Un interviu despre globalizare 

1. Este apartenenta la UE strict necesara pentru Romania? Isi poate permite Romania sa ramina in afara 
UE?

   Nu vreau sa evit intrebarea, din motivele obisnuite (fofilare, evitare riscuri, "protejarea" cititorilor de 
afirmatii pe care le pot interpreta "gresit" etc.). Dar cred ca in loc sa construim opinii conform unor 
"paradigme argumentative" subtil dogmatizante ar trebui sa investigam esenta caramizilor din care 
cladim  intrebarea si raspunsul. Sa verificam consistenta limbajului folosit, sa explicitam primitivele 
presupuse. Am putea vedea de exemplu daca termeni ca "integrare" si "apartenenta", nu ascund 
eufemistic altii, ca "supunere", "includere" sau "disparitie". 
   As avea deci de intrebat multe despre "intrebarea" pusa mai sus, inainte de a ma aventura intr-un 
raspuns. Datorita absentei rigorii in asa zisa "stiinta politica" (ca sa nu mai vorbim de arbitrariul practicii 
politice)-  intrebari ca aceasta nu pot fi decit pseudo-abordate !

   Cu aceasta prevenire, am sa-mi asum superficialitatea de rigoare, doar ca sa semnalez citeva ginduri 
razlete. Ma opresc la rezervele mele fata de integrare, argumentele "pentru" fiind locuri comune. 

a- Mi se pare ciudata teoria ca o tara nu mai poate functiona decit inglobata intr-un imperiu. Cred ca 
ascunde o lasitate rafinata. Si contrazice invataturile trecutului. 
   Ori lupta pentru neatirnare a strabunilor nostri a fost o eroare (si cartile de istorie trebuie imediat 
corectate)- ori "noua etapa" din istoria omenirii  este orwelliana (vezi cele trei imperii din 1984)- si lipsa 
de alegere care te impinge in jug este rezultatul unei evolutii canceroase a umanitatii.

b- O analogie inevitabila cu autonomia individuala (sau de familie,  sau de grup) ma face sa ma indoiesc 
ca pe termen lung, e mai bine sa ai un stapin "amabil" decit sa te zbati liber, organizindu-ti singur viata.  
   Nu-mi pare nici practic, nici moral sa fii "fata in casa", "baiatul la toate", "omul de curte". Nu cred ca 
piinea servitorilor de ciocoi ar fi mai dulce decit a oamenilor liberi, daca "conacul boieresc" nu s-ar mai 
alimenta din munca serbilor.
   Modul in care ni se dicteaza deja valori si preferinte,  participarea la expeditia de jaf  din Iraq, 
asumarea la ordin a unor teze anti-romanesti (cum ar fi proaspata holocaustizare)- imi confirma temerile.

c- Democratia maxima e descentralizata.  As putea demonstra ca atunci cind deciziile se iau la o scara 
mai mare si se aplica pe suprafete mai mari, numarul celor carora li se respecta vointa- scade. 
"Integrarile" pot fi justificate de nevoia de forta in lupta dintre dinozaurii imperiali, dar se fac in dauna 
libertatii si a democratiei reale.

d – Decizia integrarii nu depinde de ce as vrea eu sau altul (oricit ne credem de destepti). Este dreptul 
poporului roman sa o ia, in cunostinta de cauza. In acest moment el nu este insa nici informat, nici 
consultat cu adevarat. Nu are alternativa electorala : nu exista partid care sa colecteze voturile celor 
contra aderarii. O integrare in aceste conditii, nu este legitima.      

e – Renuntarea la autonomia Romaniei nu influenteaza numai populatia actuala ci marcheaza destinul 
generatiilor care vin , tradind poate asteptarile vechilor generatii. Neamul romansec, fiinta istorica fata 
de care sintem doar un tronson, ar trebui respectat de romanii in viata. Nu putem lua atit de usor decizii 
care sa-i sugrume evolutia, pentru avantaje circumstantiale, meschine, trecatoare.  

