De : Ioan Rosca
Date : Mardi 27, Janvier 2004 5:36
Objet : Doar o fila din romanul dezinformarii romanilor
Modul in care e "bagata" Romania in UE si NATO anuleaza orice urma de democratie
reala. Nimeni nu a dat nici o sansa sa inteleaga ceva populatiei, ce sa mai vorbim de decizie.
Turma inainteaza beata catre staul sau abator. Paznicii si lipitorile nici macar nu au dificultati.
Ioan Rosca
http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&article_id=68867
Pistoale antifum
Specialistii nu anticipeaza un cutremur major in Romania mai devreme de 2006.
Totusi, un seism cu efecte devastatoare pentru toate structurile subrede din
societatea romaneasca se apropie, iar autoritatile cunosc deja cand si unde se
va produce. Replicile cutremurului care va zdruncina din temelii Romania vor
afecta infrastructura, administratia locala, agricultura si transporturile.
Seismul va fi produs de alinierea la normele de mediu din vestul continentului.
Capitolul 22 de negociere cu Uniunea are, de acum, un calendar de aplicare. S-a
dus vremea seminariilor, colocviilor si partidelor ecologiste de opereta.
Primele lovituri vor fi simtite inca din 2005. Intregul sistem de distributie si
stocare a petrolului trebuie renovat. Pompele de la statia de benzina, de
exemplu, vor fi prevazute cu ventilatoare care sa absoarba si sa recircule
vaporii de benzen. Asta n-ar fi rau, vor zice oamenii care locuiesc in preajma
unui depozit de produse petroliere. Numai ca filtrele se cumpara cu banii scosi
din benzina. Iar benzina cu plumb va disparea de pe piata intr-un an sau doi,
impreuna cu motoarele fara catalizator. Nimeni nu a evaluat impactul unei astfel
de masuri. E posibil sa apara o intreaga industrie a montarii de catalizatoare
la motoarele de Dacie. Cert este ca procesul va insemna cheltuieli, va insemna
costuri mai mari, de la plimbarea cu taxiul la livrarile de paine in alimentara.
Abia iesite din febra alegerilor, consiliile locale se vor lovi de problema
gropilor de gunoi ecologice: minimum 3 milioane de euro bucata. Altfel, la
jumatate de mandat, primarii vor ramane cu gunoiul in fata usii. Gropile
reprezinta cea mai simpla problema de gospodarie comunala. Transportul
deseurilor, sortarea si incinerarea acestora sunt atat de costisitoare si
complicate, incat Romania a cerut o perioada de gratie de 13 ani, pentru a le
rezolva pe toate. Gunoaiele ar trebui colectate pe "caprarii", asa cum s-a mai
incercat inainte de '89: sticla, hartie, metal, resturi organice. Costurile care
tin de educarea publicului sunt chiar mai mari decat cele de infrastructura. Si
de unde sa vina banii? Numai pentru curatarea apelor sunt necesare investitii de
18 miliarde de euro. Cateva primarii s-au descurcat, reusind sa atraga fonduri
comunitare, prin proiecte tip ISPA. Pretul apei curate va fi maine mult mai mare
ca astazi, cand si asa e greu de platit. Iar ca investitiile sa vina numai de la
buget, nu e posibil. Costurile curateniei generale, in Romania, au depasit 30 de
miliarde de euro. Teoretic, ar fi nevoie de intregul PIB, pe un an, pentru a ne
ridica la standardele UE. Intins pe 13-15 ani, cat au reusit sa obtina
negociatorii guvernului de la Comisia Europeana, procesul e mai suportabil. Ce
te faci cu industria, la care termenele preseaza, fiind cuprinse intre 1-4 ani?
Aici, marea majoritate a investitiilor necesare cad in sarcina proprietarilor.
Jumatate dintre ei nici nu s-au ostenit sa ceara amanari, iar un sfert au trimis
rapoarte mincinoase. E foarte probabil ca investitorii de carton sa nici nu fie
interesati in renovarea fabricilor, cumparate pe degeaba. In trei-patru ani, le
storc de tot ce mai pot da, apoi au un binemeritat motiv sa le inchida, sa le
dea la fier vechi si sa vanda terenurile. Din nefericire, fabricile respective
au fost tolerate, cu toata poluarea pe care o produc, fiindca dadeau de lucru la
oameni. In scurtul ragaz oferit de negociatori ar trebui incepute cursuri de
recalificare, ar fi nevoie de construirea unor alternative. Singura masura de
care stim, in domeniu, o constituie dotarea comisarilor Garzii de Mediu cu
pistoale Carpati. Daca acestea raman singurele argumente in lupta contra
poluarii, e greu de crezut ca vor convinge muncitorii sa accepte inchiderea
uzinei lor de produs fum. Efortul pe care Romania isi propune sa-l faca in zece
ani a luat Occidentului de cinci ori mai mult. El a fost motivat cu argumente
economice: o termocentrala care polueaza mai putin arde mai bine carbunele, deci
produce o energie mai ieftina. Cetatenii au inteles ca investitia in protectia
mediului se amortizeaza din beneficiile obtinute in Turism si din economiile
facute la Sanatate. Sociologii au propus patru epoci pentru Germania postbelica:
a mancarii, cand, imediat dupa razboi, procurarea unui minim de hrana era
principala preocupare a nemtilor; a urmat perioada caselor, cand lumea dorea
sa-si asigure o locuinta cat mai confortabila; din deceniul opt s-a intrat in
perioada vacantelor, a calatoriilor in lumea larga. Abia cand aceste necesitati
au fost implinite au castigat teren ecologistii. Industria era gata sa faca fata
unor norme severe de mediu. Este evident ca nici industria romaneasca, nici
societatea nu sunt pregatite sa faca efortul necesar. Romanii au insa destule
motive sa suporte constrangerile impuse de protectia mediului. Cand se gandeste
la vacante, la o casa sau pur si simplu la acoperirea nevoilor zilnice, romanul
se gandeste la Europa. E deci dispus sa accepte niste pretentii care acum i se
par exagerate, daca asta e pretul pentru a ajunge la liman. Cu o conditie: sa i
se explice acest lucru. Or, cati romani cunosc astazi ce inseamna capitolul 22?
Val Valcu