Va inselati, am dreptul sa vorbesc Raspunsurile primite la contestatia legalitatii lui Iliescu : >Deosebirea ar putea veni de acolo ca Iliescu nu este presdintele Romaniei decit prin furt (de revolutie), abuz (de pozitie securicomunista) , nerusinare (de fost prim secretar), farsa (de pseudocampanii electorale), crima (reprimarea in singe a anticomunistilor in 1990), complicitate, cinism , vinzare de tara (intereselor sovietice), etc. Eu sint aici tocmai pentru ca Iliescu sa nu se poata numi Presedintele meu ! Ioan Rosca >"Dle Rosca, dumneata ai fost politician al opozitiei. Ca un veritabil poiltician, crezi foarte mult in valoarea discursurilor, a cuvintelor, chiar atunci cind "predici la convertriti". Exact pe cine incerci sa convingi in articolele dumitale interminabile? De ce n-ai facut-o cind si cu cine trebuia? Ai sa-mi spui ca era periculos sa te duci la tara, si poate ca ai dreptate. Dar nici macar in Bucuresti n-ati fost la inaltime. Cred ca nu realizezi ca gafele opozitiei sint cauza succesului lui Iliescu & Co. Imi aduc aminte perfect talk-show-ul Iliescu- Constantinescu la TV si radio inainte de alegerileprezidentiale. Ei bine, Iliescu a aparut ca fiind mult superior unui E. C. grosolan atit in comportment cit si in ideatie. Dar nu e vinalui. Cei ca dumneata - liderii opozitiei - l-au pus pe bietul om intr-o situatie care il depasea si au compromis sansele opozitiei si ale Romaniei. Asa ca macar abtine-te acum daca ai aratat ca nu ai fost in stare sa-ti faci meseria cum trebuie cind trebuia." Florin Cutzu "Fie ca ne place sau nu, Iliescu a devenit presedinte in modul cel mai democratic posibil: alegeri. .... povestea cu Presedintele meu e intr-adevar hazlie! Sint oameni dedicati cauzei- vezi C. Coposu- care lupta cu morile de vint acolo si fac o reala opozitie.Si care trebuie respectati pentru ceea ce au indurat si indura in lupta impotriva porcilor comunisti. dar cei care am plecat am plecat din considerente de ridicare a nivelului nostru (si al copiilor nostri) de trai si nu pentru ca atunci cind ne trezeam dimineata ne aminteam ca: shit Iliescu este presedintele meu!! Nu-i asa dom'le Rosca? Hai sa lasam demagogia! Nici macar cei care am plecat pe vremea impuscatului nu am plecat din cauza lipsei de exprimare (cei care au incercat au infundat puscariile iar acum sint acolo si fac opozitie) ci ca sa o ducem noi si copii nostri mai bine. Sa nu ne "erijam" - ca sa folosesc cuvintul lui Iliescu- in mari opozanti daca nu sintem. Cui foloseste? Sau mai bine zis: crezi ca este folositor cuiva?" LIVIU-DOREL IOSIF -nu se refera la subiect -se refera la autor (adica la mine) -inlocuiesc argumentatia cu bluful tifnos Voi satisface mai intii curiozitatea retorica privind legitimitatea contestatiei mele (stiu ca de fapt asta nu era raspunsul dorit...) Cu ce drept vorbesc ? Acela al adevarului in care cred si pentru care am platit mai mult decit va place sa credeti! Si voi incepe printr-un sumar al activitatii mele in 190-1992. E indecent, dar ar putea clarifica pozitia din care vorbesc si preintimpina mesaje de genul celor de mai sus. A. Ramura contestatiei: -Am participat la un scenariu moldovenesc clasic pe 22 Decembrie la Piatra Neamt (tragicomica "cucerire" a "judetenei de partid", scremete revolutionare); mi-am dat demisia din FSN-in noaptea de 22 , dupa aparitia pe post a emanatilor (ii stiam). -Am infiintat si condus asociatia "Dialog Piatra Neamt" , care a incercat sa infrunte puterea contrarevolutionara, prin actiuni la nivel local, conferinte publice, sedinte publice de dialog, colective de depistare si corectare a abuzurilor. -Am organizat si condus toate mitingurile anticomuniste din oras :25Martie-pentru Proclamatia de laTimisoara si 100 de zile de la o revolutie tradata (..."Ce vor astia ba?!"), 26 Aprilie- stringerea semnaturilor pentru punctul 8 (... "La munca animalelor" !) 