Intrebări propuse domnului procuror Dan Voinea
Domnule
Voinea , īn interesul justiţiei şi pentru sprijinirea tratării
cerereri mele către CEDO (pe care
v-am pus-o la dispoziţie), avīnd īn vedere poziţia dv. de martor
cheie faţă de faptele pe care le descriu, vă rog să
confirmaţi sau să infirmaţi următoarele aserţiuni,
făcīnd şi scurte precizări/comentarii, unde consideraţi necesar.
Seria A
1 Aţi fost insărcinat cu conducerea
cercetării penale, ca procuror militar, īn dosarul evenimentelor din
decembrie 1989 şi aţi condus mult timp această anchetă?
2 Aţi fost īnsărcinat cu conducerea
cercetării penale, ca procuror militar, īn dosarul evenimentelor din 1990
si aţi condus mult timp această anchetă?
3 Aţi fost insărcinat iniţial cu
conducerea cercetării penale, ca procuror militar, īn dosarul genocidului
comunist şi aţi condus un timp această anchetă?
4 Este adevărat că īntre cele trei
dosare de la 1-3 există legături cruciale, revolta din decembrie
fiind o reacţie la teroarea comunistă iar contestaţia īnabuşită
in 1990 find o reactie la confiscarea revolutiei de catre cei care doreau sa
evite pedepsirea crimelor regimului comunist?
5 Este adevărat că ansamblul celor
trei dosare, pe care nu aţi reuşit să le conexaţi, forma o
problema unitară dar complexă, pentru rezolvarea căreia nu
aţi dispus de resurse adecvate?
6 Aţi fost boicotat de diverse
instituţii ale statului, care au
reuşit să vă intrerupa la un moment dat anchetele şi, īn
final, să vă scoata din ele, ca să nu le puteţi finaliza
prin inculpări?
7 Vi s-a cerut să declinaţi dosarele
către secţii civile ale parchetului ICCJ, īn urma intervenţiei
inoportune a Curţii Constituţionale, respectivele secţii
tratīndu-le neserios şi īnchizīndu-le abuziv?
8 Existau (inclusiv īn cele 49 de volume ale lucrării
35/P/06) probe că īntre 1944 şi 1989 a avut loc īn Romānia un
genocid, aşa cum aţi susţinut şi īn procesul lui Nicolae
Ceauşescu din 25.12.1989?
9 Confirmati ca nu putea fi prescrise aceste
crime īn 1989, sau erau, pe de o parte- imprescriptibile, pe de alta- cu
pescrierea suspendată şi īn fine, chiar neīncepută- din cauza
continuării infracţiunii pīnă īn 1989?
10 Trebuia ca procuratura să se
autosesizeze după 1989 şi este faptul că nu a făcut-o, sau
chiar că a respins plīngerile penale, o dovadă de complicitate la
nivel īnalt?
11 Au fost blocate incorect īncercările de
rezolvare īn instanţe, cum ar fi procesele Drăghici sau Crăciun,
studiate de dv.- dovedindu-se că
pīnă azi, criminalii nu au putut fi pedepsiţi?
12 Sīnt punctele 10 si 11 temei de suspendare
şi īntrerupere, īn continuare, a prescrierii, pe līngă
imprescriptibilitate, continuarea delictului, sau faptul că unii
vinovaţi au fost protejaţi de imunitate?
13 Aţi constatat că tocmai blocarea
justiţiei şi a lustraţiei au fost principalele doleanţe ale
protestatarilor din 1990, pentru care au suferit intervenţia brutală
a forţelor controlate de FSN (poliţie, mineri etc)- la instigarea
mediei controlate de putere?
14 Aţi constatat că pretenţia
FSN, care s-a instalat la putere după 22.12.89- de a emana din
revoluţia anticomunistă- nu are temei, pentru că luptele de
după 22.12 nu s-au dus īmpotriva adepţilor vechiului regim, care de
altfel, au putut lovi, prin FSN, anticomuniştii din stradă, īn 1990?
15 Consideraţi că NUP-urile puse de
procuratură īn dosarele 35/P/06 şi 75/P/97 sīnt nejustificate şi
că deciziile din procesele 10635-6/1/2010- ICCJ şi
3095/2/2012/-Curtea de Apel sīnt abuzive?
Seria B
1 Ne-am īntīlnit prima dată la
audienţa din aprilie 2005, cīnd v-am cerut detalii despre cazul Gh
Nechita, spunīndu-vă că am venit de la Montreal special pentru a
impulsiona cercetările?
2 Mi-aţi atras atunci atenţia, aflīnd
ce am păţit la Piatra Neamţ īn 1990, că aveţi īn
sarcină şi dosarul 75/P/97, dedicat represiunii FSN din iunie 1990,
unde am considerat īmpreună că poate fi integrată şi
plīngerea mea, completīnd firesc sfera
dosarului?
