Dezbateri de diversiune 
 
Oportunitatea unei dezbateri depinde de timp, de context. Nu faci glume la 
inmormintare. Nu descrii maceluri la o petrecere. Propunerea unui subiect 
intr-un anume moment, poate fi o gafa, o diversiune, o capcana. Sint forte care 
intetesc anumite discutii ca sa distraga atentia de la altele, ca sa opereze insidios in 
subconstientul colectiv, ca sa se apare atacind, ca sa dilueze revelatii 
penibile. 
 
Cred ca provocarea spre discutarea publica a holocaustului, AZI, trebuie 
respinsa ca manipulatoare, umilitoare si inoportuna. Am mai expus pe Internet, 
acum citiva ani, acest punct de vedere, fiind rasplatit atunci cu acuzatii 
triviale de antisemitism. Totusi voi recidiva, in speranta ca ma aflu acum intr-un mediu de 
buna credinta. 
 
Rezum pledoaria mea 
 
1. Holocaustul a avut loc acum 60 de ani. El a fost urmat de vaste analize, de 
condamnari morale si penale, de despagubiri materiale pentru multe victime. 
Asadar, s-a aplicat principiul dreptului: penalizare pentru culpa, pentru a 
descuraja recidiva. 
 
2. In Romania au avut loc o serie lugubra de procese staliniste (deci nemiloase 
si arbitrare) pentru crime antisemite- soldate cu condamnari grele. Cum in acel 
moment evreii aveau acces masiv la putere, ei au avut de partea lor judecatorii, 
deci este improbabil sa fi fost defavorizati. Repunerea pe rol a acestor procese este 
greu de justificat, decit poate, pentru a reabilita condamnatii nevinovati. 
 
3. Pina la si dupa holocaust au avut loc monstruozitati in diverse locuri de pe 
glob. Nici uneia nu i se acorda o atentie similara, din motive chestionabile. Nu 
putem admite ca moartea evreilor e mai importanta ca a altor oameni si ca 
asasinarea lor e mai grava, fara a cade in rasim sau bigoterie. 
 
4. Ierarhia consacrata a crimelor de masa e jignitoare pentru romani, care au 
suferit un genocid devastator in ultimii 60 de ani (facut in numele luptei de 
clasa in locul urii de rasa)- dar care nu se regaseste in "top". Cit timp vom fi 
descurajati in a denunta crima comunista si reclama justitie, impiedicati sa declansam 
procesul genocidului comunist, admonestati cind comparam sovietizarea noastra cu 
holocaustul, cit timp ni se va spune sa nu tulburam stabilitatea economica cu 
apeluri pentru denuntarea calailor securicomunisti- nu putem redeschide procesul holocaustului. 
A-l declara prioritar fata de procesul comunismului ar fi o tradare, pe care 
evreii patrioti sau rafinati nu ne-o vor cere . 
 
5. Cum poate fi prioritara re-anchetarea unei crime de acum 60 de ani fata de o 
crima a carei autori conduc azi Romania ! Nu putem accepta o astfel de 
prioritate in plan logic, moral si national, dar mai ales in plan pragmatic. 
Caci eventualii criminali nazisti care s-ar mai gasi pe undeva nepedepsiti au peste 80 de ani in 
timp ce ucigasii poporului roman sint inca la putere si infunda Romania in 
prapastie. Ei prezinta deci grad de periculozitate extrema. Iar copiii lor, nu 
numai ca nu platesc nimanui despagubiri, dar formeaza plutocratia cinica de miine. 
 
6. Analiza istorica a relatiilor dintre evrei si romani este extrem de complexa 
. Numai facuta serios, global, poate duce la concluzii valide. Altfel, 
cauzalitatile sint simplificate, fenomenele mistificate, si asa zisa istorie 
devine propaganda. 
Inaintea oricarui demers de incriminare publica a unei comunitati, ar trebui 
consolidate bazele epistemologice ale demersului analitic. Iata un subiect 
interesant pentru istoricii de la Bucuresti. 
 
