Intrebări propuse domnului procuror Dan Voinea

 

            Domnule Voinea , īn interesul justiţiei şi pentru sprijinirea tratării cerereri mele către CEDO  (pe care v-am pus-o la dispoziţie), avīnd īn vedere poziţia dv. de martor cheie faţă de faptele pe care le descriu, vă rog să confirmaţi sau să infirmaţi următoarele aserţiuni, făcīnd şi scurte precizări/comentarii,  unde consideraţi necesar.

 

Seria A

 

1 Aţi fost insărcinat cu conducerea cercetării penale, ca procuror militar, īn dosarul evenimentelor din decembrie 1989 şi aţi condus mult timp această anchetă?

 

2 Aţi fost īnsărcinat cu conducerea cercetării penale, ca procuror militar, īn dosarul evenimentelor din 1990 si aţi condus mult timp această anchetă?

 

3 Aţi fost insărcinat iniţial cu conducerea cercetării penale, ca procuror militar, īn dosarul genocidului comunist şi aţi condus un timp această anchetă?

 

4 Este adevărat că īntre cele trei dosare de la 1-3 există legături cruciale, revolta din decembrie fiind o reacţie la teroarea comunistă iar contestaţia īnabuşită in 1990 find o reactie la confiscarea revolutiei de catre cei care doreau sa evite pedepsirea crimelor regimului comunist?

 

5 Este adevărat că ansamblul celor trei dosare, pe care nu aţi reuşit să le conexaţi, forma o problema unitară dar complexă, pentru rezolvarea căreia nu aţi dispus de resurse adecvate?

 

6 Aţi fost boicotat de diverse instituţii ale  statului, care au reuşit să vă intrerupa la un moment dat anchetele şi, īn final, să vă scoata din ele, ca să nu le puteţi finaliza prin inculpări?

7 Vi s-a cerut să declinaţi dosarele către secţii civile ale parchetului ICCJ, īn urma intervenţiei inoportune a Curţii Constituţionale, respectivele secţii tratīndu-le neserios şi īnchizīndu-le abuziv?

8 Existau (inclusiv īn cele 49 de volume ale lucrării 35/P/06) probe că īntre 1944 şi 1989 a avut loc īn Romānia un genocid, aşa cum aţi susţinut şi īn procesul lui Nicolae Ceauşescu din 25.12.1989?

 

9 Confirmati ca nu putea fi prescrise aceste crime īn 1989, sau erau, pe de o parte- imprescriptibile, pe de alta- cu pescrierea suspendată şi īn fine, chiar neīncepută- din cauza continuării infracţiunii pīnă īn 1989?

 

10 Trebuia ca procuratura să se autosesizeze după 1989 şi este faptul că nu a făcut-o, sau chiar că a respins plīngerile penale, o dovadă de complicitate la nivel īnalt?

 

11 Au fost blocate incorect īncercările de rezolvare īn instanţe, cum ar fi procesele Drăghici sau Crăciun, studiate de dv.- dovedindu-se  că pīnă azi, criminalii nu au putut fi pedepsiţi?

 

12 Sīnt punctele 10 si 11 temei de suspendare şi īntrerupere, īn continuare, a prescrierii, pe līngă imprescriptibilitate, continuarea delictului, sau faptul că unii vinovaţi au fost protejaţi de imunitate?

13 Aţi constatat că tocmai blocarea justiţiei şi a lustraţiei au fost principalele doleanţe ale protestatarilor din 1990, pentru care au suferit intervenţia brutală a forţelor controlate de FSN (poliţie, mineri etc)- la instigarea mediei controlate de putere?

 

14 Aţi constatat că pretenţia FSN, care s-a instalat la putere după 22.12.89- de a emana din revoluţia anticomunistă- nu are temei, pentru că luptele de după 22.12 nu s-au dus īmpotriva adepţilor vechiului regim, care de altfel, au putut lovi, prin FSN, anticomuniştii din stradă, īn 1990?

15 Consideraţi că NUP-urile puse de procuratură īn dosarele 35/P/06 şi 75/P/97 sīnt nejustificate şi că deciziile din procesele 10635-6/1/2010- ICCJ şi 3095/2/2012/-Curtea de Apel sīnt abuzive?    

 

Seria B

 

1 Ne-am īntīlnit prima dată la audienţa din aprilie 2005, cīnd v-am cerut detalii despre cazul Gh Nechita, spunīndu-vă că am venit de la Montreal special pentru a impulsiona cercetările?

 

2 Mi-aţi atras atunci atenţia, aflīnd ce am păţit la Piatra Neamţ īn 1990, că aveţi īn sarcină şi dosarul 75/P/97, dedicat represiunii FSN din iunie 1990, unde am considerat īmpreună că poate fi integrată şi plīngerea mea, completīnd  firesc sfera dosarului?

