DECLARAŢIE SOLEMNĂ

Revoluţia a fost trădată!
Există dovezi indiscutabile că în urma răsturnării regimului lui Ceauşescu, cei care au pus mîna pe putere nu sînt o "emanaţie a revoluţiei" ci dimpotrivă , sînt căpeteniile forţelor contrarevoluţionare, care au reuşit să salveze clica comunistă de la sentinţa necruţătoare pe care poporul care i-a căzut victimă era hotărît să o pronunţe :
1) Amînarea procesului comunismului şi a pedepsirii celor vinovaţi de ororile sale. Ariergarda comunistă a etichetat ca "vînătoare de vrăjitoare " reabilitarea adevărului şi aplicarea Legii.
2) "Împotmolirea " celor cîteva procese intentate unor căpetenii comuniste, şi aşa reduse la judecarea represiunii din decembrie.
3) Dispariţia "misterioasă" a tuturor "teroriştilor " din timpul revoluţiei, ai cărei eroi au căzut , potrivit declaraţiilor oficialităţilor, datorita unor neînţelegeri care i-au făcut să se măcelărească între ei…
4) Decretarea unor legi menite să evite pedepsirea vinovaţilor (abolirea pedepsei cu moartea , amnistierea unor infracţiuni care incriminau pe mulţi dintre mafioţii fostului regim).
5) Obstacularea accesului la arhivele care conţin documente compromiţătoare pentru reţeaua securicomunistă.
6) Teoretizarea reconcilierii dintre victimă şi călău ; toleranţa, intolerabilă faţă de vinovaţi şi dispreţul indiferenţei faţă de victimele lor ( să ne amintim numai de acea şedinţă a C.P.U.N în care reprezentanţii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici au fost jigniţi revoltător de către ...emanaţi ).
7) Innăbuşirea tendinţei revoluţionare în numele unei "stabilităţi" a cărei semnificaţie contrazice legitimitatea revoluţiei , transformând jertfa din Decembrie într-o farsă tragică.
8) Păstrarea în poziţii de decizie o pionilor vechiului regim , sfidîndu-se opinia publică, conştientă de pericolul pe care îl reprezintă această "toleranţă ". Hotărîrea de a apăra dreptul specialiştilor în comunism de a conduce în continuare în numele "experienţei " lor a fost atît de puternică , încît cei ce au susţinut aplicarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, au fost trataţi ca "duşmani ai poporului şi supuşi unor represalii ce au culminat cu vărsarea de sînge.
9) Etichetarea ca "golani destabilizatori" a tinerilor ce au făcut revoluţia, riscîndu-şi viaţa pentru a cuceri libertatea şi demnitatea tuturora, demonstrează fără putinţă de tăgadă că guvernanţii se află de cealaltă parte a baricadei (poziţie din care revoluţionarii le apar ca spioni ai unor agenţii străine, opinie pe care Odioşii şi Siniştrii au apărat-o cu consecvenţa disperării ).
10) Reprimarea manifestaţiilor de stradă , cu ajutorul aceluiaşi aparat represiv care s-a împotrivit revoluţiei în decembrie şi a regizării unor diversiuni care nu lasă nici o îndoială privind specialitatea autorilor.....
11) Menajarea organizaţiei criminale poreclită "SECURITATEA" de acele dezvăluiri şi clarificări care ar fi însemnat garanţii pentru libertate.

2
Grija paternă faţă de securitatea securiştilor şi iscoadelor lor, în detrimentul securităţii celorlalţi cetăţeni a fost răsplătită prin munca plină de abnegaţie pe care banda bine organizată a depus-o în slujba noilor stăpîni. Puterea a putut spiona, controla şi dirija "opinia publică " prin intermediul experimentatei reţele a "oamenilor de bine ". O nouă dovadă a monstruoasei coaliţii este susţinerea publică a unor teorii originale privind rolul pozitiv şi oportunitatea folosirii în continuare a unei părţi din respectivul aparat securist, pentru apărarea noii democraţii. Aşadar actualii lideri ne propun drept paznici , tocmai pe lupii contra cărora s-au revoltat oiţele revoluţionare…
12) Au fost oferite fotolii ameţitor de înalte unor membri de frunte ai nomencla¬turii comuniste, ceea ce a paralizat procesul schimbării. Cum mat poţi susţine inoportunitatea menţinerii într-un post oarecare de decizie a unui tovarăş activist, dacă însuşi fotoliul prezidenţial e ocupat de un reprezentant de marca a aristo¬craţiei roşii, care îşi înnobilează lupta pentru putere cu numele de dizidenţă ? EI şi cu FIII lor se oferă să ne călăuzească pentru a ne scoate din acest labirint întunecos în care tot ei ne-au înfundat !
