Dezbateri de diversiune Oportunitatea unei dezbateri depinde de timp, de context. Nu faci glume la inmormintare. Nu descrii maceluri la o petrecere. Propunerea unui subiect intr-un anume moment, poate fi o gafa, o diversiune, o capcana. Sint forte care intetesc anumite discutii ca sa distraga atentia de la altele, ca sa opereze insidios in subconstientul colectiv, ca sa se apare atacind, ca sa dilueze revelatii penibile. Cred ca provocarea spre discutarea publica a holocaustului, AZI, trebuie respinsa ca manipulatoare, umilitoare si inoportuna. Am mai expus pe Internet, acum citiva ani, acest punct de vedere, fiind rasplatit atunci cu acuzatii triviale de antisemitism. Totusi voi recidiva, in speranta ca ma aflu acum intr-un mediu de buna credinta. Rezum pledoaria mea 1. Holocaustul a avut loc acum 60 de ani. El a fost urmat de vaste analize, de condamnari morale si penale, de despagubiri materiale pentru multe victime. Asadar, s-a aplicat principiul dreptului: penalizare pentru culpa, pentru a descuraja recidiva. 2. In Romania au avut loc o serie lugubra de procese staliniste (deci nemiloase si arbitrare) pentru crime antisemite- soldate cu condamnari grele. Cum in acel moment evreii aveau acces masiv la putere, ei au avut de partea lor judecatorii, deci este improbabil sa fi fost defavorizati. Repunerea pe rol a acestor procese este greu de justificat, decit poate, pentru a reabilita condamnatii nevinovati. 3. Pina la si dupa holocaust au avut loc monstruozitati in diverse locuri de pe glob. Nici uneia nu i se acorda o atentie similara, din motive chestionabile. Nu putem admite ca moartea evreilor e mai importanta ca a altor oameni si ca asasinarea lor e mai grava, fara a cade in rasim sau bigoterie. 4. Ierarhia consacrata a crimelor de masa e jignitoare pentru romani, care au suferit un genocid devastator in ultimii 60 de ani (facut in numele luptei de clasa in locul urii de rasa)- dar care nu se regaseste in "top". Cit timp vom fi descurajati in a denunta crima comunista si reclama justitie, impiedicati sa declansam procesul genocidului comunist, admonestati cind comparam sovietizarea noastra cu holocaustul, cit timp ni se va spune sa nu tulburam stabilitatea economica cu apeluri pentru denuntarea calailor securicomunisti- nu putem redeschide procesul holocaustului. A-l declara prioritar fata de procesul comunismului ar fi o tradare, pe care evreii patrioti sau rafinati nu ne-o vor cere . 5. Cum poate fi prioritara re-anchetarea unei crime de acum 60 de ani fata de o crima a carei autori conduc azi Romania ! Nu putem accepta o astfel de prioritate in plan logic, moral si national, dar mai ales in plan pragmatic. Caci eventualii criminali nazisti care s-ar mai gasi pe undeva nepedepsiti au peste 80 de ani in timp ce ucigasii poporului roman sint inca la putere si infunda Romania in prapastie. Ei prezinta deci grad de periculozitate extrema. Iar copiii lor, nu numai ca nu platesc nimanui despagubiri, dar formeaza plutocratia cinica de miine. 6. Analiza istorica a relatiilor dintre evrei si romani este extrem de complexa . Numai facuta serios, global, poate duce la concluzii valide. Altfel, cauzalitatile sint simplificate, fenomenele mistificate, si asa zisa istorie devine propaganda. Inaintea oricarui demers de incriminare publica a unei comunitati, ar trebui consolidate bazele epistemologice ale demersului analitic. Iata un subiect interesant pentru istoricii de la Bucuresti. 7. Daca scopul analizei trecutului este ameliorarea actualitatii, ar trebui sa observam importanta superioara a evenimentelor mai apropiate, care au sanse mai mari de interferenta (reverberatie) cu prezentul. Ori, ce gasim mai aproape de noi in dosarul complex al raporturilor dintre romani si evrei ? Plecarea evreilor in masa din Romania, dupa ce au participat semnificativ la instalarea lagarului comunist, fara ca acolo unde s-au dus sa lupte pentru denuntarea si desfiintarea lagarului lasat in urma. Sa lamurim intii deci acest etaj, cel mai apropiat. Sa intelegem de ce nu au protestat evreii iesiti in "lumea libera" pentru genocidul anti-romanesc? De ce nu denunta nici azi criminalii refugiati in Izrael si scriu dulcegarii despre Ana Pauker si altii? Abia dupa ce am rezolvat intrebarile mai actuale, ar trebui sa regresam catre fenomenele din timpul celui de al doilea razboi mondial, gasind elemente noi si poate, noi explicatii ale etapei comuniste. 8. Guvernul izraelian , sustinut de partenerul sau american se preteaza de atitia ani la oprimarea nemiloasa a palestinienilor. Aceste guverne comit un genocid acum si nu au caderea morala sa ceara AZI socoteala Romaniei. Atunci cind ar trebui sa fie atentionat ambasadorul Izraelului la Bucuresti pentru masacrul de la Jenin, sintem noi somati sa ne punem cenusa in cap pentru actiunile unor bunici disparuti prin inchisorile comuniste. Tupeu, aroganta, intimidare, nerusinare. Este evident ca guvernele din Izrael si SUA reanima dezbaterea legata de antisemitism si de holocaust numai pentru a para criticile aduse politicii lor, ca ele ataca pentru a se apara mai bine. Sint atit de lipsite de scrupule, incit nu le pasa ca procedind astfel, compromit condamnarea antisemitismului si banalizeaza holocaustul. Evreii luminati sesizeaza acest derapaj si-l condama cu vigoare. Nu in numele lor se bate deci cu piciorul la Bucuresti pentru a declansa slugarnicii absurde ci in numele unei abjecte plutocratii mondiale. 