Revolutia din decembrie versus revolutia din 1990

[Ioan Rosca]

Cred ca ultimele discutii din acest forum aduc la lumina diferentele de interes dintre noi privind accentul pus pe revolutia (contrarevolutia) din decembrie versus revolutia (contrarevolutia din 1990). Sigur ca aceste doua faze ale fenomenuluii sint strins legate si continua crima comunismului. Dar am constatat ca in timp ce unii considera esential ce s-a intimplat in perioada 16-26 decembrie , altii (printre care ma numar) cred ca o revolutie dureaza mult mai mult si 16-22 decembrie e doar un episod, oricit de important.
De aceea eu nu inteleg "revolutionarii" din decembrie care nu au mai facut nimic in 1990 pentru a rezista Contrarevolutiei si i-am spus domnului Sangeorzan ca activitatea domnului Mazilu DUPA DECEMBRIE mi se pare suspect de stearsa.
Tot de aceea imi continui eforturile pentru a activa interesul public pentru denuntarea Tranzitiei Criminale (vezi si anuntul de azi de la http://www.piatauniversitatii.com/news/ ... le.asp.htm).
Stiind ca ma voi lovi de aceasta problema (din experienta anului 1990) am separat forumul acesta de cel dedicat Revolutiei din 1990 dar vad ca nu apar acolo participantii asteptati. Poate si pentru ca s-a creat traditia sa se vorbeasca de episodul "Piata Universitatii" si nu de infruntarea continua din 1990.

Ioan Rosca

[Emil Sangeorzan]

Stimate Dle. Ioan Roşca,

Şi eu sunt de părere că Revoluţia română, cât şi actele de sabotaj, diversiune şi manipulare care au urmat, depăşeşte limitele lunii decembrie 1989. Spre deosebire de mulţi istorici, care consideră că Revoluţia (şi înfrângerea acesteia de Contra-Revoluţie) se încheie o dată cu alegerile din 20 mai, pentru mine aceasta nu se termină decât pe 15 iunie, o dată cu lovitura de graţie a mineriadei împotriva manifestaţiilor de protest din Piaţa Universităţii.

Nu ştiu însă dacă decuparea pe care aţi făcut-o poate fi mereu respectată, dat fiind că multe evenimente din decembrie se repercută în ceea ce a urmat în 1990. Îmi pare rău că nu aţi găsit colaboratori mai pertinenţi pentru forumul "Revoluţia din 1990", dar poate că ştiţi şi dvoastră foarte bine că prea puţini din protagoniştii evenimentelor din 1990 se pot lăuda cu un traseu impecabil, cu atât mai puţin cu cât, o dată dezmeticiţi după căderea neaşteptată a "geniului Carpaţilor", oamenii lui Ceauşescu (Securitatea cât şi armata) s-au grăbit să recupereze tot ceea ce putea fi recuperat pe plan economic, politic şi legislativ din cadavrul regimului înfrânt.

În ceea ce priveşte traiectoria profesorului Mazilu, înţeleg că aveţi o opinie gata făcută în privinţa asta, şi este dreptul dvoastră. Fiecare poate judeca după puterile şi informaţiile sale, şi acesta şi este unul din scopurile unui asemenea forum : ca fiecare să-şi formeze propria opinie, o dată informat cum se cuvine asupra unui subiect. Ceea ce m-a deranjat pe mine întotdeauna nu au fost opiniile negative sau pozitive pe care oricine le poate avea pe un anumit subiect, cât lipsa de informare (altfel spus, ignoranţa) care conduce la judecăţi de valoare neîntemeiate.

[Ioan Rosca]

Sint de acorrd cu dv. Am o opinie- dar ea e deschisa la schimbare in fata a noi informatii. V-as ruga chiar sa-mi semnalati actiunile anti-sistem facute de Mazilu incepind cu 1990. Daca ele sint va insemna ceva pentru mine- chiar daca au trecut nepercepute.
Criteriul pe care l-am formulat poate da rateuri, dar imi e de mare ajutor pentru a nu ma rataci : nu e firesc ca un autentic revolutionar anticomunist sa nu participe la confruntarea din 1990 pina azi. Veti vedea ce rezulta de aici cind voi aplica acest turnesol "elitei civice".

[Emil Sangeorzan]

A propos de criterii, v-aş fi recunoscător dacă mi-aţi putea răspunde la cele două întrebări pe care vi le adresam săptămâna trecută, pe pagina 4 web a forumului meu, în mesajul intitulat "Două întrebări pentru Dl. Ioan Roşca".