 

3 V-am depus pe 26.04.05 plīngerea din anexa [3]  īntărind-o pe 27.05.05 cu o declaraţie completă de zeci de pagini [1]  privind cele trăite de mine la Piatra Neamţ, dar şi īn alte locaţii, īn 1990?

 

4 V-am depus apoi, cu procese verbale,  mii de documente (articole, jurnale tv, cărţi) care dovedeau instigarea la agresarea adversarilor FSN, semnalăndu-vă ce ar trebui să analizaţi din arhiva TVR?

 

5 Am sprijinit audierea martorilor de către echipa de procurori pe care aţi trimis-o la Piatra Neamţ, depunīnd noi documente [5] şi rugīndu-vă să căutaţi informaţii īn arhive, sau la instituţii ca SRI?

 

6 V-am trimis analize pe probleme şi am avut multe dialoguri īn biroul dv, īn care am īncercat să demonstrez că dosarul 75/P nu se poate reduce la evenimentele din 13-15 iunie, fiind vorba de infracţiuni grave īmpotriva statului şi umanităţii, īncepīnd cu protejarea crimelor comunismului?

 

7 V-am depus la 31.07.06 plīngerea [20] īmpotriva ascunderii genocidului de către liderii FSN, deschizīnd dosarul 35/P/06 şi v-am adus apoi, numeroşi co-reclamanţi, sau plīngerile lor [21]?

 

8 V-am cerut să redeschideţi dosarul Dealul Mărului [13] şi dosarele  de cercetare penală similare, blocate abuziv şi să căutaţi procese īnchise nejustificat īn toată ţara, după 1989?

 

9 V-am rugat să replicaţi toate documentele din dosarul Ioan Roşca, īn cele două exemplare gestionate separat, unul cuprins īn 35/P/06 şi altul īn 75/P/97, īncīt este inexplicabilă dispariţia lor? 

 

10 Am colaborat cu lucrători ai dv. din Bucureşti , Iaşi şi Cluj, protestīnd īn momentul īn care procurorii au īntrerupt audierea martorilor, ce era sprijinită de federaţia foştilor deţinuţi politici?

 

11 V-am depus la 21.12.07 raportul meu de cercetare [6]  şi am explicat procurorului general, īn prezenţa dv, la 2.05.07, de ce anchetele nu pot īnainta cu celeritate [23]?

12 M-am opus declinării dosarelor către secţia civilă a parchetului [24], pledīnd ca să nu consideraţi aplicabilă  o anume decizie a Curţii Constituţionale?

 

13 V-am rugat să-mi spuneţi ce se īntīmplă cu anchetele după trecerea cercetării la secţia civilă, care a īntrerupt comunicarea cu mine, deşi īn dosare era semnalată disponibilitatea mea pentru continuarea sprijinirii documentare a cercetării?

 

14 V-am solicitat sfatul şi sprijinul, pe parcursul proceselor īn care am īncercat să obţin anularea deciziilor de NUP, prin care era risipită şi munca dv?

 

15 Am folosit anii 2005-2012 ca să sprijin cercetările, voluntar, fără a fi plătit cumva şi anunţīndu-vă că renunţ la īntoarcerea la domiciliul şi postul meu din Canada, ca să văd făcută dreptate?

 

Ioan Roşca, 7.08.12

 

Răspunsurile domnului Dan Voinea:

 

Pentru seria A

 

1 Confirm.

Pīnă īn anul 1995, personal, am soluţionat dosarul privind cercetarea şi judecarea soţilor Ceauşescu, cu menţiunea că acest dosar nu a fost judecat īn cadrul unei proceduri normale, tocmai pentru că ar fi fost prima cauză īn cadrul procesului comunismului, īn care s-ar fi demascat public crimele statului totalitar comunist condus de Nicolae  Ceauşescu. Am făcut această precizare pentru a demonstra că īncă de la īnceput, din 1990, a existat reticenţă şi opoziţie faţă de posibilitatea derulării unui proces al comunismului īn Romānia).

Ulterior, am cercetat si soluţionat dosarul privind represiunea din decembrie 1989 din: Timişoara, Cluj, Sibiu, Tīrgovişte, Braşov, Arad, Constanţa, Reşita, Caransebeş, Oradea, Craiova, Brăila etc.

In anul 1995, au fost soluţionate prin clasare sau neīnceperea urmăririi penale-NUP, toate dosarele din timpul revoluţiei romāne din decembrie 1989.

In anul 2000, am primit spre soluţionare plīngerile venite din partea Asociaţiilor victimelor din decembrie 1989. Īncepīnd aşadar din acest an şi pīnă īn anul 2008 am condus cercetările īn aceste dosare.