13) Amînarea procesului de epurare a aparatului administrativ, judecătoresc şi poliţienesc de elementele compromise şi compromiţătoare. Utilizarea unor indivizi din această categorie ( Chiţac, Stănculescu, etc.)pentru executarea operaţiilor murdare, ce adaugă noi pagini negre în curtea istoriei noastre.
14) Continuarea propagării ideilor şi clişeelor comunizante, prin intermediul mijloacelor de informare folosite de putere , menţinute în aceeaşi stare de dependenţă faţă de "stăpîni", cu care se obişnuiseră a sluji dictatura. În locul dezintoxicării morale de care populaţia avea nevoie pentru a-şi reveni din şocul dereg¬lării comuniste , unităţile de dezinformare ale armatei propagandiştilor îşi pi¬cură şi azi otrava conform unei reţete bine dozate.
15) Specularea erorilor de orientare a victimelor tratamentului de formare a "OMULUI NOU", ca o metodă de atragere a acestora în activităţi menite să contracareze eforturile de afirmare a adversarilor politici, fără a se sinchisi de faptul că astfel agravează criza individului şi a societăţii. De altfel fideli strategiei de "zdrobire " a celor de altă părere, ei refuză orice încercare de dialog în contradictoriu, propunîndu-ne tirania consensului.
16) Schimbîndu-şi declaraţiile de la o zi la alta, potrivit intereselor de moment, în scopul unic al menţinerii puterii , singura consecvenţă la care se supune un "revoluţionar de profesie „ liderii actuali au făcut dovada inepuizabilului tezaur de minciuni, neruşinări şi speculaţii pe care ştiu să-l pună în joc, pentru a-şi apăra poziţiile.
17) Atitudinea faţă de contestaţie, specifică aroganţei totalitate, a fost de o inflexibilitate ce nu se poate explica decît prin gravitatea vinovăţiei ce le-ar putea fi imputată, dacă ar fi judecaţi în urma pierderii puterii. Lipsa oricărui răspuns le toate sesizările, dezvăluirile, întrebările care incriminează persoane menţinute în conducere, sfidarea totală a opiniei publice în dauna credibilităţii

3
politice, trădează incapacitatea eliminării celor ce….”s-au demascat” , datorită şantajului reciproc care îi leagă între ei pe vechii…tovarăşi. Tăcerea comisiilor parlamentare, în ciuda presiunilor şi intereselor ţării, nu mai lasă nici-o îndoială că ADEVĂRUL nu poate fi suportat, reţeaua neputînd supravieţui decît la adăpostul tăcerii şi a minciunii.
18) După ce au făcut cu ochiul unor cunoscuţi dizidenţi anticomunişti, folosindu-i de paravan, în timpul alcătuirii "noilor" structuri de putere, atunci cînd aceştia, înţelegînd farsa, s-au desprins din neplăcuta Tovărăşie, au declanşat un atac lipsit de scrupule şi respect împotriva celor ce deveniseră peste noapte, din eroii naţiunii, trădători de ţară...Improşcătorii cu noroi profesionişti din solda aripii comuniste a ...revoluţiei, îsi reglează tirul pe aceleaşi ţinte spre care erau orien¬taţi şi în timpul regimului Ceauşescu, dovedind că, din păcate, nimic nu s-a schimbat.
19) Atitudinea faţă de acei reprezentanţi ai armatei care, sesizînd necesitatea rezolvării crizei de credibilitate în care comuniştii au reuşit să aducă acest organism vital al naţiunii, au avut responsabilitatea de a se implica în procesul de purificare, a fost elocventă. Fără a putea aduce argumente reprezentanţilor CADA, care, la începutul lui februarie au atenţionat asupra pericolului ce ameninţă sănătatea armatei (adevărul privind revoluţia, continuarea îndoctrinării politice, presiuni pentru utilizarea în acţiuni de represiune, continuarea antiselecţiei cadrelor, conservarea Tovarăşilor în poziţii cheie, dubiile privind fidelitatea unor căpetenii faţă de naţiune) s-a trecut de la perplexitate la….represiune, dizolvînd acest nucleu de renaştere într-un stil ce trădează mîna celor ce au mai decapitat o dată armata română!
