O scrisoare din 9.08.2011 privind optimizarea fiziologiei economice

"Ginduri dupa discutia de ieri (o marturie)

1 Prin 2001 am propus/explicat unui scretar de stat din Romania proiectul la care lucrasem in ultimii ani: sistem de matching intre cererea si oferta de servicii si produse ale firmelor mici si particularilor, distribuit la scara Romaniei, bazat pe agenti inteligenti interconectati care sa permita micului producator sa-si anunte oferta in cadru propice si consumatorului sa descopere pe loc oferta optima pentru el. Interlocutorul meu s-a aratat mirat ca sint atit de rupt de realitate, in momentul in care am subliniat scopul principal: sa apropii consumatorul de producator, micsorind plaja de manevra a intermediarilor paraziti. "Vrei sa propun partidului meu sa loveasca interesele intermediarilor? Dar cine crezi ca are puterea in Romania si este in spatele tuturor partidelor? Nu voi intra in cursa in care ma atragi !". Astfel am fost, din nou, pus cu brutalitate in fata divortului dintre interesele reale ale cetatenilor si a celor care au uzurpat institutiile statului, pretinzind ca le reprezinta, intermediaza si coordoneaza eficace.

2 Degenerarea fiziologiei economico-socio-politice nu s-a produs doar in Romania, ci e o boala distilata mondial de neocapitalismul speculativ. Acum citiva ani, un fost coleg de la facultate, ajuns ministru al telecomunicatiilor in Republica Centrafricana, m-a rugat sa-l ajut in conceperea unui plan de introducere a Internetului de banda larga in tara sa. I-am prezentat doua viziuni. Prima- dirijata spre creerea unor oportunitati de vinzari masive de echipament, oferite firmelor straine, din care oficialii locali sa se poata imbogati prin comisioane, umplind republica cu o infrastructura informatica inutila si chiar nociva, cale de alienare a tinerilor cuplati la pornografie, de dezagregare intelectuala si sociala, prezentata fraierilor locali ca o mare cucerire tehnologica. A doua cale- orientata spre satisfacerea nevoilor reale ale poporului acela sarac, prin creerea unui sistem coerent de interconectare informationala, avind la baza o retea coordonata de centre locale, specializate in folosirea fecunda a Internetului. Prezentasem prima alternativa spre contrast, ca sa-mi arat culorile si disponibilitatile. Ma asteptam la o anume deruta a fostului meu coleg, dar nu si la reactia sa: pur si simplu nu mi-a mai raspuns. Din care am dedus ca spusesem adevaruri ce se doreau acoperite sub aparente. Nu pentru propasirea intereselor centrafricane ajunsese colegul meu ministru…

3 Coruptia raspindita in tarile din "lumea a treia" este intretinuta cu cinism de cei care profita de ea, pentru a vinde nimicuri, istorie inceputa cu oglinjoarele pentru care albii luau fildes si diamante. Mai dau un exemplu de escrocherie "tehnologica". Intrasem in contact cu un organism canadian de "ajutorare" a tarilor sarace, care avea nevoie de un analist pentru un proiect in Tunisia, unde fusesera pompate niste milioane pentru a sprijini lupta cu desertul. Existau insa niste "clauze clasificate": 90 la suta din bani trebuiau folositi pentru achizitionarea de tehnologie canadiana, utilizabila in nobila cauza. Eu trebuia sa merg la Universitatea din Tunis , ca sa ajung la concluzia ca pentru a combate desertul e nevoie de experti agronomi, care au nevoie de educatie de calitate, ceea ce se poate realiza doar cumparind un anume pachet de software pedagogic (un rebut al unei activitati sterile de cercetare, pe care il cunoasteam putindu-i aprecia inutilitatea). Dupa ce am intrebat ce se intimpla daca in analiza mea ajung la concluzia ca tunisienii au ceva mai bun de facut decit sa achizitioneze reziduuri informatice… nu am mai fost contactat. Respectiva agentie dirija banii statului canadian spre "firme prietene", prin subterfugiul ingenios al ajutarii tarilor sarace.