7. Daca scopul analizei trecutului este ameliorarea actualitatii, ar trebui sa 
observam importanta superioara a evenimentelor mai apropiate, care au sanse mai 
mari de interferenta (reverberatie) cu prezentul. Ori, ce gasim mai aproape de 
noi in dosarul complex al raporturilor dintre romani si evrei ? Plecarea evreilor in 
masa din Romania, dupa ce au participat semnificativ la instalarea lagarului 
comunist, fara ca acolo unde s-au dus sa lupte pentru denuntarea si desfiintarea 
lagarului lasat in urma. Sa lamurim intii deci acest etaj, cel mai apropiat. Sa intelegem 
de ce nu au protestat evreii iesiti in "lumea libera" pentru genocidul 
anti-romanesc? De ce nu denunta nici azi criminalii refugiati in Izrael si 
scriu dulcegarii despre Ana Pauker si altii? Abia dupa ce am rezolvat intrebarile mai actuale, 
ar trebui sa regresam catre fenomenele din timpul celui de al doilea razboi mondial, gasind 
elemente noi si poate, noi explicatii ale etapei comuniste. 
 
8. Guvernul izraelian , sustinut de partenerul sau american se preteaza de 
atitia ani la oprimarea nemiloasa a palestinienilor. Aceste guverne comit un 
genocid acum si nu au caderea morala sa ceara AZI socoteala Romaniei. Atunci 
cind ar trebui sa fie atentionat ambasadorul Izraelului la Bucuresti pentru masacrul de la Jenin, 
sintem noi somati sa ne punem cenusa in cap pentru actiunile unor bunici 
disparuti prin inchisorile comuniste. Tupeu, aroganta, intimidare, nerusinare. 
Este evident ca guvernele din Izrael si SUA reanima dezbaterea legata de antisemitism si de 
holocaust numai pentru a para criticile aduse politicii lor, ca ele ataca pentru 
a se apara mai bine. Sint atit de lipsite de scrupule, incit nu le pasa ca 
procedind astfel, compromit condamnarea antisemitismului si banalizeaza holocaustul. 
Evreii luminati sesizeaza acest derapaj si-l condama cu vigoare. Nu in numele 
lor se bate deci cu piciorul la Bucuresti pentru a declansa slugarnicii absurde 
ci in numele unei abjecte plutocratii mondiale. 
 
9. Pe linga motivele propagandistice, de intimidare a adversarilor politici , 
holocaustizarea este folosita in scopuri economice. "Reconsiderarile istoriei" 
impuse ministerului Adevarului (la noi al Armatei…) vizeaza poate despagubiri, 
dupa modelul celor platite de germani. O astfel de tentativa este odioasa, datorita situatiei 
extrem de grele in care au fost adusi romanii, pedepsiti timp de trei generatii, 
cu virf si indesat. A le pune acum un bir pentru plata unor greseli facute 
-poate- si inca neplatite -poate- de unii bunici ai lor, este un act criminal, cind ei nu 
mai au nici bani ca sa-si plateasca intretinerea. Un atentat la supravietuitori. 
Si care ar fi validitatea morala a unei astfel de pedepse colective, pentru 
actele altora? Ar fi mai bine daca s-ar plati intii despagubiri poporului roman pentru 
experienta la care a fost supus. 
 
10. Conducerea unei natiuni nu poate lupta impotriva cetatenilor ei, la cererea 
altor natiuni, sub paravanul unor speculatii teoretice. 
Am fost socat, scirbit si revoltat cind am aflat ca "strategi" de la PNT-CD 
au instigat forte din Izrael sa ceara despagubiri pentru proprietatile 
confiscate evreilor, pentru ca pe acest fundal sa poata recupera si ei mai usor 
ceea ce le confiscasera comunistii. Nu le pasa ca nu plateau ocupantii comunisti, ramasi in 
proprietatile furate, ci amarasteanul contribuabil roman. 
Am protestat atunci cind a avut loc tirgul comunitatii evreiesti cu 
securicomunistii romani, in baza caruia regimul Iliescu a fost credidat ca 
democrat. Am apelat, prin Internet, catre evreii cu simt de justitie, 
rugindu-i sa nu sustina aceasta cirdasie cu calaii, sa fie solidari cu victimele. 
Am solicitat semnaturi pe un protest legat de vizita fostului lider CC Ion 
Iliescu in SUA, dupa modelul denuntarii conducatorilor nazisti. Nu a semnat nici 
un evreu. Dreptul la vinatoarea gardienilor de lagar nu se aplica deci si 
fostilor detinuti romani. 
 