Nu de alta, dar din lipsă de realism, riscaţi să eliminaţi din istoria României mai toţi oamenii mai mult sau mai puţin implicaţi, într-un fel sau altul, în dedalele acesteia. Epuraţia istorică comportă pericole asemenătoare celei religioase, sociale sau etnice. Chiar dacă există purişti şi purişti ...

Sau nu ?!

[Octavian Mihaescu]

Si eu sunt de parere ca 20 mai 90, închide capitolul revolutiei, ce a urmat dupa 20 Mai, este treaba lui Dinca si Maries, iar în Piata Universitati nu mai a existat demonstratie ci mizerie, anarhie, tiganism. Grevisti foamei trebuiea sa asculte de Doina Cornea, care i-a rugat expres sa nu mai continuie! Daca nu se continua, imineri este posibils a nu fii facut ravagiile din 13-15 Iuni,e care este lovitura de gratie data opozitiei , decapitarea ei, hemoragia spre occident a românilor.

Ciudatenia aici apare! Demonstratia din P-ta Univ dupa 20 mai, a scazut considerabil din putere, sutienre. Practic nici studenti, nici opozitia nu mai participa. Putea sa fie curatata lejer de fortele de ordine, numai ca mineri au venit direct sa (pusi), contra studentilor, opotzitiei, unde au fost condusi! Prin urmare, eu ramân la parerea ca dupa 20 Mai, a existat o diversiune, puterea nu dorea sa se stinga de la sine protestul. Vor sau nu sa acepte, Dinca si cu Maries au fost capi. Eu am fost zilnic în P-ta, inclsuiv nopate treceam de la sediu PNTCD ca sa vad evolutia, locuiam si in zona pe lânga faptul ca si PNT se fala la o aruncatura de bat.

Impreuna cu Radoi, Mierla, câtiva din grupul studentesc a lui Marian Munteanu, am rugat-insistat pe Dinca si Maries sa înceteze, ne-au acuazt pe noi de pact cu securitatea, tradare s-a.m.d. Nu stiu câti din colegi de lista au urmarit cu atentie involutia din P-ta Univ. Instalasera o scchela în care ajunsesera sa puna vorbi la megafon copiii aistrazii, fugiti de la scolile cu vizibibilitati mintale, in pijama erau, fusesera pus sa vorbeasca. sa fim seriosi, aia nu mai era demonstratie ci compromitere! Dinca venea in sediu PNT, unde de asemeni era rugat sa înceteze!

Continuarea protestului dupa 20 Mai, nu îsi mai avea sens, trebuia integra luptei demcoratice, stabilite in 20 Mai! Fara sa adaug cum ca insasi demonstratia din P-ta Univ, pâna in 20 mai, se afla intr-o situatie (juridic), oarecum ilegala, insa justificata din plin!

P.S

Azi îl revad pe Maries cu protestul la sediu PSD, demonstranti care prin lozincile lor si agresivitate mi-a amintit de 1990! Eu nu stiu ce revolutionari reperezinta Maries, doar ca observ ca nici dupa 16 ani, nu s-a schimbat, invatat mecanismul , dar mai ales ca baliverna cu asociatiile de revolutionari a facut mai mutl rau, inclusiv atitudinea lor recenta, care observ dureaza de peste un an de zile.

[Octavian Mihaescu]

In fapt; protestul de la sediul PSD, a fost mana cereasca pentru acest partid, care si-a mai tras o reclama gratuita!

[Ioan Rosca]

Ca sa nu ma repet va semnalez doar ca am expus pe larg o cu totul alta opinie.
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p ... lt.asp.htm
Ramin RECUNOSCATOR celor care au ramas in Piata dupa 20 mai. Cit despre "opozitia" care a fost lovita atunci, am o parere mult mai proasta decit despre copii strazii. Ea a legitimat doar niste alegeri ilegitime si un regim criminal.
Ioan Rosca

[Ioan Rosca]

Va rog sa reformulati intrebarile catre mine, scotind in evidenta la ce nu v-am raspuns, afirmind ca , pentru mine, ne-participarea la lupta impotriva regimului la putere dupa 1990 denota un anticomunism superficial, de parada.
Nu eu trebuie sa dovedesc ca unii ca Mazilu nu au fost luptatori consecventi pentru eliberarea Romaniei in acesti 16 ani, ci dv ar trebui sa-mi spuneti pe ce va bazati parerea ca ar fi fost.
Ioan Rosca

[Emil Sangeorzan]

Clarificare

Stimate Dle. Ioan Roşca,

Dvoastră afirmaţi următoarele :

Nu eu trebuie sa dovedesc ca unii ca Mazilu nu au fost luptatori consecventi pentru eliberarea Romaniei in acesti 16 ani, ci dv ar trebui sa-mi spuneti pe ce va bazati parerea ca ar fi fost