 

2 Confirm.

In anul 1997, urmarea plīngerii Asociaţiei victimelor mineriadelor, am redeschis dosarul 75/P/97 privind morţii si răniţii din 13-15 iunie 1990 , dosar īn care am inculpat pe fostul ministru de interne Mihai Chiţac , pe adjunctul acestuia, generalul Safta Ion, etc. Ulterior, am preluat īn ancheta şi dosarul privind cele peste 1000 de persoane lipsite de libertate īn mod ilegal şi supuse unor tratamente inumane de către autorităţile statului postdecembrist, la 13-15 iunie 1990, īn două unităţi militare din Bucureşti, respectiv cele de la Băneasa şi Măgurele

 

3 Confirm.

Plīngerile īmpotriva genocidului comunist au īnceput īn 1990 şi au fost cumulate īntr-un dosar de la procuratura generală , respectiv la procurorul Vasiliu, şeful direcţiei de urmărire penală.

Īn aprilie  2006, am deschis la secţia parchetelor militare dosarul 35/P/2006, prin plīngerea lui Ioan Roşca, şi a multor foşti deţinuţi politici.
            A adăugat plīngeri şi Marius Oprea, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi diverse alte persoane , toate plīngerile şi dosarele fiind conexate, īn dosarul renumerotat 82/P/2007, instrumentat de procurorul militar Levanovici Mircea, care a semnat declinarea lui către SUPC, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

4 Confirm.

Cele trei dosare privind acelaşi gen de victime ale represiunii comuniste, īn concret victime ale adversarului politic. Motiv pentru care īncadrarea juridică īn baza căreia s-a făcut cercetarea penală era aceea de genocid şi infracţiuni contra umanităţii.  

 

5 Confirm

Nu a existat interes politic şi nici unul juridic din partea autorităţilor statului postdecembrist pentru finalizarea cercetărilor īn cele trei dosare şi mai mult decīt atit, nu s-a pus problema conexării acestora ci īncă din 1990 fiecare victima  a fost tratata in dosare separate, tocmai pentru a masca fenomenul criminal de masă organizat īmpotriva adversarilor politici, dirijat si executat de către administraţia comunistă, care a continuat şi după 1990.  De aceea, nu au fost alocate resursele logistice si umane  necesare rezolvării acestor cauze deosebit de complexe, cu milioane de victime, şi cu multe consecinţe asupra economiei, societăţii, culturii etc. 

 

6 Confirm

Nici o instituţie a statului abilitată să ofere informaţii īn legătură cu crimele regimului comunist (şi mă refer īn special la ministerul de interne, ministerul apărării naţionale, SRI, guvern, arhivele statului) nu a colaborat si chiar au interzis funcţionarilor din aceste instituţii să se prezinte la parchtetul militar pentru audieri. Cum a fost cazul şefului armatei, generalul Constantin Degeratu, care a dat ordin scris tuturor cadrelor din armată să nu se mai prezinte la parchetul militar īn dosarele victimelor revoluţiei şi a mineriadei , aspect semnalat de presa timpului.

 

7 Confirm

In anul 2008 , Curtea Constituţională, īn urma unei plīngeri adresate de fostul preşedinte al Romāniei Ion Iliescu, care era invinuit īn ambele dosare, a dat o decizie prin care procurorii militari au primit interdicţie de a mai cerceta şi civili īn legătură cu faptele militarilor. Si astfel, toate aceste dosare au fost declinate la parchetul civil de pe līngă ICCJ . Menţionez că toţi judecătorii de la Curtea Constituţională erau numiţi prin decret de către Ion Iliescu, principalul vinovat.  Din cīte ştiu, după declinare, nu s-au mai făcut cerecetări īn aceste dosare de către procurorii civili şi s-au dat soluţii de īnchidere a celor trei cauze.

 

8 Confirm

Probele constau īn miile de documente integrate īn dosare si nenumăratele făcute publice, privind activitatea represivă a administraţiei comuniste īmpotriva populaţiei din Romānia, īn perioada 1944-1989, numărul estimativ al victimelor acestor crime, fiind de aproximativ 5 milioane.

 

9 Confirm

Intr-o rezoluţie de īncepere a urmării penale īmpotriva celor vinovaţi de crimele comunismului, pe care am dat-o īn anul 2000, m-am referit la infracţiunile contra umanităţii care sīnt imprescriptibile şi īn codul nostru penal. Şi pentru că sīnt, indiscutabil, imprescriptibile, nici nu mai are importanţă că, dacă ar fi fost prescriptibile, tot nu avea cum curge prescripţia pīna la 1989.