1 Mai- greva foamei publica pentru adevarul Pietei Universitatii zdrobita de populatie dupa zile intregi de scuipaturi si injurii tovarasesti (...Dati-le foc ca-s vinduti strainatatii !"), 20 Octombrie -contra tradarii Basarabiei (...Huuo!), comemorari -15 Noiembrie (..."Iar instiga astia la dezordine !), 1Decembrie ,16 Decembrie 1990- in amintirea victimelor comunismului ( - zdrobita din nou de "oamenii de bine" ai orasului ce nu ne-au permis nici macar coroana pe mormintul soldatilor pe frontul de est "...da-i in masa de hitleristi!", si totdeauna politia nu a putut interveni decit in extremis, in timp ce la intimpinarea lui Ion Iliescu in vizita la Piatra Neamt (a fost rindul nostru "Libertate!" si "Asasinii!") politia a intervenit in sfisit cu brutalitate, haituindu-ne . etc etc etc. Am intreprins cercetari si demersuri pentru descoperirea primelor gropi comune in care zaceau ascunse victime ale represiunii comuniste (Dealul Marului, Dealul Balaurului), si am facut campanie publica pentru demararea Procesului Comunismului. (Aveti idee ce au insemnat toate astea pentru un Piatra Neamt al anului 1990 ? Banuiti oare ce teroare consecventa ne-am asumat? Stiati ca cei ca mine au avut dreptul luni de zile la securist in fata scarii, la campanii publice de atitare la aneantizare ("I s-a gasit in casa depozit de armament ", "A furat si l-au prins", "E omul lui Ratiu, cel care a promis Transilvania ungurilor" etc ) si ca toata lumea le-a crezut ("Nu iese fum fara foc",... decit daca-l atita citeva mii de informatori ...) - Am participat, individual sau ca reprezentant al acestei asociatii la citeva din evenimentele marcante din istoria contestatiei romanesti : Congresul de infiintare a Aliantei Nationale pentru Proclamatia de la Timisoara, (prima contestatie a lui Iliescu, in baza punctului 8 votata atunci de unii participanti, a fost redactata de mine si de domnul Cerveni), Mitingurile duminicale din Bucuresti, multe din ele soldate cu indelungate hartuiri cu coloanele de represiune a mereu tinarului vechi regim, Mitingul maraton din Piata Universitatii- unde am continuat greva foamei si am facut parte 2 saptamini (5Mai-19Mai)din comitetul de organizare. Asociatia Dialog P.N. a avut ca platforma-comunicat pentru acest miting respingerea legitimitatii "alegerilor" ce urmau , abuziv, sa se desfasoare, Mitingul pentru eliberarea liderilor pietii din 13 Iulie, Mitingul din 21 Decembrie 1990 unde mi-am explicat cea de a doua greva a foamei (16-22Decembrie) si hotarirea de a parasi tara etc). Atunci mi-am explicat din nou nerecunoasterea Faptului Politic Implinit dar Ilegitim ("interimat FSN"; "alegeri", "referendum"), mi-am declarat public regimul de prizonier de constiinta al unui stat securist obligat la respectarea unei false legalitati de statutul de cetatean al statului roman. Atunci am depus cererile de azil si emigrare. Ulterior, pentru ca intrasigenta pozitiei mele sa nu aduca prejudicii organizatiilor in care eram membru, m-am retras treptat de la conducerea lor . (Alianta Civica Neamt- in aprilie 1991; Forumul Democratic Antitotalitar Neamt- august 1991, Asociatia "Dialog Piatra Neamt"- septembrie 1992, in momentul emigrarii in Canada ) . - Am avut numeroase contacte cu Asociatia Fostilor Detinuti Politici, cu care am organizat actiuni comune. Am avut comunicari prezentate in Congresele asociatiei privind Procesul Comunismului . - Am avut contacte cu mesageri ai "Vetrei Romanesti" in perioada de formare (martie 1990), trimisi in toate judetele Moldovei ca sa obtina solidaritate la "cauza romana". Le-am urmarit discursul, documentele , le-am intuit intentiile si ... m-am opus implantarii diversiunii "Vetrei" si spiritului ei in judetul Neamt. -B.Ramura "instantelor de opinie critica" (intelectuala): - Am avut multe intilniri cu intelectuali romani, cotati ca reprezentativi, profesional si moral, in incercarea de a-i INSTIGA la implicare explicita (inca din ianuarie '90) . Am avut dialoguri cu diverse asociatii "civile" in vederea infiriparii unei retele unitare nationale si a implicarii explicite in batalia pentru decomunizare. Am frecventat asiduu Grupul Pentru Dialog Social -din Bucuresti , in jurul