Nu ştiu de unde aţi înţeles că aş dori câtuşi de puţin să susţin că profesorul Mazilu ar fi fost "un luptător consecvent pentru eliberarea României în ultimii 16 ani". Am plecat doar de la nişte teze ale lui Stoenescu care nu-mi păreau şi nu-mi par a corespunde cu ceea ce ştiam eu despre profesorul şi diplomatul român. Nimic mai mult. Pe tot parcursul forumului am încercat să arăt cât de departe poate merge un pretins istoric în falsificarea deliberată a istoriei. Punct cu punct. La atât s-a limitat sarcina pe care mi-am dat-o iniţiind această tematică. Fapt pentru care nu cred că aş avea ceva de dovedit referitor la ceea ce afirmaţi. Dacă am putut dovedi ceva, este doar că venerabilul domn Stoenescu nu-şi prea merită titlurile pe care el însuşi şi le conferă de istoric obiectiv. Poate dacă s-ar auto-numi şi "savant de renume mondial", ar fi mai potrivit, şi am înţelege şi noi măcar despre ce este vorba.

Dar pentru a reveni la obiectul intervenţiei dvoastră :

1. Pe de o parte, nu ştiu dacă dvoastră personal aţi putea ieşi la rampă cu aceleaşi merite ca acelea pe care le-a acumulat Mazilu încă dinainte de căderea regimului. Cel mai bun lucru ar fi poate să dovediţi prin dosarul dvoastră CNSAS (dacă îl aveţi) cât de brav aţi putut fi pe timpul dictaturii. Mazilu, în ceea ce-l priveşte, a demonstrat-o cât se poate de limpede, cred eu. Chiar dacă există încă mulţi care tot mai încearcă să minimizeze aceste merite prin supoziţii de doi bani, în genul celor închipuite de Ceauşescu la tot pasul, pe când era încă la Putere (condimentate la sosul "agenturilor străine"...). Nu-i de mirare că asemenea teorii mai au încă succes (nu degeaba pusese geniul Carpaţilor atâta preţ pe îndoctrinarea maselor).

2. Pe de altă parte, referitor la lupta despre care vorbiţi, tare mă tem că prea puţine elemente istorice ne pot permite astăzi să vorbim de aşa ceva. Că au mai existat din când în când câte unul sau altul care au mai apucat să iasă la tribună cu câte o doleanţă sau un pamflet, aceasta nu poate din păcate răscumpăra dovada inerţiei naţionale a românilor care i-a condus să acorde în 20 mai 1990 o majoritate de voturi unui anumit grup politic, asupra căruia eu unul nu mai aveam nici un fel de dubiu ...

Singura mea inteţie era de a clarifica poveştile lui Stoenescu din timpul Revoluţiei. Ceea ce s-a petrecut după ..., nu e lipsit de interes, desigur, dar este cu mult mai puţin evident.

Vorbiţi de eroism, după câte înţeleg... La rugămintea dvoastră, am reluat cele două întrebări pe care vi le adresasem cu o săptămână în urmă. Le găsiţi pe : http://www.piatauniversitatii.com/forum/viewtopic.php?t=255&postdays=0&postorder=asc&start=60.

Vă rog să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar nu ştiu cum se face mereu că după război mulţi viteji se-arată.
În timp ce sub regimul totalitar se puteau număra dizidenţii pe degetele de la două mâini, după căderea regimului, parcă întreaga populaţie a României părea că ar fi luptat pe viaţă şi pe moarte cu dictatura, până în ultimul ceas ...

Un prieten apropiat mi-a spus nu de mult, cu stilul său oarecum ironic în privinţa aceasta, cu care m-am cam obişnuit de când ne cunoaştem : "Puţini am fost, mulţi am rămas" ...

Cam aşa îmi pare că stau lucrurile şi cu miile de revoluţionari care umblă astăzi pentru privilegii de luptători înverşunaţi împotriva unui regim care s-a stins de mult, dar ale cărui miasme încă le mai simţim, uneori în cele mai deplorabile aspecte ale sale, şi astăzi, după 16 ani jumate de la căderea lui.