3 V-am depus pe 26.04.05 plīngerea din anexa
[3] īntărind-o pe 27.05.05 cu o
declaraţie completă de zeci de pagini [1] privind cele trăite de mine la Piatra
Neamţ, dar şi īn alte locaţii, īn 1990?
4 V-am depus apoi, cu procese verbale, mii de documente (articole, jurnale tv,
cărţi) care dovedeau instigarea la agresarea adversarilor FSN,
semnalăndu-vă ce ar trebui să analizaţi din arhiva TVR?
5 Am sprijinit audierea martorilor de
către echipa de procurori pe care aţi trimis-o la Piatra Neamţ,
depunīnd noi documente [5] şi rugīndu-vă să căutaţi
informaţii īn arhive, sau la instituţii ca SRI?
6 V-am trimis analize pe probleme şi am
avut multe dialoguri īn biroul dv, īn care am īncercat să demonstrez
că dosarul 75/P nu se poate reduce la evenimentele din 13-15 iunie, fiind
vorba de infracţiuni grave īmpotriva statului şi
umanităţii, īncepīnd cu protejarea crimelor comunismului?
7 V-am depus la 31.07.06 plīngerea [20]
īmpotriva ascunderii genocidului de către liderii FSN, deschizīnd dosarul
35/P/06 şi v-am adus apoi, numeroşi co-reclamanţi, sau
plīngerile lor [21]?
8 V-am cerut să redeschideţi dosarul
Dealul Mărului [13] şi dosarele
de cercetare penală similare, blocate abuziv şi să
căutaţi procese īnchise nejustificat īn toată ţara,
după 1989?
9 V-am rugat să replicaţi toate
documentele din dosarul Ioan Roşca, īn cele două exemplare gestionate
separat, unul cuprins īn 35/P/06 şi altul īn 75/P/97, īncīt este
inexplicabilă dispariţia lor?
10 Am colaborat cu lucrători ai dv. din
Bucureşti , Iaşi şi Cluj, protestīnd īn momentul īn care
procurorii au īntrerupt audierea martorilor, ce era sprijinită de
federaţia foştilor deţinuţi politici?
11 V-am depus la 21.12.07 raportul meu de
cercetare [6] şi am explicat
procurorului general, īn prezenţa dv, la 2.05.07, de ce anchetele nu pot
īnainta cu celeritate [23]?
12 M-am opus declinării dosarelor
către secţia civilă a parchetului [24], pledīnd ca să nu
consideraţi aplicabilă o anume
decizie a Curţii Constituţionale?
13 V-am rugat să-mi spuneţi ce se
īntīmplă cu anchetele după trecerea cercetării la secţia
civilă, care a īntrerupt comunicarea cu mine, deşi īn dosare era
semnalată disponibilitatea mea pentru continuarea sprijinirii documentare
a cercetării?
14 V-am solicitat sfatul şi sprijinul, pe
parcursul proceselor īn care am īncercat să obţin anularea deciziilor
de NUP, prin care era risipită şi munca dv?
15 Am folosit anii 2005-2012 ca să sprijin
cercetările, voluntar, fără a fi plătit cumva şi
anunţīndu-vă că renunţ la īntoarcerea la domiciliul şi
postul meu din Canada, ca să văd făcută dreptate?
Ioan Roşca, 7.08.12
Răspunsurile domnului Dan Voinea:
Pentru seria A
1 Confirm.
Pīnă īn anul 1995, personal, am
soluţionat dosarul privind cercetarea şi judecarea soţilor
Ceauşescu, cu menţiunea că acest dosar nu a fost judecat īn
cadrul unei proceduri normale, tocmai pentru că ar fi fost prima
cauză īn cadrul procesului comunismului, īn care s-ar fi demascat public
crimele statului totalitar comunist condus de Nicolae Ceauşescu. Am făcut această
precizare pentru a demonstra că īncă de la īnceput, din 1990, a
existat reticenţă şi opoziţie faţă de
posibilitatea derulării unui proces al comunismului īn Romānia).
Ulterior, am cercetat si soluţionat
dosarul privind represiunea din decembrie 1989 din:
In anul 1995, au fost soluţionate prin clasare
sau neīnceperea urmăririi penale-NUP, toate dosarele din timpul
revoluţiei romāne din decembrie 1989.
In anul 2000, am primit spre soluţionare
plīngerile venite din partea Asociaţiilor victimelor din decembrie 1989.
Īncepīnd aşadar din acest an şi pīnă īn anul 2008 am condus
cercetările īn aceste dosare.