9. Pe linga motivele propagandistice, de intimidare a adversarilor politici , holocaustizarea este folosita in scopuri economice. "Reconsiderarile istoriei" impuse ministerului Adevarului (la noi al Armatei…) vizeaza poate despagubiri, dupa modelul celor platite de germani. O astfel de tentativa este odioasa, datorita situatiei extrem de grele in care au fost adusi romanii, pedepsiti timp de trei generatii, cu virf si indesat. A le pune acum un bir pentru plata unor greseli facute -poate- si inca neplatite -poate- de unii bunici ai lor, este un act criminal, cind ei nu mai au nici bani ca sa-si plateasca intretinerea. Un atentat la supravietuitori. Si care ar fi validitatea morala a unei astfel de pedepse colective, pentru actele altora? Ar fi mai bine daca s-ar plati intii despagubiri poporului roman pentru experienta la care a fost supus. 10. Conducerea unei natiuni nu poate lupta impotriva cetatenilor ei, la cererea altor natiuni, sub paravanul unor speculatii teoretice. Am fost socat, scirbit si revoltat cind am aflat ca "strategi" de la PNT-CD au instigat forte din Izrael sa ceara despagubiri pentru proprietatile confiscate evreilor, pentru ca pe acest fundal sa poata recupera si ei mai usor ceea ce le confiscasera comunistii. Nu le pasa ca nu plateau ocupantii comunisti, ramasi in proprietatile furate, ci amarasteanul contribuabil roman. Am protestat atunci cind a avut loc tirgul comunitatii evreiesti cu securicomunistii romani, in baza caruia regimul Iliescu a fost credidat ca democrat. Am apelat, prin Internet, catre evreii cu simt de justitie, rugindu-i sa nu sustina aceasta cirdasie cu calaii, sa fie solidari cu victimele. Am solicitat semnaturi pe un protest legat de vizita fostului lider CC Ion Iliescu in SUA, dupa modelul denuntarii conducatorilor nazisti. Nu a semnat nici un evreu. Dreptul la vinatoarea gardienilor de lagar nu se aplica deci si fostilor detinuti romani. 11. Un observator atent nu poate fi surprins de noua fila din romanul de dragoste intre mafia securicomunsita si puterea mondiala. E clar ca neotovarasii sint dispusi sa renunte definitiv la teritoriile romanesti, sa condamne intrarea in razboiul de dezrobire a Basarabiei, sa rada statuile lui Antonescu, sa bage texte anti-romanesti in cartile de istorie, sa interzica gindirea neconvenabila pentru SUA, sa trimita trupe pentru a macelari polpulatii nevinovate, sa aresteze "neo-fascistii" romani, sa plateasca despagubiri din buzunarul populatiei, sa re-ceara umil scuze numai pentru a fi acceptati ca parteneri de afaceri si ca stapinii ai neo-lagarului romanesc. Cum si-ar putea altfel stabiliza cuceririle mafiote? Ma mira doar ca intelectualii romani au ajuns atit de jos incit accepta sa cinte la aceasta nunta pentru un blid cu Pepsi si pentru o jalnica diploma de respectabilitate. 12. Ajungem astfel la cel mai profund efect al campaniei de holocaustizare: esuarea spirituala. Un intelectual stie ca moartea candorii sale e auto-cenzura, abtinerea de la a spune ce simte si crede. Sau dorinta de cenzurare a altora, care gindesc altfel ca el. Tolerantul autentic infrunta si intoleranta cu toleranta. El nu poate fi indiferent sau colaborationist fata de nici o inchizitie, caci aceasta surpa temelia fiintei sale: spiritul in cautare libera de adevar. Nu trebuie sa fie neaparat non-conformist pentru a refuza sa gindeasca si sa simta la ordin, e suficent sa fie onest si viu. Acesta e partea paradoxala a moralizarilor represive: te silesc sa taci lucruri pe care le-ai spune daca nu ai fi silit sa le spui. Nu poti face declaratii de iubire sub amenintarea de a fi pedespsit daca nu o faci. Nu poti exprima sentimente obligatorii caci facind astfel… nu le mai simti ! In finalul halucinant din "1984", iubirea pentru Big Brother apare ca o eliberare- infringere. Dragostea cu sila se numeste viol. Chiar daca simti respingere fata de anti-semitism, nu mai poti sa o exprimi cind ti se da ordin in acest sens si vezi ca se practica reprimarea "anti-semitilor" ca o vinatoare de vrajitoare si ca o diversiune. Mai ales ca, sub aceasta eticheta, poate fi hartuit oricine , incepind de la cel care uraste toti evreii pina la acela care deranjeaza niste evrei care "curata de arabi" tara sfinta. In fata unor astfel de presiuni si manevre declarate anti-antisemite, facute insa ca acoperire a crimelor actuale din Izrael, pentru a-ti apara libertatea si demnitatea, poti deveni un timp anti-(anti-antisemit). Un efect probabil nedorit de cei care impun gindirea "corecta" la Bucuresti. Sau poti tace. De ce sa dezbaem ce ni se impune? De ce sa vorbim azi de Antonescu si nu de Sharon si Bush? De ce sa vorbim de drama din Transnistria, luind ochii de pe cea din Gaza? Avem dreptul (obligatia ?) de a nu intra in aceasta capcana. De a o refuza. Ioan Rosca, Montreal, 12 iulie 2002