rol hotărītor īn
manevrarea "oamenilor de bine" īntru reprimarea adversarilor
frontului. S-au analizat emisiunile incitatoare semnalate de mine, pentru a se
verifica nocivitatea lor? S-a cercetat cine răspunde de provocările
TV, cine a comandat manipularea ucigaşă? Un alt instrument criminal semnalat a fost
securitatea (rebotezată SRI) şi reţeaua informatorilor
consipiraţi, folosiţi īn 1990.
S-au făcut cercetările de rigoare, privind componenţa
şi activitatea SRI (care se subordona īn acel moment doar lui Ion
Iliescu, garantul mincinos al faptului că īn SRI mai erau puţini
securişti)? In fine, am dreptul să ştiu cum au rezolvat
procurorii cercetarea celulelor judeţene FSN, care au orchestrat
represiunea din 1990, realitate reflectată de documente depuse de mine la
dosar?.
5 Presa,
televiziunea, S(ecu)RI(tatea) şi celulele FSN nu au otrăvit numai
opinia publică din Piatra Neamţ. Argumentele şi probele depuse
au prezentat interes pentru dosarul 75/P- īn care a fost integrat dosarul meu.
Am fost de acord cu această conexare. Pe de o parte, aşa cum am
precizat īn plīngerea iniţială, nu pot fi judecate evenimentele
locale, fără a le plasa īn
contextul luptei din 1990, īntre forţele contrarevoluţionare
regrupate īn FSN şi cele care doreau deblocarea revoluţiei, şi
īndepărtarea de la putere a protectorilor criminalilor comunişti.
Conexiunea era utilă şi īn sens invers: dacă se īnţelege ce
şi de ce s-a īntimplat la Piatra Neamţ (ca şi īn alte oraşe
īn care FSN-ul şi-a reprimat adversarii cu ajutorul populaţiei
păcălite şi instigate) se depăşeşte abordarea
inadecvată din dosarul "feseniadei", reducerea ei la episodul
"mineriadei" din 14-15 iunie. La fel cum, īnţelegīndu-se ce am păţit
pentru că am lansat chemarea la "procesul comunismului" (īn urma
descoperirilor de la "Dealul Mărului"), se evită reducerea
dosarului 35/P/2006 la cercetarea crimelor anterioare anului 1990, dīndu-se
atenţia cuvenită tăinuirii şi continuării lor
după 1990. Dosarul meu este deci un fragment semnificativ pentru 75/P/1997
īn ansamblul său şi de aceea am cerut şi anularea
rezoluţiilor DIICOT din 10.03.2009 şi SUPC din 17.06.2009 (şi a
oricăror alte decizii conexe) şi reluarea anchetei privind feseniada
criminală din 1990, care a zdrobit , īn toată ţara , partizanii
reabilitării justiţiei. Tratarea dosarului meu face dovada
superficialităţii şi relei credinţe cu care a fost anihilat
75/P. Procuratura aflindu-se īncă
īn miinile denunţate de mine, ar fi mai bine ca , īn baza prevederilor
cpp. să reţineţi cauza spre judecare, dacă vă
simţiţi īn măsură să condamnaţi crimele regimului
comunisto-fesenist. E comod să nu
superi monstrul de deasupra legii, lăsīnd neostoită setea de dreptate
a celor prinşi dedesubtul ei. Dar vă reamintesc că decizia dv va
intra īn lanţul responsabilităţilor pentru destinul
justiţiei īn această ţară, căci o nouă eschivare
se va adăuga pe răbojul trădării ideii de dreptate.
Ioan Roşca, 1
decembrie 2005