4 Actiunea neocoloniala cea mai distructiva pe care o cunosc a fost lichidarea economiei tarilor din Europa de Est dupa 1990. Nu stiu daca operatia a fost premeditata sau e doar rezultatul lacomiei oarbe a unor "businessmeni" rapace. Lucrurile s-au produs de ca si cum SUA a vazut in tari ca Romania fostii aliati ai URSS- deci dusmani/concurenti de pus la pamint. Dar dv stiti probabil ca realitatea a fost inversa : Romania a fost prizoniera a URSS, care au ocupat-o in 1944, ca aliat SUA. De aceea s-a produs cu atita entuzism eliberarea din 1989, insotita de sperante uriase. Nimeni nu a banuit atunci ca gardienii lagarului comunist vor pastra puterea , imbogatitindu-se fabulos prin convertire la capitalism, acaparind ilicit intreaga avutie acumulata din munca sclavilor, devenind partenerii de nadejde a occidentului- pe care il infierau inainte. Si ca rusii ne vor recuceri mafiot. Nimeni nu a putut opri tavalugul demolator al infrastucturii economice justificat prin doctrina laisssez faire-ului progresist, cursa dezintegrarii sub falsa mina invizibila. Nu aveti cum crede in ce masura a fost distrusa economia Romaniei in numele tezelor neoliberaliste, in cooperare cu straini insetati sa smulga ceva din cadavrul unei tari in descompunere. Doar daca ati vizita naufragiul la picior ati putea aprecia efectele potopului "eliberator". Aproape toate vechile intreprinderi sint ruine, in timp ce "oamenii muncii" ramasi in aer isi ofera prin toata lumea serviciile ieftine de sclavi est-europeni.

5 Uzina Electronica de exemplu, unde am lucrat intre 1983 si 1992, care era cel mai mare producator roman de electronica de larg consum (televizoare, calculatoare etc). A disparut fara urme, fiind transformata in fier vechi. Avea 10000 de lucratori calificati , sute de ingineri proiectanti, centre de service in toate orasele (in care sint acum sucursale de banci, pizzerii, restaurante, haine second-hand). In 1984 am participat la introducerea televiziunii color - si am vazut ca se poate face efortul national care azi e considerat imposibil. In 1987 scosesem pe piata un calculator personal ieftin, tip Spectrum, caruia eu i-am conceput boot-ul de start. Nu era o perla tehnologica, avea slabe performante. Dar era inceputul unei cresteri tehnice si pusesem la punct un program de echipare cu soft didactic de mare calitate, ce urma sa sigure elevilor din Romania un sprijin puternic in intelegerea materiei claselor 1-12 (de aceea produsul se numea CIP- "computer for personal instruction"). Acum colegii mei vind imprimante. Au fost rase temeliile industriei romanesti si apoi chiar si bazele invatamintului de buna calitate care se practica la noi. Pina si banalele celulare care au impinzit teritoriul sint produse de straini care folosesc romani ieftini, in fabrici cumparate pe un dolar. O armata de cercetatori, ingineri, programatori - care puteau ridica o industrie IT autohtona competitiva (un alt proiect al meu esuat) a fost silita sa plece. Occidentul a cistigat competitia prin cu totul alte mijloace decit lupta tehnologica sportiva pe care o sperati revigorata.