2 Confirm.
In anul 1997, urmarea plīngerii Asociaţiei
victimelor mineriadelor, am redeschis dosarul 75/P/97 privind morţii si
răniţii din 13-15 iunie 1990 , dosar īn care am inculpat pe fostul
ministru de interne Mihai Chiţac , pe adjunctul acestuia, generalul Safta
Ion, etc. Ulterior, am preluat īn ancheta şi dosarul privind cele peste
1000 de persoane lipsite de libertate īn mod ilegal şi supuse unor
tratamente inumane de către autorităţile statului
postdecembrist, la 13-15 iunie 1990, īn două unităţi militare
din Bucureşti, respectiv cele de la Băneasa şi Măgurele
3 Confirm.
Plīngerile īmpotriva genocidului comunist au
īnceput īn 1990 şi au fost cumulate īntr-un dosar de la procuratura
generală , respectiv la procurorul Vasiliu, şeful direcţiei de
urmărire penală.
Īn aprilie
2006, am deschis la secţia parchetelor militare dosarul 35/P/2006,
prin plīngerea lui Ioan Roşca, şi a multor foşti
deţinuţi politici.
A
adăugat plīngeri şi Marius Oprea, directorul Institutului de
Investigare a Crimelor Comunismului şi diverse alte persoane , toate
plīngerile şi dosarele fiind conexate, īn dosarul renumerotat 82/P/2007,
instrumentat de procurorul militar Levanovici Mircea, care a semnat declinarea
lui către SUPC, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.
4 Confirm.
Cele trei dosare privind
acelaşi gen de victime ale represiunii comuniste, īn concret victime ale
adversarului politic. Motiv pentru care īncadrarea juridică īn baza
căreia s-a făcut cercetarea penală era aceea de genocid şi
infracţiuni contra umanităţii.
5 Confirm
Nu a existat interes politic şi
nici unul juridic din partea autorităţilor statului postdecembrist
pentru finalizarea cercetărilor īn cele trei dosare şi mai mult decīt
atit, nu s-a pus problema conexării acestora ci īncă din 1990 fiecare
victima a fost tratata in dosare
separate, tocmai pentru a masca fenomenul criminal de masă organizat
īmpotriva adversarilor politici, dirijat si executat de către
administraţia comunistă, care a continuat şi după
1990. De aceea, nu au fost alocate
resursele logistice si umane necesare
rezolvării acestor cauze deosebit de complexe, cu milioane de victime,
şi cu multe consecinţe asupra economiei, societăţii,
culturii etc.
6 Confirm
Nici o instituţie a statului
abilitată să ofere informaţii īn legătură cu crimele
regimului comunist (şi mă refer īn special la ministerul de interne,
ministerul apărării naţionale, SRI, guvern, arhivele statului)
nu a colaborat si chiar au interzis funcţionarilor din aceste
instituţii să se prezinte la parchtetul militar pentru audieri. Cum a
fost cazul şefului armatei, generalul Constantin Degeratu, care a dat
ordin scris tuturor cadrelor din armată să nu se mai prezinte la
parchetul militar īn dosarele victimelor revoluţiei şi a mineriadei ,
aspect semnalat de presa timpului.
7 Confirm
In anul 2008 , Curtea
Constituţională, īn urma unei plīngeri adresate de fostul
preşedinte al Romāniei Ion Iliescu, care era invinuit īn ambele dosare, a
dat o decizie prin care procurorii militari au primit interdicţie de a mai
cerceta şi civili īn legătură cu faptele militarilor. Si astfel,
toate aceste dosare au fost declinate la parchetul civil de pe līngă ICCJ
. Menţionez că toţi judecătorii de la Curtea
Constituţională erau numiţi prin decret de către Ion
Iliescu, principalul vinovat. Din cīte
ştiu, după declinare, nu s-au mai făcut cerecetări īn
aceste dosare de către procurorii civili şi s-au dat soluţii de
īnchidere a celor trei cauze.
8 Confirm
Probele constau īn miile de
documente integrate īn dosare si nenumăratele făcute publice, privind
activitatea represivă a administraţiei comuniste īmpotriva
populaţiei din Romānia, īn perioada 1944-1989, numărul estimativ al
victimelor acestor crime, fiind de aproximativ 5 milioane.
9 Confirm
Intr-o rezoluţie de īncepere a
urmării penale īmpotriva celor vinovaţi de crimele comunismului, pe
care am dat-o īn anul 2000, m-am referit la infracţiunile contra
umanităţii care sīnt imprescriptibile şi īn codul nostru penal.
Şi pentru că sīnt, indiscutabil, imprescriptibile, nici nu mai are
importanţă că, dacă ar fi fost prescriptibile, tot nu avea
cum curge prescripţia pīna la 1989.