 

 

10 Confirm

Procuratura este obligată după lege să se autosesizeze,  īn cazuri de asemenea gravitate. Şi nu a făcut-o īn nici un dosar de revoluţie sau mineriadă, sau genocid comunist. In schimb, procurorii au invocat instituţia prescripţiei īn cazurile unor plīngeri care priveau grupuri de victime ale genocidului, cu toate că era de datoria organelor judiciare din Romānia să se autosezize şi să găsească căile juridice de rezolvare a acestor plīngeri, īn faţa instanţei de judecată.

 

11 Confirm

Dosarele privind victimele comunismului, inclusiv procesele Drăghici sau Crăciun au fost blocate īn mod interesat de către autorităţi, pentru a ascunde opiniei publice aceste crime.

 

12 Confirm

 

13 Confirm

Si tocmai de aceea, am considerat că şi victimele revoluţiei din decembrie 1989 şi ale mineriadei din 1990 sīnt tot victime ale aparatului de represiune comunist, respectiv victime căzute sub puterea acestui adversar politic. Şi de aceea tratamentul juridic al acestor cauze este cel din capitolul infracţiuni contra umanităţii , imprescriptibile. Tocmai blocarea accesului victimelor spre dreptate, ca urmare a luptei lor īmpotriva administraţiei comuniste şi a īnlăturării acesteia de la putere, printr-o lege a lustraţiei reclamată īn protestul prelungit din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte oraşe din ţară (Piatra Neamţ, Cluj, Braşov etc), care a mers pīnă la represiunea din 13-15 iunie 1990, demonstrează clar că aceşti manifestanţi erau adversari politici ai administraţiei FSN comunistă, instaurată la putere īn Romānia īn 1990.

 

14 Confirm

Vezi răspunsul anterior.

 

15 Confirm

Din motivele expuse mai sus pe scurt.

 

 

Pentru seria B

 

1 Confirm

Intervenţia dv am considerat-o binevenită pentru elucidarea cazului eroului Gh Nechita, despre care pīnă la sosirea dv nu cunoşteam amănunte, pentru că in dosar nu se lucrase, din lipsă de informaţii.

 

2 Confirm

Plīngerea dv constituind īnceputul unui dosar privind represiunea impotriva adversarilor FSN, care protestau īn centrul oraşului Piatra Neamţ,  īn acelaşi timp cu protestari din Piaţa Universităţii din Bucureşti

 

3 Confirm

Plīngerea dv. constituind de fapt punctul de plecare, pentru probe şi nume de martori şi de alte persoane participante alături de dv. la protestele din 1990,  dar şi explicaţii privind sensul protestelor.

 

4 Confirm

Toate documentele depuse de dv. şi de doamna cercetător Livia Dandara (articole, jurnale TV) au fost de natură să dea o explicaţie a cauzelor care au determinat represiunea din Piaţa Universităţii din Bucureşti (şi manifestatiilor similare din alte oraşe) īmpotriva guvernului postdecembrist-de emanaţie comunistă, cunoscut la vremea respectivă sub denumirea de FSN. Prin aceste documente  s-au produs de fapt probe privind principalii vinovaţi de represiunea sus amintită.

 

5 Confirm

Am dispus trimiterea la Piatra Neamţ a unei echipe de procurori pentru audierea tuturor persoanelor nominalizate īn plīngerea dv. dar şi pentru elucidarea īmprejurărilor īn care s-au produs acţiunile represive īmpotriva dv. şi a celorlalţi demonstranţi din Piatra Neamţ pe 1-5 Mai şi 16 decembrie 1990.

 

6 Confirm.

 

7 Confirm

Prezenţa īn faţa noastră a victimelor comunismului gen Vatamaniuc, Caraza, Ioniţoiu, Jijie, a fost foarte importantă pentru corectitudinea anchetei,  prin descrierea īntocmai a practicilor inumane la care au fost supuse victimele. Mai mult decīt atīt, īntīlnirea cu victimele s-a materializat īn numeroase declaraţii de părţi vătămate şi īn īmbogăţirea dosarului cu mii de documente de real folos, strīnse īn cele 49 de volume.

 

8 Confirm

 

9 Confirm

Toate documentele prezentate de domnul Ioan Roşca- şi au fost multe-  au fost īnregistrate īn funcţie de conţinutul lor īn cele două dosare 35/P/2006 şi 75/P/2006 şi consider că nu este normal ca acestea să nu se mai regăsească.

 

10 Confirm

 

11 Confirm

 

12 Confirm

Si aţi exprimat această opoziţie īn scris.

 

13 Confirm

Precizez īnsă că nu aveam căderea să controlez evoluţia acestor dosare, o dată ajunse la secţia civilă a parchetului ICCJ.

 

14 Confirm

 

15 Confirm

Regret nespus de mult că demersurile dv. din perioada 2005-2012 de a sprijini ancheta au rămas fără un răspuns din partea autorităţilor judiciare din Romānia.

 

 

 

Dan Voinea 7.08.12