f  Pe de alta parte,  dincolo de consideratii generale pro si contra, rupte de context, se pune problema: 
despre care integrare este vorba acum?  Facuta de cine? In ce scop? 
  Rasturnarea comunismului a fost mai legitima decit integrarea- si ce a iesit? Conteaza deci enorm cine 
gestioneaza schimbarea. 
   Daca Romania e condusa spre Europa de actuala garnitura criminala post-comunista ,  Procesul 
Comunismului poate sa fie paralizat definitiv! Ar fi suficent ca sa detest o astfel de integrare.  
   Intii sa ne eliberam de daunatorii care distrug Romania, sa-i dam jos de la putere, facindu-i inofensivi.  
Sa ne asiguram ca nu Ei negociaza pentru Noi, caci sint dispusi la orice vinzare ca sa-si conserve 
pozitiile de capusa.  Deabia dupa ce ne vindecam de sida, putem sa ne gindim la casatoria europeana.   

g Tot in registrul conjunctural, imoralitatea actualei politici externe nu pare justificata macar de 
oportunism national! Ne integram in NATO si CE din frica de Rusia, Ucraina sau Ungaria, nu? Ca doar 
nu din teama ca Afganistanul, Iraqul, Palestina  sau alte victime "teroriste" s-ar putea elibera de talpa 
imperiala americana?  
   Dar conditia pe care am acceptat-o (ramine de vazut daca ne-a fost impusa cu adevarat) a fost sa 
recunoastem legitimitatea sfirtecarii Romaniei. Cu tezaurul cedat, cu reparatiile pentru genocidul facut 
de oamenii Moscovei aminate la calendele grecesti, cu Transilvania devenita regiune europeana, cu 
Bucovina lasata Ucrainei si cu Prutul transformat in frontiera "de securizat" a Europei- de cine ne vor 
mai apara protectorii nostri? De ce ne e frica atit de tare, ca vrem sa disparem imediat in CE- din 
moment ce am cedat- pe toata linia?   

2.Romania mai are un drum lung de parcurs pentru a indeplini conditiile aderarii la UE. Care credeti ca 
ar trebui sa fie temele cheie ale informarii populatiei, a societatii civile  despre aspectele apartenentei 
la UE?

   Populatia ar trebui informata privind consecintele posibile ale integrarii- pe termen scurt, mediu si 
lung. Si aceasta- analizind fiecare aspect al functionarii societatii. Cum poate evolua situatia economica, 
energetica, sociala, juridica, politica, ecologica, spirituala? Dar geografia financiara?  Ce ii asteapta pe 
tarani? Pe micii intreprinzatori? Pe oamnii de cultura? Pe romanii nationalisti? Pe doritorii Procesului 
Comunismului? Pe mebrii Mafiei? 
   Oamenii au dreptul sa analizeze atent noua "Tinta". Altel iar sint minati spre cele mai inalte culmi... Si 
comunismul a pretins credinta oarba in "progres".
  

   Pentru a explica ceva, trebuie intii sa stii. Ori, "elitele" civice si politice Romanesti nu fac decit sa 
bilbie sloganuri gaunoase,  confirmindu-si-le incantatoriu, unul altuia. 
   Romania are un metabolism , profund dereglat, se tiraste penibil- dar inca exista. Europa are un altul, 
structural diferit. Fuziunea celor doua macro-organisme- va produce schimbari majore ale fiziologiei 
comunitatii romanesti. Speranta ca bolile romanesti se vor vindeca, e legitima. Dar fara o abordare 
riguroasa, riscam acel "operatia a reusit. dar pacientul a murit". 
  
    Ne aflam insa in fata unei probleme de enorma complexitate. Nimeni nu intelege de fapt cele doua 
fiziologii ce vor fi puse in contact, pina la a putea planui o strategie de racordare (evolutiva sau 
revolutionara)- optimala sau macar coerenta. Nimeni nu stie cu ce pret se va face integrarea . Cine va 
pierde din transformare- si cit. Ce ar trebui copiat si ce ar trebui evitat sau adoptat selectiv, pentru a nu 
produce efecte negative in contextul romanesc.
   Ploua in schimb cu indemnuri microbiste, adeziuni isterice si teze propagandistice,  un fel de cintare 
sterila a Marelui Prieten de la Apus, continuare perfecta a reflexelor comuniste si a unei lungi traditii de 
slugarnicie superficiala si paguboasa. 