20) Poziţia faţă de practica multipartidistă, a demonstrat fidelitatea faţă de ideea partidului unic şi gustul pentru dictatura majorităţii. In repetate rînduri au fost apli¬cate "lovituri " ce şi-au propus (şi au reuşit ) să împiedice organizarea eficientă a unor partide politice democratice autentice. Teoria aberantă şi jignitoare a "vidului de putere" a fost susţinută prin demonstraţii de forţă anihilatoare.
21 ) Întreţinerea mitului "DICTATURII PROLETARIATULUI" , în numele căruia să poată decidă "profesioniştii cauzei proletare", stimularea unei animozităţi artificiale între "cei ce gîndesc " şi "cei ce muncesc" , a rămas principala cale de protejare a intereselor "celor ce conduc" . Pentru a împiedica alianţa tuturor categoriilor sociale active împotriva paraziţilor de profesie, s-a menţinut în continuare criza de valori specifică comunismului, reuşindu-se declanşarea unor conflicte fratricide, între grupări legate de interesul comun al refacerii sănătăţii naţiunii.
22) Incercarea de a se obţine "monolitizarea" foştilor membri PCR în jurul celor ce i-au păstorit, în numele "vinovăţiei generale" sau a necesităţii apărării de represaliile "răzbunătorilor anticomunişti" . Deşi "golanii " au precizat ţinta atacului lor (de fapt apărare! ) : nomenclatura activiştilor şi securiştilor, luările de cuvînt ale liderilor FSN au încurajat confuzia, pentru a speria masa membrilor de partid (în fond, imensa majoritate nişte marionete victimizate ale Sistemului) şi a-i face să pactizeze cu adevăraţii Tovarăşi, acoperindu-i.
23) Compromiterea tendinţelor de renaştere prin adoptarea unor masuri de o stîngăcie simulată, menite să arunce îndoială asupra necesităţii transformării profunde şi să stîrnească nostalgia "vechilor timpuri", privite cu un ochi mai îngăduitor. Atenuînd mînia populară faţă de fosta nomenclatură s-au creat chiar condiţiile reintrării ei

4
în arena politică (vezi cazul înfiinţării noului partid comunist ).
24) Ideea "încrederii în EI" nu a putut păcăli pe aceia care îşi conservaseră capacitatea de discernământ necesară intuirii efectelor printr-o analiză a cauzelor. Aceştia au fost însă trecuţi ...în opoziţie, regimul asigurîndu-şi majoritatea prin manipularea deşănţată a masei credulilor, pe care profesioniştii diversiunii au mane¬vrat-o folosind instrumentarul pus la punct în perioada dictaturii (televiziune, informatorii nedesconspiraţi, şantaj, intoxicaţia spirituală). După ce atîţia ani comuniştii şi-au însămînţat otrava în trupul României, au avut neruşinarea să joace cartea culesului, profitînd de slăbiciunea anticorpilor, în formare! S-a ajuns astfel a monstruozitatea de ai vedea "realeşi la al 15-lea congres", în urma unor pseudo-alegeri, în care s-au prezentat electoratului drept exponenţi ai revoluţiei, deşi erau de fapt profitorii şi trădătorii ei. Dezinformarea absolut dovedibilă în care a fost silită să voteze populaţia românească este o fraudă de proporţii comuniste şi anulează net orice legitimitate a „alegerilor”. Agenţii electorali ai FSN din televiziune au fost răsplătiţi prin menţinerea în posturi ( ca şi securistii, informatorii şi alţi oameni ai muncii subterane), ceea ce nu ar fi fost posibil în alternativa unei revoluţii reuşite, în care indecenţa apariţiei pe micul ecran a rapsozilor Cîntării lagărului românesc nu ar fi putut fi tolerată!
