Comunismul īn Romānia a reprezentat o ideologie sau o mască pentru abuzul de putere?

– Stenograma discuţiei care a avut loc la 17 martie 1990 īn cadrul asociaţiei Dialog Piatra Neamţ

 

Aspecte propuse discuţiei:

1. Legătura cu sufletul poporului romān. Importul

2. Dacă la naştere a avut o realitate ideologică

3. Dacă a atras şi de ce

4. Cum a supravieţuit?

5. Ce categorii l-au īntreţinut?

6. Dacă au existat la noi comunişti – ideologic

7. Dacă se mai poate salva ceva din ideologie

8. Raportul cu religia şi implicaţii

9. Cum de a fost tolerat de victime şi de lumea liberă?

10. Ce se poate face cu cei păcăliţi ideologic?

11. Raportul propagandism – activism

12. Raportul nostru individual cu comunismul

13. Motive pentru intrarea īn partid

14. Cum ar fi supravieţuit fără Gorbaciov?

15. Ar fi supravieţuit comunismul fără Ceauşescu?

16. Era firesc să se prăbuşească, sau a fost un noroc?

17. Comunism şi sistemul informaţional.

18. Indivizii pervertiţi de comunism. Remedii.

19. Ştiu cele 3800000 de comunişti că masa lor folosea de şantaj īmpotriva noastră?

20. Ilegalizarea PCR

21. A avut valori certe?

 

Roşca: E cineva de aici care a fost vre-o clipă comunist?

B: E nevoie să-i cunoşti ideologia. Nu o ştiu.

R: De ce nu o cunoşti?

B: Eram deja īn refuz văzīnd efectele.

G: Am cochetat cu el. Propus īn facultate să intru īn partid. S-a făcut mişto. La şedinţa cu recomandările ASC, n-am participat. Apoi am fost īntrebat. Făcīnd treabă la IM Ceahlău, am fost īntrebat: vrei? Nu am un an vechime! Evitat. Proiectări. Nu. IEB – īntrebat. Am vrut ca să pot promova, nu am apucat. Deci pragmatic.

R: Cunoşti deci ideologia?

G: Mi s-a părut  o minciună frumoasă!

P: Īncercări de comunizare s-au făcut… noi ca ţară am avut nenorocul de a-l importa.

C: Nu ne-a fost impus!

P: Cīnd īn ţara de baştină trecea prin criză, ideea nu putea prinde decīt īn cei rău interesaţi, pentru os.

R: A fost un cadavru.

P: Un avorton. Or fi crezut cīţiva de bună intenţie (20 de oameni); ceilalţi care au intrat au făcut-o pentru profit material.

R: După aceea.

P: Tot timpul.

G: Nu erai silit la un moment dat.

C: Nu mai era luptă pentru bunăstare, ci devenise luptă pentru supravieţuire  pentru ei. (trebuiau să fie consecvenţi cīrpindu-l, impunīndu-l).

G: Prin forţă.

C: Prin teroare psihică. Īntr-o societate nenorocită după război a avut o mare popularitate. Mama a intrat in 1946 (18 ani); depusese cererea la 17 ani, din entuziasm…

 

R: Credeţi că a existat afinitate īn Romānia pentru ideologia comunistă?

Tuţuianu: Nici īntr-un caz. Marfă de import, introdus subversiv sub Stalin şi brutal cu tancuri īn 1944.

R: Istoricii susţin că exista o mişcare naţională de stīnga reală.

Ţ: Erau oameni respectabili, dar īn 1921 s-a separat un nucleu moscovit.

G: Omul necăjit credea īn biserică, s-a dezumflat şi s-a legat de speranţa de stīnga.

Pauperitatea crea o predispoziţie.

Cioceanu: Romānii aveau atunci ce mīnca.

G: Nu toţi…

Ciocianu: Ba da, dar sistemul social nu era democratic, ceea ce crea şanse fiecăruia, personalizīnd pe fiecare. Īn plus e o ideologie bazată pe proprietatea comună, care a fascinat pe cei ce nu aveau.

Ţuţuianu: Ideile de dinainte de 1921 n-au prins la necăjiţi, ci tocmai īn cercurile intelectuale care au venit cu influenţe din occident, propulsate de francmasonerie şi Dobrogeanu Gherea (Nathaniel Katz). Īntre intelectualii de stīnga veneau din familii īnstărite… Prima revoluţie soc. Francez㠖J. Diamandi (generoşii).