  Ce se poate banui insa e ca "oligarhia" de la Bucuresti se va intelege foarte bine cu cea europeana- in a 
mulge fluxurile de capital dinspre si spre Romania. 
  Circulatia in cerc a unui milion intre Bruxelles si Bucuresti nu e un joc cu suma nula, cum pot crede cei 
ce nu stiu cum merg lucrurile "in zonele superioare" ale societatii. Cele doua milioane stoarse de la cei 
taxati din ambele parti ajung la cei care pot "orienta" folosirea fondurilor. A se vedea ingenioasa forma 
in care o firma din Canada poate scoate bani frumosi de la populatia canadiana, in numele ajutorarii 
tarilor subdezvoltate si cu ajutorul unor complici guvernamentali : banii sint dati "cadou" unei tari 
asistate... cu conditia ca aceasta sa plateasca cu ei specialistii firmei de "consultanta" canadiene. 
   Dincolo de ipocriziile de serviciu, relatia centru-periferie (metropola-colonie) genereaza coruptie. Cu 
cit mai multe straturi birocratice, cu atit mai mult spatiu pentru capuse.

3.Intr-un interviu la PBS,  profesoara Vandana Shiva, doctor in fizica, in prezent activista si initiatoare a 
diverse proiecte de anvergura mondiala pe teme ecologice, spunea ca  dinsa considera ca globalizarea 
economica este "parteneriatul corporatiilor multi-nationale cu elitele locale pentru a exploata popoarele 
lumii".  In plus, dinsa afirma ca in India, aceste corporatii au intetit si mai mult coruptia deja existenta a 
politicienilor.  Ce se poate afirma despre Romania in aceasta perspectiva?

   Ca depinde numai de noi ca sa nu se intimple asta. 
   Dar va fi exact asa, daca "elitele" isi continua  prestatia iresponsabila. 
   Daca ati putea trai din explotarea la distanta a unui lagar de munca, condus de un asociat al dv. local, 
caruia ii dati o parte din prada, nu v-ar veni bine? V-ati face palate si teren de golf , ati cinta la pian si ati 
medita la democratie, uitindu-va linsitit in oglinda, caci sudoarea si singele curg undeva departe. Celula 
din lup se poate simti la fel de morala ca celula din oaie. Nu-i pasa de unde vine surplusul, el e rezultatul 
unui proces sistemic, pe care eventual nici nu-l intelege.  

   Avem atitia potentiali arendasi si atitea curele de transmisie disponibile. Ce poate dori mai mult un 
comunist baronizat, o canalie "pragmatica" (adica amorala), un "bishnitzman" mioritic- decit sa 
reprezinte poporul roman la vre-o masa verde? 
  Asta ii va permite sa-si conserve si chiar sporeasca prada, operind prin "partenariate strategice", 
cistigind respectabilitate, consolidindu-si pozitia din nevoia de "stabilitate europeana". 
   In timp ce noi, circotasii anti-comunisti vom fi numiti probabil curind "teroristi" si vom fi vinati de 
politiile reunite ale imperiului. 
   Toate astea ne pot pindi, de dupa coltul integrarii. 

   Dar la noi, intelegerea si combaterea imperialismului nu e un subiect la moda (cum  este in toate 
celelalte tari care se afla in postura Romaniei). Intelectualii nostri par a fi fost anesteziati ieftin, cu 
bursulite , subventii si postuleturi. Sint impregnati de recunostinta fata de noii lor Tatuci, pe care o 
exprima generos prin Cintarea Capitalului.
   La noi slugile, hipnotizate de televizor, nu-si mai percep conditia cu luciditate, minie sau sete de 
emancipare- ci traiesc virtual, imaginindu-se in lumea stapinilor. Mujici cu caciula in mina, trec sfios, 
admirativ sau pofticos pe linga conacul baronului. Cinta in cor Oda Stapinului: muncitor, bun si generos.  
Cel care, daca e lasat sa te conduca si educe, daca e lasat sa-ti ia casa si viata in gestiune, daca e rugat sa 
te pastoreasca, te va ajuta sa devii, in sfirsit, om.  
  Culmea e ca aceasta degradare se face in numele libertatii, demnitatii si anti-comunismului... 
  O ingrozitoare confuzie.  