6 Dupa 20 de ani de desfiintari, privatizari, restructurari, liberalizari, concesionari, colonizari, lichidari, creditari, falimente bancare, inflatii stranii etc- nu prea mai sint jucatori economici romani de sincronizat, de interconectat. Fabricile si cooperativele agricole au fost inlocuite cu magazine care vind produse de afara si si banci care ofera credite inrobitoare familiilor romanilor plecati la munca in strainatate. Se intind peste tot drumuri cu cimentul furat, baze sportive bazate pe fonduri europene si imprumuturi letale, proiecte bidon pentru sifonarea fondurilor- in timp ce spitalele se inchid si medicii pleaca. Vetustul si ineficacele sistem comunist de coordonare a economiei a devenit o amintire frumoasa, prin comparatie cu anarhia mafiota si distructiva care l-a inlocuit. Incit creste dureros dar explicabil aprecierea retroactiva pentru regimul comunist- atit de urit odinioara. Si urca setea populatiei de centralism, de stat puternic, de putere paternala- foarte departata de nazuinta spre intreprindere autonoma si coordonare libera pe care o aveti in vedere. Iar apatia sau imoralitatea generala, instalata profund, nu permit nici o iluzie privind miscarile de emancipare de tip bottom-up. Precizez ca lovitura cheie a fost data la 19 iunie 1990 de "noul" guvern Roman , care, dupa ce a creat (prin singeroasa farsa de la 13-15 iunie 1990) dezbinarea trainica intre intelectuali si muncitori- a scos brusc din functie toate vechile instrumentele de coordonare a economiei (cum era Comitetul de stat al planificarii etc)- in numele desprinderii de comunism. Fara ca sa existe o alternativa metabolica, un sistem de piata viabil, un plan de reorganizare coerent. In citeva luni pacientul a decedat , toate intreprinderile s-au pomenit in imposibilitate de a-si procura componentele necesare , de a se aproviziona cu tehnologie si materie prima. Desfiintarea CAER a contribuit si ea (existau circuite inter-comuniste, care au cazut). Cum aceasta catastrofa a fost comisa in numele "terapiei de soc" si a corporatizarii masive, sustinute de doctrinari pretinsi pro-occidentali, va veti lovi de resentimente redutabile vorbindu-le acum romanilor despre virtutile coordonarii economice, intre jucatori mici si mijlocii. Multi va vor intreba : trebuie sa o luam pe drumul Iraq-ului, sa ne ajutati sa reconstruim ce ati bombardat, ca sa ne eliberati?

7 Sint putini cei care au crezut , ca mine, ca echilibrul socio-economic cere mari eforturi de organizare, pentru a nu lasa coplexitatea sa ne sufoce. De aceea mi-am dedicat cercetarea mecanismelor cooperarii cognitive si procedurale, partajarii de actiune si mai ales de sens. Confruntat cu urita realitate , nu ma puteam lasa vrajit de teza superiortitatii dezorganizatului, a "emergentei" non-teleologice spre structurari superioare, produse de demiurgia "minii invizibile" … a altora. Am constatat -de exemplu- ca sistemele de tele-instruire canadiene se dezvoltasera pina in 2001 autonom si… incompatibil, tocind fonduri masive ale statului pentru cercetarea paralela a acelorasi subiecte (context propice doar fabricii de doctorate). De aceea am prezentat la Vancouver in 2002 un plan de redresare a acestui haos ineficace, prin stabilirea unui "sistem de operare pedagogica" , asezat peste Internet , care sa ofere posibilitatea dezvoltarii si livrarii coerente de servicii educationale la nivel pan-canadian. Propunerea mea a stat la baza proiectului LORNET , in care s-a dezvoltat sistemul TELOS, a carui arhitect conceptual am fost pina in anul 2005. Am plecat de acolo in momentul in care s-a trecut la implementare, dezamagit de turnura pe care au luat-o lucrurile. In loc sa intre in jocul de cercetare cooperativa pe care il promisesera, echipele canadiene aciuate in proiect (pentriu a profita de finantare) si-au vazut de interesele lor particulare, simulind neconvigator participarea la dezvoltarea unei infrastructuri de interoperabilizare, ce ar fi trebuit sa sustina invatamintul distribuit optimal.

8 Nici alte incercari de implicare in proiecte de intarire a sinapticii comunitare, intru cresterea eficacitatii muncii colective- nu mi-au oferit satisfactii. M-am straduit sa pun la punct un sistem de co-informare prin Internet, un fel de taximetrie cognitiva care sa permita oricui sa afle imediat resursele pertinente pentru problemele sale, fiind deturnat de partenerii mei americani, interesati mult mai mult de cistiguri rapide- prin folosirea unor echipe offshore in Romania. Iar cind am reluat proiectul, in versiunea unui sistem evoluat de matching bazat pe o "oglinda cognitiva"- am fost respins de niste experti francezi cu neobisnuita impolitete. Am nimerit , poate ca si dv, intr-o epoca orientata spre alte zari. Nu cred insa ca sint anacronic, ci doar un aparator al unei conditii umane tradate, din care ma extrag. Simtim probabil frustrari comune , copii ai unei perioade in care era o mindrie sa produci de calitate si sa invingi constructiv si sportiv. Spre deosebire de dv., din unghiul vietii mele, nu am insa de ce fi atras de meciul imperial dintre SUA, China, Rusia, Europa etc, pentru cistigarea pietelor, asigurarea dominantei si invingerea cocurentei. Ma ingrijoreaza mai mult degradarea conditiei umane decit escrecenta productivitatii si as folosi un sistem ca al dv mai curind spre echilibrarea (economica) a productiei (evitarea risipei) decit pentru stimularea unei "cresteri" furibunde.

