De :  Ioan Rosca   
Date :  Mardi 23, Mars 2004  4:08  
Objet :  Contrarevolutia a invins pe deplin
 
http://www.ziua.net/display.php?id=8050&data=2004-03-23&ziua=edac22de7ee1e0fcdd9\ 
be11f77b3b388 
 
"Generalii Chitac si Stanculescu au scapat 
Sectiile Reunite ale Inaltei Curti au decis rejudecarea dosarului 
privind atrocitatile savarsite in decembrie '89 la Timisoara * Efectele 
acestei hotarari: condamnarile de cate 15 ani de inchisoare aplicate 
irevocabil generalilor au fost casate, iar procesul care ar trebui sa se 
reia de la zero va inceta de drept la sfarsitul acestui an, intrucat 
faptele penale pentru care cei doi inculpati sunt acuzati se prescriu la 
15 ani de la comiterea lor 
 
Judecatorii instantei supreme au decis ieri desfiintarea condamnarilor 
de cate 15 ani de inchisoare aplicate generalilor (r) Victor Stanculescu 
si Mihai Chitac in dosarul "Timisoara '89" si rejudecarea de la zero a 
acestui proces. Prin aceasta hotarare - pronuntata de catre Sectiile 
Reunite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie - cei doi inculpati vor 
scapa de raspunderea penala in decembrie 2004, la 15 ani de la comiterea 
infractiunilor de omor deosebit de grav pentru care au fost trimisi in 
judecata. 
 
In acest sens, Codul Penal prevede ca prescriptia raspunderii penale 
intervine dupa 15 ani in raport de infractiunile pentru care legea 
dispune pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare 
de 15 ani. Or, este si cazul infractiunii de omor deosebit de grav, sub 
aspectul careia generalii (r) Victor Stanculescu si Mihai Chitac vor fi 
rejudecati de catre un complet din 3 judecatori al Inaltei Curti. In 
atari imprejurari, la primul termen al rejudecarii dosarului, care se va 
stabili probabil dupa ianuarie 2005, avocatii apararii vor cere 
instantei sa se constate ca faptele s-au prescris si ca procesul a 
incetat de drept. 
 
 
"Colacul de salvare" a fost aruncat de Joita Tanase 
Temelia deciziei de ieri o constituie recursul in anulare promovat de 
catre fostul sef al Parchetelor din Romania, Joita Tanase, impotriva 
sentintei irevocabile de condamnare. Joita a solicitat rejudecarea 
dosarului "Timisoara '89", inca de a doua zi, dupa ce a preluat functia 
de Procuror General, invocand incalcarea de catre instante a unor 
dispozitii elementare de procedura penala. Concret, in argumentarea 
recursului in anulare, Joita a aratat ca efectuarea in cauza a 
expertizei medico-legale cu privire la inculpatul Victor Stanculescu 
s-ar fi abatut de la conditiile prevazute de lege si ca ea n-ar fi 
primit avizul de catre membrii Comisiei de control si avizare a actelor 
medico-legale. 
 
De asemenea, Joita a sustinut ca "instanta de fond a respins, ca 
nefondata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Victor 
Stanculescu si Mihai Chitac, in sensul ca au fost privati de o cale 
legala de atac". 
 
Al treilea aspect sesizat de Joita in recursul in anulare se refera la 
ultima infatisare din 21 februarie 2000, cand aparatorul ales al lui 
Stanculescu a cerut amanarea, solicitare ce i-a fost respinsa. 
 
Pe marginea acestor trei carente procedurale se impun insa anumite 
precizari. Pe de o parte, instanta suprema care a solutionat in prima 
faza procesul "Timisoara '89" a apreciat just, in motivarea sentintei de 
fond, ca in ce priveste modul in care Stanculescu a fost examinat 
medical, "nu a fost posibila internarea acestuia, asa cum prevede legea, 
intrucat generalul s-a sustras urmaririi penale". Pe de alta parte, in 
legatura cu exceptia de neconstitutionalitate care fusese invocata de 
aparatori si sustinuta si de Joita Tanase, magistratii au respins-o ca 
nefondata, la vremea respectiva, fiindca fusese deja supusa criticii 
Curtii Constitutionale, intr-un alt dosar al Revolutiei, "Otopeni '89". 
 
Referitor la cel de-al treilea "pilon" al recursului lui Joita, in 
motivarea condamnarii la cate 15 ani de inchisoare pentru fiecare dintre 
cei doi inculpati-generali s-a apreciat la data respectiva de catre 
magistrati Inaltei Curti ca fostul ministru al Apararii dupa '89, Victor 
Stanculescu, a manifestat rea-credinta in folosirea dreptului la 
aparare, avand o atitudine sfidatoare. 
 
De altfel, in motivele de recurs - imbratisate ieri de Sectiile Reunite 
ale instantei supreme - se afirma, in legatura cu Mihai Chitac ca ar fi 
actionat sub teroarea superiorilor, iar Victor Stanculescu a fost un 
simplu "curier", executant al ordinelor primite pe linie de partid de la 
secretarul general CC al PCR, gen. Ion Coman. 
 
Una peste alta, motivele lui Joita de casare a condamnarilor si asumate 
ad-literram de hotararea de ieri a Inaltei Curti de Casatie si Justitie 
rescriu amar istoria Revolutiei din decembrie '89, aratand ca 
"participarea inculpatilor la evenimentele de la Timisoara nu le 
atribuie automat calitatea de coautori la infractiunea de omor deosebit 
de grav cat timp nu este dovedit ca actiunile lor reprezinta acte de 
executare nemijlocita la uciderea celor 72 de persoane si ranirea a 
273". In plus, decizia de rejudecare retine si faptul ca "Trebuie avute 
in vedere si riscurile la care se expuneau inculpatii. In acest context 
este de inteles teroarea sub imperiul careia inculpatii au actionat. Ei 
nu au actionat cu intentia de a ucide, ci in virtutea obligatiilor 
impuse de lege de a restabili ordinea si linistea in oras". Ce le-ar 
spune insa astazi Joita ori magistratii Inaltei Curti de Casatie si 
Justitie urmasilor celor care au fost executati in strada in decembrie 
'89 la Timisoara in numele libertatii? Cine sunt atunci ucigasii? Daca 
Joita a avut intr-adevar convingerea ca nu generalii Chitac si 
Stanculescu se fac vinovati de atrocitatile comise in '89 la Timisoara, 
atunci de ce - cat s-a aflat la sefia Parchetelor - nu a ordonat 
procurorilor din subordinea sa deschiderea unui nou dosar care sa 
stabileasca autorii celor 72 de crime? Din pacate insa, nimeni nu va mai 
raspunde la aceste intrebari. 
 
 
Adrian ARTENE"