Bălan: Omul e un revoltat. Ca reacţie la neīmplinirile capitalismului (Camus, Pavese, Malraux), a fost adeziunea la comunism.

Roşca: Adeziunea la doctrină, putea fi interes teoretic.

Dobīndă: Pentru noutate, neexperimentată, alternativa oferită.

Roşca: Dar pentru ele īnsele.

Ţuţuianu: Au fost şi atraşi de doctrină.

Roşca: Īn doctrină, eşecul se desprinde din analiza teoretică, sau doar experienţa l-a demonstrat?

Ţuţuianu: Din teorie, promovīnd dictatura unei clase – un om lucid trebuia să īntrevadă eşecul īn mod logic.

Ciupală: Comunismul a mers spre pieire pentru că a īnceput cu o utopie – egalitarismul (absurditate dovedită).

Roşca: Eşecul nu a fost oare accidental, al escrocilor care au folosit doctrina?

Ceoceanu:  E o doctrină a mizeriei şi sărăciei şi e posibilă īntr-o societate mizerabilă. La noi nu s-a format natural, ci de către o bandă.

Ciupală: Nu a fost nici măcar importat, ci doar impus. Vina – americanii la Yalta… Slăbiciune. Au promis egalitate. De ce a prins? La īnceput alăptat  de tancurile roşii. Ferocitatea a crescut cu vīrsta.  Intenţii rele, bine mascate, au derutat (vezi Panait Istrate).  Īn plus, au avut calităţi organizatorice.

Roşca: Dacă nu cumva occidentului i-a convenit să folosim, de exemplu, pentru eşecul sistemului care putea să le atragă revoltaţii.

Ţuţuianu: A convenit occidentului de la īnceput pentru a destabiliza forţa imperiului Rusiei….

Roşca: Dar dimpotrivă…. Comunismul a crescut pericolul rusesc.

Ţuţuianu: Īn clipa scăpării de ţarism, Occidentul l-a folosit pe Lenin pentru destabilizare, apoi s-au fript, situaţia evoluīnd neprevăzut.

Ciocianu: Au fost de fapt intimidaţi de puterea sovietică.

Roşca: Revenim la noi – e mai simplu.

Ciupală: Nu, trebuie să rămīnem la problema internaţională. Fabricile de armament din SUA au avut enorm de cīştigat de la lagărul rival. Īn plus, ştiau ce īnseamnă comunismul, că degradează societatea care īl cuprinde.

G: La īnceput au īnceput că-şi rup gītul.

Roşca: Şi şi l-au rupt?

G: Nu, datorită sistemului de organizare represiv, coloana lor vertebrală.

Roşca: Dusă pīnă la capăt, represiunea nu dă o societate viabilă, stabilă? Era de desfăcut.

Ţuţuianu: Miracolul e că a rezistat. Numai represiunea, minciuna şi violenţa nu pot cīştiga veşnic.

Ciupală: Da, dar comunismul a avut noroc de oameni deosebiţi (Stalin, Brejnev).

Ciocianu: Comunismul s-a menţinut din cauza bogăţiilor dezastruos folosite şi a īmprumuturilor făcute. Altfel nu mergea. E falimentar.

Ţuţuianu: A fost un dezastru din toate punctele de vedere. A fost īntreţinut pe baza resurselor URSS datorită ambiţiilor oligarhiei, nenorocind ţara.

Brăilescu: La īnceput īn 1921, nu s-au īmpotrivit [Occidentul], apoi le-a convenit că se produce prăbuşirea.

Cioceanu: Īn 1945, explozia american㠖 Rosenbergii au vīndut secretul ruşilor.

Roşca: A nu se uita faptul că īnceputul comunismului la noi e legat de activismul unor persoane care neavīnd naţionalitate romānă, nu s-au simţit obligaţi la respectarea specificului fiinţei acestui popor.

Ciupală: Doctrina comunistă a īmprumutat  masiv din doctrina religioasă. A perturbat conştiinţele chiar şi la copii.

Bălan: Represiunea e principalul. Frica a ţinut comunismul

Popescu : Specularea slăbiciunilor omeneşti, fără scrupul.