careia societatea romaneasca (tinerii in special) tesusera o plasa de sperante privind organizarea Noii Dizidente Romanesti. Am facut mari eforturi (citeva interventii in sedintele grupului) pentru ca acest capital de incredere sa nu se iroseasca si pentru ca "vechhi dizidenti" sa renunte la "apolitismul cultural" si sa dea un exemplu de implicare ce ar fi fost atit de oportun. Mult mai tirziu (si in contratimp fata de evolutia situatiei) a aparut Alianta Civica (a carui membru fondator sint) cu sucursalele ei din tara (celei din Neamt i-am fost fondator si presedinte). Am participat la dezbaterile primelor congrese ale Aliantei Civice , mi-am aparat acolo convingerile, nu fara infruntari si dezamagiri. Am fost si m-am impotrivit si atunci cind membrii au refuzat sa devina partid (inoportun) si cind s-au razgindit (din nou inoportun si in contratimp). - Am avut si eu (la moda intre intelectuali... ) manifestari de "spirit publicistic critic", am publicat numeroase articole de analiza sau protest , sau "comunicate", in ziarele de opozitie , am avut si mai multe refuzuri din partea unei largi game de publicatii si am purtat numeroase discutii revelatoare cu redactorii lor. Am cunoscut pe propria piele cenzura Televiziunii si mai apoi "incuierea ei ermetica" fata de orice mesaj neconvenabil puterii. -Am participat si intervenit si la Conferinte privind ...democratia (Congresul de la Timisoara privind Drepturile Omului a fost un exemplu extrem de instructiv). Am urmarit evolutia elaborarilor teoretice privind situatia din Romania, intr-o continua raportare la realitatea politica a momentului in care erau emise, facindu-mi anumite opinii privind oportunitatea , neutralitatea sau nocivitatea lor. -C- Ramura "partinica" (opozitia politica) -Am incercat , imediat dupa revolutie, sa contribui la formarea unei formatiuni politice , care sa sa organizeze o alternativa de calitate si de schimbare profunda societatii romanesti. Presat de sentimentul necesitatii m-am pretat la activitati stranii pentru mine (am o cu totul alta pregatire) cum ar fi: contactare de personalitati pentru implicare, racolare de membri, redactare de platforme si statute, dialoguri de fuziune cu grupari similare etc. Virsta (31 de ani) si postura m-au facut sa ma simt atras de ideea unei forte anticomuniste "tinere", expresie a revoltei generatiei mele si a determinarii ei pentru emancipare. Nu am reusit . Din acea perioada (ianuarie- februarie '90) de framintari, mi-a ramas , dincolo de un regret amar, amintirea a foarte multor reactii si alegeri : a tinerilor care protestau pe strazi, a intelectualilor creditati de opinia publica etc., fata de ...instigarea spre politica explicit partinica . - Am refuzat ideea "impartialitatii politice", sustinind consecvent tinerele partide "istorice", singurele care in confuzia acelui moment, aveau un anume credit de reprezentativitate decomunizanta. Am intervenit pe mai multe planuri pentru a le ajuta in batalia absolut inechitabila care s-a dus in prima "campanie electorala", in judetul Neamt. (sedii inchise, penetratie de ziare de opozitie nula, intimidare inimaginabila, diversiuni etc). Mai intii, luptind cu autoritatile pentru a corecta cite ceva din abuzurile scandaloase prin care s-a manifestat "campania" (Desigur, voi reveni cu date, ca si pentru toate celelalte puncte ale acestui rezumat). Apoi, punind umarul la organizarea firavelor actiuni ale "opozitiei". Apoi, in fata dureroasei evidente ca, drept urmare a campaniei de dezinformare si intimidare a puterii , partidele respective nu prea aveau nici membri, nici sustinatori, nici candidati, am fost pur si simplu siliti membrii asociatiei "Dialog" sa ne inscriem pe listele acestor partide, pentru a le da o anume credibilitate. Eu insumi m-am inscris pe lista PNT, ca independent, avind ca platforma Proclamatia de la Timisoara. Ulterior (3Mai), in fata noului val de evidente , am denuntat realitatea politica , mecanismele ei, si ne-am retras din alegeri, adaugindu-ne mitingului din Piata