Un paradox suspect In clipa in care cineva e condamnat, sau chiar numai judecat pentru antisemitism- se produce un paradox. Insusi actul judecarii dovedeste ca evreii (niste evrei- dar nu putem face aceasta precizare la fiecare fraza) au capatat o putere excesiva asupra societatii respective. Ori asta e deseori tocmai teza pe care o sustine cel judecat! El va fi condamnat pentru ca se plinge ca evreii au puterea de a-l condamna! Astfel tratat, cum sa nu se simta solidar cu cei care, in trecut, au denuntat acelasi abuz ? Anti-semitismul nu se poate combate prin reprimare. Acest paradox ( care aminteste de cel al mincinosului) ridica intrebarea : oare cei care vineaza astfel anti-semitismul, nu stiu ca il justifica, in cerc vicios? Cum nu e vorba de prosti, deducem ca acest efect "colateral" e dorit: fortele respective nu urmaresc numai combaterea anti-semitismului, dar si intretinerea lui ( Ca sa aiba ce combate? – un alibi pentru a urmari o agenda filo-semita). Atacind libertatea cuvintului in Romania (cucerita cu singe acum 15 ani), negociind judecarea anilor '40 cu banda care a martirizat si jefuie acum Romania, impunind romanilor cum sa-si trateze propria istorie, punindu-l pe Eminescu in boxa acuzatilor (si toatea astea exact in clipa in care practica genocid impotriva palestinienilor) – evreii vor provoca un nou val de anti-semitism. Incep sa cred ca asta vor. Ioan Rosca, 25 decembrie 2004