25) Bunăstarea cetăţenilor, în loc să fie scopul celor ce....s-au oferit să gestioneze societatea, a devenit pîrghie politică, mijloc de acaparare a puterii, folosită fără scrupule morale, sau griji faţă de înrăutăţirea situaţiei economice . Am asistat stupefiaţi la metamorfozele politicii economice a "frontului", de la etapa preelectorală, la cea de după alegeri. Un cameleonism ce nu poate mira decît pe cei ce nu au recunoscut personajul roşu de sub masca ce FSN, sau a uitat regula de aur a strategiei comuniste: "Scopul scuză mijloacele; puterea trebuie cucerita cu orice preţ". Din păcate, din nou preţul a fost plătit de naţiunea română, silită să piardă startul, pentru ca EI să nu piardă trenul…
26) Deşi era evident că, indiferent de varianta Reformei, încurajarea valorii şi competenţei, răsplătirea celor meritoşi, selectarea după calitate era benefică, reabilitarea oficială a principiului selecţiei valorice a fost tergiversată iresponsabil. Singura explicaţie o reprezintă interesul non-valorilor de a nu-şi pierde poziţiile, cucerite prin pactul dintre antiselecţie şi teroare, grupîndu-şi forţele azi în acest Front al salvării nulităţilor.
27) Şi în această problemă, diferenţa şocantă dintre vorbe şi fapte reperează specificul liderilor comunişti. Dificultatea schimbărilor miraculoase de caracter pe care ni le-au promis, dacă nu le luăm din mînă pîrghiile puterii (admiţînd că i-am crede bine intenţionaţi...) este atît de mare, încît nici măcar ritualurile de exteriorizare nu au putut fi cosmetizate. Deşi şi-au dat limba la ascuţit, discursul "de lemn" ne previne că la uşă....e lupul!
28) Incapabili să accepte o societate democratică (care ar fi adus ADĂVĂRUL, cu consecinţe neplăcute pentru slujitorii minciunii) guvernanţii au preferat tratarea în forţă a confruntării dintre Bine şi Rău , profitînd de eficacitatea pe care o conferă lipsa de scrupule a Răului. Ei propun un armistiţiu, promiţîndu-ne refacerea economică, dacă renunţăm să ne dezarmăm gardienii.

5
Această încercare de devalorizare a demnităţii noastre, această ruşinoasă tentativă de convertibilizare a libertăţii şi onoarei a fost comunicată întregii lumi sub titIul de "reformă" , în speranţa că se vor găsi "oameni de bine" din exterior care să susţină reorganizarea LAGĂRULUI PRODUCTIV ROMÂNESC!
Neîncrederea naţiunilor civilizate în viabilitatea unui astfel de plan, a anulat orice şansă de a menţine în viaţă, în mod artificial, organizarea comunistă a societăţii româneşti, adusă într-o stare de comă, de atacul distrugător al sidei comuniste. Stîrpirea virusului şi operarea părţilor cangrenate sînt singura cale spre însănătoşire , dar cei ce vor să ne menţină într-o continuă perfuzie în sala de reanimare, sunt grav ameninţaţi de eventualitatea unui tratament chirurgical….Încăpăţînarea lor ne poate aduce prejudicii inestimabile!
29) Politica externă a actualei conduceri continuă orientarea "spre est" , care a adus atîtea prejudicii naţiunii noastre. Ar fi fost de mirare ca marii prieteni ai Uniunii Sovietice, pe care pînă şi Ceauşescu i-a acuzat de a fi coloana a 5-a a Moscovei , îndepărtîndu-i de la putere, să întoarcă spatele celor care i-au format , ajutat să urce la cîrma naţiunii , sprijinit în laborioasa acţiune de stîrpire a civilizaţiei româneşti , susţinut în cursul restauraţiei din decembrie. Astăzi, unii dintre pionierii operaţiunii de colonizare a economiei României faţă de marea temniţă a popoarelor , în care zac şi fraţii noştri de peste Prut, ne vorbesc cu o disimulată ameninţare în spatele zîmbetului lor de Iudă, despre raţiunile geostrategice a lăsării în captivitate sau dependenţă a unor fii ai Europei, făcuţi să fie liberi!
30) Lista încălcărilor flagrante ale drepturilor omului din această perioadă de "renaştere democratică ", demonstrează, prin impresionanta ei lungime (numai abuzurile de notorietate publică ar putea fi enumerate doar într-un tom) faptul dureros al supravieţuirii virusului dictatorial. Tratamentul aplicat opozanţilor , reprimarea manifestaţiilor, regimul de detenţie, atacurile asupra libertăţii de opinie, cenzura „tehnică” a editării sau difuzării publicaţiilor independente, controlul şi manipularea televiziunii, agresivitatea "păzitorilor ordinii", farsa judiciară, continuarea supravegherii securiste, definesc regimul mai corect decît declaraţiile demagogice. Şi ca un argument suprem al faptului că lagărul nu a fost încă retransformat în ...ţară, se FUGE din România, în continuare…..Şi din păcate nu fuge cine ar fi trebuit…..!