11. Un observator atent nu poate fi surprins de noua fila din romanul de 
dragoste intre mafia securicomunsita si puterea mondiala. E clar ca 
neotovarasii sint dispusi sa renunte definitiv la teritoriile romanesti, sa 
condamne intrarea in razboiul de dezrobire a Basarabiei, sa rada statuile lui Antonescu, sa bage texte 
anti-romanesti in cartile de istorie, sa interzica gindirea neconvenabila pentru 
SUA, sa trimita trupe pentru a macelari polpulatii nevinovate, sa aresteze 
"neo-fascistii" romani, sa plateasca despagubiri din buzunarul populatiei, sa re-ceara umil 
scuze numai pentru a fi acceptati ca parteneri de afaceri si ca stapinii ai 
neo-lagarului romanesc. Cum si-ar putea altfel stabiliza cuceririle mafiote? 
Ma mira doar ca intelectualii romani au ajuns atit de jos incit accepta sa 
cinte la aceasta nunta pentru un blid cu Pepsi si pentru o jalnica diploma de 
respectabilitate. 
 
12. Ajungem astfel la cel mai profund efect al campaniei de holocaustizare: 
esuarea spirituala. Un intelectual stie ca moartea candorii sale e 
auto-cenzura, abtinerea de la a spune ce simte si crede. Sau dorinta de 
cenzurare a altora, care gindesc altfel ca el. Tolerantul autentic infrunta si
intoleranta cu toleranta. El nu poate fi indiferent sau colaborationist fata de 
nici o inchizitie, caci aceasta surpa temelia fiintei sale: spiritul in cautare
libera de adevar. Nu trebuie sa fie neaparat non-conformist pentru a refuza 
sa gindeasca si sa simta la ordin, e suficent sa fie onest si viu. 
 
Acesta e partea paradoxala a moralizarilor represive: te silesc sa taci 
lucruri pe care le-ai spune daca nu ai fi silit sa le spui. Nu poti face 
declaratii de iubire sub amenintarea de a fi pedespsit daca nu o faci. Nu poti 
exprima sentimente obligatorii caci facind astfel… nu le mai simti ! In finalul
halucinant din "1984", iubirea pentru Big Brother apare ca o eliberare- infringere.
Dragostea cu sila se numeste viol. 
Chiar daca simti respingere fata de anti-semitism, nu mai poti sa o exprimi 
cind ti se da ordin in acest sens si vezi ca se practica reprimarea 
"anti-semitilor" ca o vinatoare de vrajitoare si ca o diversiune. Mai ales ca, 
sub aceasta eticheta, poate fi hartuit oricine , incepind de la cel care uraste toti 
evreii pina la acela care deranjeaza niste evrei care "curata de arabi" tara sfinta. 
In fata unor astfel de presiuni si manevre declarate anti-antisemite, facute 
insa ca acoperire a crimelor actuale din Izrael, pentru a-ti apara libertatea si 
demnitatea, poti deveni un timp anti-(anti-antisemit). Un efect probabil nedorit 
de cei care impun gindirea "corecta" la Bucuresti. Sau poti tace. 
 
De ce sa dezbaem ce ni se impune? De ce sa vorbim azi de Antonescu si nu de 
Sharon si Bush? De ce sa vorbim de drama din Transnistria, luind ochii de pe 
cea din Gaza? Avem dreptul (obligatia ?) de a nu intra in aceasta capcana. De a 
o refuza. 
 
Ioan Rosca, Montreal, 12 iulie 2002