9 Din cite vad, nu am cu ce va fi util, in afara de aceasta explicatie/marturie, care sper sa va intereseze. M-am oferit sa-i asist pe cei doi tineri informaticieni, cu care am lucrat in mai multe proiecte (inlusiv sisteme de matching si coordonare) in ideea ca lucrarea dv va implica dimensiuni de analiza cu care nu sint familiari. Daca ati fi avut nevoie de dezvoltarea unui artefact nou, care sa materializeze o fiziologfie definita precis sau sa converteasca o infrastructura existenta intr-o tehnologie informatica adecvata (Java etc) - ei s-ar fi putut implica. Sint foarte buni informaticieni si au capacitati conceptuale rodate, dar nu cred ca va pot ajuta in problema pe care ati pus-o: implementarea sistemului dv. in Romania. Nu au relatiile (contactele) necesare si nici interes profesional pentru astfel de activitati cu puternica tenta socio-economica. Aveti nevoie de conexiuni la nivel inalt care sa strapunga coruptia si reaua credinta sau de promotori de curent popular care sa strapunga pulverizarea si lehamitea. Va urez succes cu scepticism inevitabil, pentru ca, aveti dreptate, ar trebui facut ceva intru scoaterea omului-producator din mocirla in care l-a infundat setea de cistig nemeritat.

10 Daca as fi fost un frustrat sterilizat nu v-as fi scris acest mesaj. Nu va pot ajuta mai mult. V-as creea aici ostilitati. Nu sint iubit de mafia ramasa la putere, cu care ar trebui sa proiectati deblocarea economiei romanesti- distruse sau aservite. Pentru ca sint venit de sase ani de la Montreal, pentru a forta deblocarea judecarii crimelor regimului comunist. Am facut mari eforturi pentru a oferi procuraturii probe, pentru a sili judecatoriile sa functioneze. Imposibil- cit timp complicii si profitorii jafului comunist sint judecatorii si legiuitorii. Nu am reusit decit sa revelez clar participarea "justitiei criminale" la acoperirea genocidului suferit dupa 1944 de poporul roman. Cercetez cu amestec de oroare morala si fascinatie stiintifica cum se cufunda o tara in cancer social generalizat, sperind ca acest studiu de caz va folosi in combaterea patologiei politice. Sper ca intelegeti de ce ma auto-marginalizez si intuiti de ce nu ma voi mai implica in proiecte de un anume gen. Sint pe cale de a pune la punct un sistem de facilitare a intelegerii matematicii, in care imi voi cauta un refugiu onorabil.

9.08.2011 Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar, matematician, inginer electronist, PHD in teoria explicatiei, arhitect conceptual de sisteme tele-informationale, justitiar in retragere.

Nota. Inteleg ca sistemul dv tehnic faciliteaza interconectarea intre actorii unui sistem economic, ceea ce duce la un sistem tehnico-economic coerent si eficace. Fapt benefic, ce s-ar exprima apropriat prin "Computer Network (/distributed) assisted inovation". Sintagma "automatic inovation" poate produce iritare unor persoane ca mine. Pe de o parte, pentru ca nu cred fezabila automatizabilitatea de calitate a proceselor intelectuale. Pe de alta , pentru ca nu o cred dezirabila. Dupa alungarea oamenilor din productia manufacturiera, cu indemnul de a se recalifica in activitati inovatoare, pare nociv a-i inlocui si din procesele creatoare. "