10 Confirm
Procuratura este obligată
după lege să se autosesizeze,
īn cazuri de asemenea gravitate. Şi nu a făcut-o īn nici un
dosar de revoluţie sau mineriadă, sau genocid comunist. In schimb,
procurorii au invocat instituţia prescripţiei īn cazurile unor
plīngeri care priveau grupuri de victime ale genocidului, cu toate că era
de datoria organelor judiciare din Romānia să se autosezize şi
să găsească căile juridice de rezolvare a acestor plīngeri,
īn faţa instanţei de judecată.
11 Confirm
Dosarele privind victimele
comunismului, inclusiv procesele Drăghici sau Crăciun au fost blocate
īn mod interesat de către autorităţi, pentru a ascunde opiniei
publice aceste crime.
12 Confirm
13 Confirm
Si tocmai de aceea, am considerat
că şi victimele revoluţiei din decembrie 1989 şi ale
mineriadei din 1990 sīnt tot victime ale aparatului de represiune comunist, respectiv
victime căzute sub puterea acestui adversar politic. Şi de aceea
tratamentul juridic al acestor cauze este cel din capitolul infracţiuni
contra umanităţii , imprescriptibile. Tocmai blocarea accesului
victimelor spre dreptate, ca urmare a luptei lor īmpotriva administraţiei
comuniste şi a īnlăturării acesteia de la putere, printr-o lege
a lustraţiei reclamată īn protestul prelungit din Piaţa
Universităţii din Bucureşti şi din alte oraşe din
ţară (Piatra Neamţ, Cluj, Braşov etc), care a mers
pīnă la represiunea din 13-15 iunie 1990, demonstrează clar că
aceşti manifestanţi erau adversari politici ai administraţiei
FSN comunistă, instaurată la putere īn Romānia īn 1990.
14 Confirm
Vezi răspunsul anterior.
15 Confirm
Din motivele expuse mai sus pe scurt.
Pentru seria B
1 Confirm
Intervenţia dv am considerat-o
binevenită pentru elucidarea cazului eroului Gh
Nechita, despre care pīnă la sosirea dv nu cunoşteam amănunte,
pentru că in dosar nu se lucrase, din lipsă de informaţii.
2 Confirm
Plīngerea dv constituind īnceputul
unui dosar privind represiunea impotriva adversarilor FSN, care protestau īn
centrul oraşului Piatra Neamţ,
īn acelaşi timp cu protestari din Piaţa Universităţii
din Bucureşti
3 Confirm
Plīngerea dv. constituind de fapt punctul de
plecare, pentru probe şi nume de martori şi de alte persoane
participante alături de dv. la protestele din 1990, dar şi explicaţii privind sensul
protestelor.
4 Confirm
Toate documentele depuse de dv.
şi de doamna cercetător Livia Dandara (articole, jurnale TV) au fost
de natură să dea o explicaţie a cauzelor care au determinat
represiunea din Piaţa Universităţii din Bucureşti (şi
manifestatiilor similare din alte oraşe) īmpotriva guvernului postdecembrist-de
emanaţie comunistă, cunoscut la vremea respectivă sub denumirea
de FSN. Prin aceste documente s-au
produs de fapt probe privind principalii vinovaţi de represiunea sus
amintită.
5 Confirm
Am dispus trimiterea la Piatra
Neamţ a unei echipe de procurori pentru audierea tuturor persoanelor nominalizate
īn plīngerea dv. dar şi pentru elucidarea īmprejurărilor īn care s-au
produs acţiunile represive īmpotriva dv. şi a celorlalţi
demonstranţi din Piatra Neamţ pe 1-5 Mai şi 16 decembrie 1990.
6 Confirm.
7 Confirm
Prezenţa īn faţa
noastră a victimelor comunismului gen Vatamaniuc, Caraza, Ioniţoiu,
Jijie, a fost foarte importantă pentru corectitudinea anchetei, prin descrierea īntocmai a practicilor
inumane la care au fost supuse victimele. Mai mult decīt atīt, īntīlnirea cu
victimele s-a materializat īn numeroase declaraţii de părţi
vătămate şi īn īmbogăţirea dosarului cu mii de
documente de real folos, strīnse īn cele 49 de volume.
8 Confirm
9 Confirm
Toate documentele prezentate de
domnul Ioan Roşca- şi au fost multe- au fost īnregistrate īn funcţie de
conţinutul lor īn cele două dosare 35/P/2006 şi 75/P/2006
şi consider că nu este normal ca acestea să nu se mai
regăsească.
10 Confirm
11 Confirm
12 Confirm
Si aţi exprimat această
opoziţie īn scris.
13 Confirm
Precizez īnsă că nu aveam
căderea să controlez evoluţia acestor dosare, o dată ajunse
la secţia civilă a parchetului ICCJ.
14 Confirm
15 Confirm
Regret nespus de mult că
demersurile dv. din perioada 2005-2012 de a sprijini ancheta au rămas
fără un răspuns din partea autorităţilor judiciare din
Romānia.
Dan Voinea 7.08.12