31) Refuzul de a trece de la "proprietatea întregului popor" la proprietatea fiecăruia, dovedeşte solidaritatea faţă de cauza sfîntă a comunismului (mărturisită de tovarăşul Iliescu doar la început, cînd sentimentele anticomuniste ale populaţiei nu-l convinseseră încă să se travestească). Mai perfida este propunerea de a accepta ca schimbarea formei de organizare a societăţii să constea din transformarea foştilor şefi în patro¬ni, escroci în întreprinzători, mari Tovarăşi în mari acţionari, torţionari în pastori ai ordinii publice. In această alternativă, tovarăşii s-ar debarasa de vechea ideolo¬gie (în care nu au crezut niciodată) şi s-ar înscrie pe noua linie ce le-ar asigura păstrarea privilegiilor. ( „La structuri noi.. .oameni vechi !”) . O tăcere absolută învăluieşte adevărul privind modul în care s-au îmbogăţit actualii „pioneri ai privatizării” sau acela în care se realizează tranzacţiile privind înstrăinarea avuţiei naţionale către partenerii străini , de către onorabilii reprezentanţi ai conducerii actuale, majoritatea recrutaţi din pepiniera comercială a…securităţii!

6
32) Pragul cel mai înalt al insuportabilului a fost neruşinarea ca care comuniştii îşi continuă genocidul satului si agriculturii româneşti. Distrugerea temeliei acestei ţări , în marea "operaţiune a cooperativizării' a fost un act a cărui gravitate depăşeşte, poate, şi pe acela al decapitării vîrfurilor purtătoare de lumină. Oprimarea ţăranilor, lipsiţi de apărare a fost continuată cu o diabolică consecvenţă, dărîmarea caselor fiind ultima etapă a unui proces de distrugere, ce relevă o răutate patologică!
Ce ne propun astăzi protagoniştii acestei funeste "experienţe " ? Conservarea marilor "cuceriri" ale agriculturii socialiste, încurajarea descurajării ţărăneşti, amînarea împroprietăririi ţăranilor, în numele obişnuinţelor iobăgeşti care le-au fost imprimate cu atîta ...caznă! Acolo unde satul nu a fost încă distrus, rămînîndu-i suficiente resurse umane pentru a-şi încerca emanciparea ….comuniştii au făcut din nou apel la argumentele reprimării , încercînd să îngenuncheze sindromul Săpînţei....
Procedînd astfel ei au făcut şi un test : au vrut să ne vadă reacţia , pentru a şti pînă unde pot să meargă… Trebuie să le răspundem , ACUM !
Avînd în vedere cele de mai sus, considerăm că justificarea "dezorientării" celor care colaborează cu actualul regim , pretinzând că nu-i sesizează caracterul contrarevoluţionar nu mai poate fi invocată. Continuarea activării în solda actualei conduceri în speranţa că circumstanţa stării de confuzie va atenua reproşurile ulterioare, este o atitudine nedemnă şi iresponsabilă.
Atragem atenţia celor ce nu au sesizat încă nocivitatea atitudinii colaboraţioniste, că istoria a demonstrat eroarea abordării unei astfel de tactici , faţă de împătimiţii puterii. Teoriile privind subtilităţile strategice nu stau în picioare, în faţa adevărului pe care acest an dureros l-a scris cu sângele speranţelor noastre ratate: cel mai mare duşman al încercării de revoluţie a fost CONFUZIA. Operînd în ceaţa întreţinută cu multă pricepere, duşmanii eliberării naţiunii au reuşit ce altor Tovarăşi ai lor din Europa de Est nu le-a izbutit ; să se menţină la cîrmă, la adăpostul camufla¬jului ! Trebuie să ne apăram, apărînd ADEVĂRUL!
Sîntem convinşi că prinşi sau strecuraţi în reţeaua puterii se află oameni din tabăra noastră. E timpul să iasă din rînduri , alăturîndu-se luptei pentru victoria revoluţiei. O întîrziere poate avea urmări dezastruase, eliminarea clarificărilor putînd conveni numai LOR. Cei care sînt cu noi , vin cu noi!
Fiecare nume respectabil care le dă girul, fiecare adevăr demascator care nu e pro¬nunţat la timp, fiecare demonstraţie de slăbiciune, fiecare compromis este plătit de ţară mei scump decît au dreptul să liciteze reprezentanţii opoziţiei !
