Raspuns doamnei Danielyan Inteventiile dumneavoastra imi produc stari contradictorii si ma pun in dificultate. Uneori, sint impresionat (placut) de vigoarea cu care va opuneti anti-imperialismului sovietic (rus). Alteori, sint emotionat de solidaritatea pe care o dovediti fata de cauze romanesti. Alteori, va apreciez non-conformismul cu care criticati ipocriziile "vestului". In schimb, atitudinea dv. fata de regimul de la Bucuresti- pe care il aparati cu o consecventa demna de o cu totul alta cauza- ma descumpaneste. Imi este imposibil sa inteleg cum se impaca anti- sovietismul dv. cu propaganda pentru Tovarasii romani, elevi si slujitori ai Moscovei ... Imi este greu sa pun cap la cap spiritul foarte critic de care dati dovada cind denuntati slabiciunile democratiilor occidentale cu intelegerea pe care o aratati fata de un regim incomparabil mai corupt, mai vinovat, mai nociv. Nu e pentru prima data cind intilnesc paradoxala combinatie anti-sovietism + pro-neocomunism pe care as rezuma-o : "Jos comunistii lor, traiasca comunistii nostri !"; "Jos KGB-ul, traiasca Securitatea !". Si Ceausescu a folosit cu un anume succes aceasta diversiune , dar vremea ei a apus in Romania. Nu mai e buna nici ca banc. Nimeni nu mai crede ca mafia nationalizata trebuie acceptata, din patriotism, iar calaul trebuie inteles cind ti-e ... frate (!!). Dupa 1989, am asistat in Est la napirlirea generala a internationalismului comunist in "nationalism" si ma intreb cit de adinci si perfide pot fi urmarile indelungatului tratament sovietic. E greu de inteles de ce barzii romanismului de la Chisinau s-au asociat cozilor de topor Iliestiene, de ce au cautat refugiu din miinile ocupantului rus exact in bratele agentilor sai de la Bucuresti. Antologica pledoarie comunista a lui Druc -candidind pentru presedintie- , prestatiile penibile la care s-au pretat Grigore Vieru si Leonioda Lari- , au dezamagit pe multi dintre cei care-i asteptau in frontul anti-comunist, unde in mod firesc isi aveau locul ... Ne-am spus -ca o circumstanta atenuanta- ca noii veniti nu inteleg geografia politica de dincoace de Prut si se lasa dusi in eroare de agentii Puterii. Imi spun - ca o circumstanta atenuanta- ca nici dv. nu intelegeti actualitatea politica romaneasca, si ca nu va dati seama ca nu o intelegeti. Altfel ,sper, nu ati putea face propaganda pentru o retea mafiota care e pe cale de a distruge cu desavirsire tara pe care paraziteaza (si pe care pareti a o simpatiza). Imi mai spun ca un viciu de rationament va face sa deduceti ca din moment ce "apusul" e amoral , regimurile din "est" sint purtatoare de valori pozitive. Imaginea bietilor guvernanti de la Bucuresti , ca victime ale manevrelor oculte din Vest (care orchestreaza rasturnarea lor numai pentru a rapune mai usor Romania) constitue un fals grosolan si periculos. Protejatii dv. de la Bucuresti sint niste monstri ! "Patriotismul" lor- o nenorocire nationala ! Scopurile lor : conservarea privilegiilor, imbogatirea fabuloasa, evitarea judecarii. "Romania" le e victima si ei nu apara decit dreptul de a o parazita mai departe. Si ca sa vedeti cit de incilcit contradictorii sint viziunile noastre , aflati ca si pe mine ma irita politica Vestului. Dar nu pentru ca ar da lovituri clicii de la Bucuresti , ci dimpotriva, pentru ca o suporta, pentru ca o menajeaza , pentru ca o sprijina ! Cit despre cei care nu-s "vinduti grupurilor de interese din afara", de ce ii cautati tocmai in mafia securicomunista ? Va plasati astfel intr-un unghi mort (penibil) caci "securipatriotii" sint pentru Romania un rau la patrat, incomparabil mai distrugator decit oricare dintre fortele de care pretind ca o apara. Si in plus, Tovarasii patroni nationali sint pe cale de a se intelege cu tovarasii lor Patroni internationali. Au cazut la invoiala. Afacerile sint afaceri. Si geopolitica la fel. Degeaba investiti dv. in Tovarasi sperante de rezistenta. Degeaba investesc eu in Patroni sperante de rezistenta. Ei sint facuti sa se inteleaga. Ce-ar fi sa aruncati un ochi si spre tabara romanilor anti- comunisti ? Are mai multa nevoie de solidaritate decit cea a neo- stapinilor lor. Ioan Rosca 31 iulie 1996