Ciupală: S-a manifestat īntre două crize (1939/acum)

Ţuţuianu: Aşadar comunismul īn Romānia nu a fost ideologie ci teroare, dominaţie.

Roşca: Dacă susţinem căderea lui şi rămīne teroarea, am făcut un ….

Ţuţuianu: Să-i īnlăturăm structurile, să reconstruim moral cetăţenii.

Roşca; Din acest punct de vedere am ieşit din comunism.

Ţuţuianu: Nu, suntem īntr-un comunism mascat.

Roşca: Poate demascat…

Ciupală; O metodă de a scăpa de comunism: a se face la şcoală istoria adevărată a comunismului.

Roşca: ce facem cu produsele umane făcute de comunism?

Ţuţuianu: Să-i marginalizăm.

G: Nu poţi  cu 3 milioane.

Ţuţuianu: Nici nu există atīţia, doar nomenclatura şi aparatul represiv pot fi astfel consideraţi.

Cioceanu: mafiotul īl numim comunist iar pe cel păcălit cu oarecari convingeri, a rămas cu valori nesănătoase.

Roşca: Minerii din valea Jiului, toţi cei care i-au crezut.

Dobīndă: Cred că există o continuitate faţă de īnainte, fără ruptură īn plan psihologic.

Ciupală: Este un punct de vedere extremist. Eu ştiu că īn nomenclatură foarte buni specialişti ascultau Europa Liberă, BBC, etc. Nu va mai putea fi folosit. Comunismul nu intrase īn suflet.

Dobīndă: E vorba de nomenclatură.

Ţuţuianu: Urmăreau numai privilegii, deci nu au o ideologie de apărat.

G: S-au strecurat oameni capabili.

Ţuţuianu: Capabili profesional, dar fără caracter.

Ciupală: Oportunism numai.

Roşca: Au avut grijă să promoveze nonvaloarea. A fost marele truc. Obligau pe toţi cei promovaţi la a respecta acest principiu.

Ţuţuianu: A reprezentat nu o idee, ci o mască pentru putere şi pentru distrugerea a ceea ce e sfīnt.

C: Nu a avut timpul să devină o ideologie, din fericire, dar riscul există şi e foarte periculos. De exemplu la ruşi, īncepuse să intre īn intimitatea fiinţei  (de la copii – şanse de lungire). Am avut noroc cu revoluţie, comunismul nu a mai ajuns la maturitate (seminţele din copii nu au mai dat roade).

Roşca: Dacă nu cumva au  apucat să-i īnsămīnţeze.

Cioceanu: O gafă istorică neinteresată de problema neamului, īn final s-a redus la supravieţuire.

Gīnţu: A minţit credibil, deci a folosit şi adevăruri (cvasi-adevărul). Un balon de săpun care s-a spart.

Dobīndă: Nu īncape īndoială că după aducerea īn tancurile ruseşti, cei aduşi au continuat programul sistematic de distrugere a naţiunii romāne, pentru a o putea domina!

Brăilescu: Nu ideologia a contat ci sistemul de represiune a menţinut comunismul pervertind toate structurile de rezistenţă, acţionīnd ca un foc care arde īntr-un spaţiu īnchis şi se stinge din lipsă de oxigen (entuziaştii au dispărut). Scosese adevărul la lumină şi nu dorea decīt interesul nomenclaturii. Devenise neosclavagism.

C: Ideologia comunistă a avut idei  frumoase manipulate cu dibăcie, practica ne-a īnfiorat pe toţi (Europa Liberă: şi după scufundarea Romāniei, mulţi vor bate din palme fără a īnţelege cum s-a ajuns aici).

Roşca: Am trăit un atac virulent al sidei, al cancerului organismului social. Orice organism, chiar şi cel social are īmbolnăviri grave posibile, eventual mortale (metastaze).

Roşca:[… stabilitatea terorii]

Gīnţu: istoria e īn spirală (Napoleon, Hitler, fire de scurtcircuit).

Ciocianu: Situaţia de război e economică (fundamental). Fenomenul politic e o consecinţă a celui economic. Bunăstarea poate duce la egalitate (comunism – se poate repeta). Criza economică produce boală, care e un defect.

Dobīndă: Jaful spre exterior era ciclic, continuat cu un jaf interior.