Pentru că reconcilierea dintre victimă şi călău, dintre revoluţie şi contrarevoluţie, dintre NOI şi EI, e o capcană în care morţii celor 45 de ani de represiune şi copiii eroi ai lui Decembrie, nu ne dau voie să cădem ! Singura soluţie este "radicalismul " adevărului!
Nemaiputînd suporta întinarea minciunii şi aroganţa cu care vinovaţii se cramponează de putere, românii şfîşiaţi de DORUL DE LIBERTATE sînt pe cale de a exploda! Tendinţa extremistă de a răsturna actuala putere prin forţă datorită cinismului cu care li se refuză alternativa "revoluţiei de catifea”, este extrem de periculoasă. Aceasta deoarece, pe de o parte, are un caracter nedemocratic , legitimitatea răsturnării

7
in forţă a unui regim stabilit prin alegeri (chiar dacă acestea au fost rezultatul unei FRAUDE) fiind îndoielnică. Pe de altă parte o nouă revoluţie ar face poate victime în rîndul aceloraşi copii, din armele aceloraşi călăi , ceea ce nu trebuie să se întîmple! În plus, datorită formidabilei operaţiuni de dezinformare, nu ar mai exista consensul din 1989, privind necesitatea unei astfel de soluţii.
Tocmai pentru a evita o confruntare, sîntem obligaţi să ne implicăm în găsirea unei soluţii politice, trecînd la o formă de opoziţie care să corespundă sentimentelor de revoltă a revoluţionarilor trădaţi!
Acest comunicat marchează solemnitatea împlinirii unui an de la descătuşarea speranţelor noastre, considerînd că singura formă de recunoştinţă, faţă de cei ce au visat şi au îndrăznit, pierzîndu-şi viaţa pentru a ne putea recupera condiţia de OM, este SEPARAREA APELOR, împrăştierea ceţii, clarificarea situaţiei, precizarea grupării care luptă pentru ca revoluţia să reuşească !:În numele REVOLUŢIEI, emitem următorul

DECRET

Declarăm perioada 16 -21 Decembrie 1990, prilej şi termen limită, pentru precizarea poziţiei fiecăruia faţa de confruntarea care opune forţele contrarevoluţio¬nare ce au acaparat conducerea ţării, cetăţenilor fideli revoluţiei anticomuniste, hotărîţi să o apere de orice tentativă de deturnare.
După acest termen, sprijinirea structurii criminale din ghearele căreia ţara a încercat să se elibereze (nomenclatura şi securitatea) este agravată de refuzul respectării acestui ultimatum, dovedind solidaritate cu recidiviştii terorismului naţional . Pentru infracţiunea de trădare a cauzei revoluţiei, istoria va găsi pedeapsa de rigoare , ţinînd cont de lipsa oricărei circumstanţe atenuante .
Aşteptăm demisia acelor membri ai guvernului, parlamentului şi senatului, administraţiei teritoriale şi locale, care nu se simt solidari cu actuala conducere a ţării.
Aşteptăm ca acei membri ai aparatului poliţienesc, judecătoresc, militar care se simt fideli revoluţiei şi doresc renaşterea instituţiilor lor printr-un autentic proces de restructurare, bazat pe selectarea după valoarea profesională şi morală şi îndepărtarea elementelor compromise din poziţii de decizie, să o declare public . De asemenea aşteptăm declararea publică a refuzului de a executa ordinul de reprimare a manifestaţiilor populaţiei.
Aşteptăm ca toţi membrii opoziţiei, să adopte o atitudine tranşantă, reunindu-şi eforturile de împlinire politică a idealurilor revoluţiei în cadrul unor organisme unitare (Forumul Democratic Antitotalitar, Alianţa Civică).
Aşteptăm ca toţi cei ce posedă informaţii ce ar putea ajuta desfăşurarea procesului comunismului sau clarificarea evenimentelor acestui an, să le pună la dispoziţia publicului.
Aşteptăm implicarea tuturor celor ce se simt chemaţi şi capabili să intervină în procesul de eliberare, renaştere şi emancipare a naţiunii noastre.
DACA NU ACUM, ATUNCI CIND? DACA NU NOI , ATUNCI CINE?

1 Decembrie 1990
Roşca Ioan - preşedintele asociaţiei „Dialog Piatra Neamţ”, purtător de cuvînt al Forumului Antitotalitar Neamţ şi al Alianţei Civice Neamţ