Un paradox suspect 

In clipa in care cineva e condamnat, sau chiar numai judecat pentru antisemitism- se 
produce un paradox. Insusi actul judecarii dovedeste ca evreii (niste evrei- dar nu putem 
face aceasta precizare la fiecare fraza) au capatat o putere excesiva asupra societatii 
respective. Ori asta e deseori tocmai teza pe care o sustine cel judecat! El va fi condamnat 
pentru ca se plinge ca evreii au puterea de a-l condamna! Astfel tratat, cum sa nu se simta 
solidar cu cei care, in trecut, au denuntat acelasi abuz ? Anti-semitismul nu se poate 
combate prin reprimare. 

Acest paradox ( care aminteste de cel al mincinosului) ridica intrebarea : oare cei care 
vineaza astfel anti-semitismul, nu stiu ca il justifica, in cerc vicios? Cum nu e vorba de 
prosti, deducem ca acest efect "colateral" e dorit: fortele respective nu urmaresc numai 
combaterea anti-semitismului, dar si intretinerea lui ( Ca sa aiba ce combate? – un alibi 
pentru a urmari o agenda filo-semita).

Atacind libertatea cuvintului in Romania (cucerita cu singe acum 15 ani), negociind 
judecarea anilor '40 cu banda care a martirizat si jefuie acum Romania, impunind  
romanilor cum sa-si trateze propria istorie, punindu-l pe Eminescu in boxa acuzatilor (si 
toatea astea exact in clipa in care practica genocid impotriva palestinienilor) – evreii vor 
provoca un nou val de anti-semitism.  

Incep sa cred ca asta vor.

Ioan Rosca, 25 decembrie 2004