4. Criticii globalizarii sint in general catalogati ca fiind comunisti sau reactionari. Credeti ca se poate 
analiza acest fenomen fara a risca distorsiuni ideologice ale unui discurs critic obiectiv?

   Nu cred ca exista analiza obiectiva a unui fenomen politic. Ar fi suficenta o subiectivitate onest 
explicitata. Dar nu avem parte nici de asta.  Indoctrinarea subterana e mai gretoasa si mai periculoasa 
decit cea facuta agresiv la lumina zilei.
  Am scris mai multe texte in care am disecat fenomenul exploatarii erorilor "concurentei"  in dihotomii 
create doar pentru a legitima ambele parti in "coflict". Francois Furet arata cum a facut nazismul capital 
din erorile comunismului si a democratiei si cum au capitalizat ele erorile nazismului. E o schema 
simpla, dar incredibil de eficace. 
   "Cine nu e cu noi e impotriva noastra" – iata dalta care sculpteaza un peisaj politic binar, artificial, 
convenabil Puterilor de toate culorile. Clasica distinctie "dreapta- stinga" falsifica linia frontului, 
estompind contrapunerea pacaliti- pacalitori (explotati-exploatatori, dominati-dominatori). Totul e facut 
astfel incit confruntarea legitima sa nu mai poate fi conceptualizata.  Lipsiti de stea polara,  luptatorii 
"pentru o lume mai buna" se agita bezmetic, antrenati in batalii fara sens,  provocind catastrofe si esuind 
in lehamite...  

   Capcana gindirii binare impotmoleste perfect potentialii contestatari ai Sistemului. 
   Pentru culturnicii de la Bucuresti, a fi anti-imperialist inseamna a fi pro-comunist ! 
   Ei pretind interes pentru suferintele poporului roman martirizat de ocupantul sovietic, dar in acelasi 
timp isi declara adeziunea la crimele analoage facute acum in Iraq. 
   Isi arata indignarea fata de atitudinea romanilor fata de evrei in secolul trecut, la ordinul celor care 
organizeaza AZI genocid, apartheid si jaf in Palestina. 
   Au vrut libertate de exprsie, dar sint intelgatori fata de cenzurile ce vin dinspre vest. Nu au de spus 
nimic contra unei legi care da ani grei de puscarie pentru delicte de opinie, daca ea e sustinuta de la 
Washington. 
   Dupa ce au reclamat naeatirnare fata de sovietici, vor acum infocat baze militare americane. 
   Au pretins dizidenta fata de statul comunist, dar sint inregimentati in corectitudine politica, au atins un 
conformism absolut. 
   Denunta stinga intelectuala din occident, pentru ca a cocolosit regimurile comuniste,  dar in acelasi 
timp,  fac eroarea absolut simetrica de a pretinde propagandistic ca in occident nu exista exploatare, 
manipulare si motiv de revolta toate fiind inventii Rosii... 

   Sa punem totul pe seama unei crase neinformari, a irezistibilei manipulari mediatice, sau a unor mari 
racile de caracter? 
   Oricum rezultatul e sinistru : Romania e aproape absenta din corul preocuparilor civice mondiale.  
Intelectualii romanii nu se integreaza cu omologii lor din occident- care contesta mecanismele de 
dominare si manipulare-, ci cu omologii sapinilor lor, care le pretind necesare!  
   Scapati de dictatura proletariatului, au arborat iubirea pentru dictatura patronatului marilor 
monopoluri.  Ciudata pasiune- la niste cetateni zbatindu-se la limita supravieturii.  
 
Ioan Rosca 25 noiembrie 2004