Implinim 4 ani de cind reteaua securicomunista din Romania, amenintata de izbucnirea revoltei in lagarul de munca, exterminare si alienare pe care il "administra" de citeva decenii, a declansat "contrarevolutia de catifea". O adevarata performanta de manipulare in masa si de farsa politica.
Profitind de confuzia si tensiunea momentului, de lipsa de experienta si organizare a adevaratilor revolutionari, dar mai ales de raportul total disproportionat a fortelor ce se infruntau, reteaua si-a reinstalat agentii la cirma puterii vizibile . Cit despre puterea subterana, nu a fost nevoie decit de o operatiune de camuflaj...
Astfel, de unde dimineata aparusera pe posturile de radio si tv. (miraculos "eliberate") mesageri ai schimbarii din rindurile disidentilor anticomunisti, spre orele 17, la sediul CC, cu o infernala dezinvoltura, comunistii "din esalonul stalinist" se instalau la cirma revolutiei! Pentru cine cunostea putin nonistoria epocii comuniste prezenta unor figuri ca Brucan, Birladeanu, Iliescu in "frontul salvarii nationale" nu putea decit sa stirneasca nedumeririre, ingrijorare sau groaza(in functie de gradul de informare privind nomenclatura comunista si istoria sa).
Asa a inceput operatiunea de "recuperare" (dezamorsare) a revoltei anticomuniste din decembrie '89. Asa a inceput inclestarea disproportionata intre revolutie si contrarevolutie, care avea sa dea nastere la infruntarile din 12 ianuarie, 28-30 ianuarie, 12-18 februarie,24 aprilie-13 iunie si care continua si azi.
Din pacate marile obiective ale contrarevolutiei: evitarea stabilirii adevarului privind "epoca de lumina" si pedepsirii vinovatilor, pe de o parte, si conversia fostilor Tovarasi in patroni, a puterii politic-represive in putere financiara, pe de alta parte, au fost in general atinse.
Pentru Ei nu conteaza ca pretul platit este batjocorirea idealurilor de adevar ,dreptate si emancipare ale bunicilor nostri exterminati, ale parintilor nostri umiliti, ale sufletelor noastre ranite.
Pentru Ei nu conteaza pretul vietii celor ce au "murit spre a fi liberi".
Dar pentru Noi ?
Ioan Rosca,
22
decembrie 1993