Universitatii pentru a le contesta. Si astazi ma simt in masura (si in drept) sa demonstrez ilegitimitatea acelor alegeri, pe care nu le-am recunoscut niciodata. - Am avut discutii cu liderii opozitiei in perioada dinainte si de dupa alegerile din '90. (Cimpeanu, Coposu, Cunescu, Ratiu, Puiu, Lupu, Patriciu etc) incercind sa-i pun la curent cu situatia reala din tara, sa-i determin la mai mult realism, fermitate, eficacitate, modernitate, democratie interna si mai ales la MAI MULTA UNITATE. Aceste dialoguri mi-au adus raspunsuri si intrebari, intelegere si nemultumire. Am participat si sustinut incercarile de apropiere si coordonare intre ramurile opozitiei (partide, contestatie,critica). Am fost printre initiatorii miscarii de unificare ce avea sa aduca la aparitia Forumurilor Democratice Antitotalitare, in toate judetele tarii. Stiu ca acesta operatiune pe orizontalele judetelor a avut si alt scop decit cel perceput de "observatorii politici" (unitatea opozitiei), si anume de a rupe blocajul produs de veleitarismul unor "lideri ai opozitiei", de a-i sili sa constate ca in tara, membrii partidelor lor doreau acut unitatea. Am urmarit si reactia la acest "atac de unificare pe orizontala" (fiind prezent la primele congrese ale Forumului Democratic Antitotalitar, ca reprezentat al Forumului judetului Neamt, a carui fondator si presedinte am fost). Am tras anumite concluzii din infruntarile ce s-au produs la congrese , si mai ales din substituirea Forumului prin Conventia Democratica. (care a insemnat la inceput o reluare a frinelor "verticale" in politica opozitiei). - Desi propria mea rigiditate (in a recunoaste manevrele "politice" ale anului 1990 si rezultatelor lor), si decizia de a parasi tara in semn de nesupunere m-a plasat intr-un unghi dificil, in asteptarea vizei de emigrare am continuat sa spijin activitatea opozitiei din judetul Neamt si sa militez pentru cresterea pertinentei activitatii liderilor ei nationali. Ascendentul pe care il aveam in Piatra Neamt , ca principal animator al opozitiei , in primul ei an, m-a adus in postura sa organizez multe din activitatile , chiar dupa demisia din postul de presedinte. Prezinta interes in acest sens depozitia pe care o am de facut despre "alegerile locale" din iarna anului 1992. Am incercat sa coordonez activitatea formatiunilor conventiei, am fost in satele judetului si am facut campanie electorala pentru Conventia Democratica. Mai fusesem in sate si pentru alte probleme (pamint, victimile cooperativizarii, alegeri). Consider si acum aceasta experienta ca cea mai instructiva din activitatile mele, o dura racordare la o realitate pe care "analistii de salon" o rateaza ! Voi face inventarul "mijloacelor "de care am dispus in aceea campanie... Si a mijloacelor si pirghiilor celorlalti... - In sfirsit , in ceea ce priveste agitatia intestina din rindurile "opozantilor" cu pretentii la pozitii pe listele electorale, am citeva amintiri dureros expresive. Am asistat la aceasta procesiune dizgratioasa pentru alcatuirea listelor din judetul Neamt , pentru alegerile generale din '90 si '92 si a celor locale din iarna '92. Aceste imprejurari au adus revelatii, rasturnari, clarificari. Traditionala "lupta pentru ciolan" a fost singurul moment de activism intens pentru majoritatea celor angrenati. Corabia noastra, aparent linistita si unita pe care credeam ca o cunosc s-a dovedit imprevizibila si nabadaioasa. Atunci cind am incercat sa reamintesc de principii si selectie de valoare, am fost pur si simplu exmatriculat ! (ianuarie '92). Pasiunile, pretentiile de legitimitate, aventurismele si venalitatile au izbucnit irezistibil. In parte era expresia unui anume specific, in parte rezultatul dezastros al neimplicarii valorilor, in parte efectul infiltrarii agentilor securitatii sau a atmosferei de suspiciune generata de posibilitatea prezentei lor. Ma opresc aici . Cit despre adevaratul subiect, cel al ilegitimitatii regimului din Romania si lui Ion Iliescu, sper ca acum pot sa-mi expun argumentatia. Ioan Rosca