[Ioan Rosca]

Razboiul MEU nu s-a terminat la 22 decembrie , nici la 20 mai. Nu e gata nici azi. Indiscutabil nu am merite in rezistenta fata de regimul dinainte de decembrie 1989. Dar fata de regimul de dupa, nu am vazut multi contestatari la fel de consecventi ca mine. Am platit cu 16 ani facuti ZOB dreptul de va raspunde asa. Dar ma voi abtine de la amanunte. Le puteti gasi pe acest site: http://www.piatauniversitatii.com/ico/default.asp.htm
Stiu insa ca nu multi doresc Procesul Tranzitiei Criminale, pentru care lupt eu. Poate si pentru ca au dezertat la un moment dat de la lupta prezenta, pentru a glosa despre luptele din trecut.
Ioan Rosca

[Marius]

Nu consider că trebuie să considerăm pe toţi cei care nu s-au încadrat în contestaţia din 1990 ca fiind lipsiţi de simţ civic. Eu îi consider mai degrabă dezinformaţi şi ignoranţi.

Printre cei 85% care l-au votat pe Iliescu în 1990 au fost destui oameni de bună credinţă, care credeau sincer că Iliescu este eroul care a înfruntat gloanţele securităţii în decembrie 1989. E nevoie de un dialog cu aceşti oameni, pentru a le explica manipularea căreia i-au fost victime.
Aducerea minerilor în Bucureşti ar putea fi justificată de violenţele manifestanţilor din 13 iunie 1990, dar minciunile care s-au răspîndit despre opozanţii lui Iliescu (trafic de droguri, falsificare de bani + veşnica temă cu cedarea Ardealului către unguri) n-au nici o justificare.

În 1991 am fost foarte bucuros cînd minerii lui Cozma l-au dat jos pe Petre Roman. Se spune că Iliescu ar fi organizat mineriada din 1991, eu nu cred, minerii au strigat atunci şi "jos Iliescu". Mineriada din 1991 a instalat democraţia în România! Primele alegeri libere eu le consider cele din 1992, căci în 1990 opoziţia n-a fost lăsată să-şi facă campanie.

Alianţa pe care CDR a făcut-o apoi cu Petre Roman după 1991 o consider scandaloasă şi neproductivă electoral (din cauza ei s-au pierdut alegerile din 1992). Petre Roman a fost prim-ministru în cea mai rea perioadă a domniei lui Iliescu, cînd s-au petrecut cele mai mari abuzuri. Acceptîndu-l pe Petre Roman, nu mai ai argumente serioase pentru a-l contesta pe Iliescu.

[Ioan Rosca]

Observati ca Tovarasii ne invita sa ocupam terenul analizelor istorice DUPA ce dispar toti cei care ar putea fi implicati (cam deschid si arhivele)
De aceea eu vreau sa incep Procesul de la prezent. Vreau anchetarea si pedepsiirea celor care nu au facut Procesul comunismului in acesti 16 ani. Voi dovedi ca aceasta a fost o crima cu urmari catastrofale.
Ioaan Rosca

[Emil Sangeorzan]

Vinovaţi prin omisiune ?

Sunt întru totul de acord cu mesajul precedent al Dlui Marius. Nici eu nu consider că cei care au fost manipulaţi din 1990 încoace (adică majoritatea românilor, de fapt) pot fi acuzaţi de pactizare cu diavolul. Lucrurile sunt mult mai nuanţate, cred eu.

Iar una este acuzaţia care poate fi adusă celor care au condus campania de dezinformare şi samavolnicire a României (oamenii vechiului sistem rămaşi în posturi şi după 1989), şi cu totul altul, şi de altă natură, poate fi reproşul, doar în parte întemeiat, adus acelora care s-au resemnat în faţa Neo-comunismului instaurat pe tronul eliberat de Ceauşescu !...

Nu puteţi, Dle Roşca, cere anchetarea "celor care nu au făcut Procesul comunismului în ultimii 16 ani", pentru simplul fapt că majoritatea românilor se află în acest caz. Ceea ce puteţi face în mod cât se poate de legitim, în schimb, este anchetarea celor care au împiedicat în mod vădit aflarea adevărului, atât despre trecut cât şi despre prezent, cât şi a celor care ne-au menţinut în condiţia de mieluşei docili şi supuşi în faţa mârşăviei lor - şi care mai au şi astăzi cutezanţa (sau impertinenţa) să cerşească voturi de la noi, românii, la fiecare patru ani, după toate minciunile în care ne-au îmbrobodit de 16 ani.

Decât să vă lansaţi în acuzaţii suspecte împotriva naţiunii române, mai bine aţi căuta cu mai mare migală cine au fost cei care ne-au obligat atâta vreme să orbecăim prin dedalele demagogiei şi să trăim ca nişte umbre ale Infernului propagandistic, în timp ce ei cutreierau în voie aleile Paradisului escrocilor - cum o fac şi astăzi - pe banii jefuiţi din truda noastră, de ieri şi dintotdeauna.

[Ioan Rosca]

Vinovaţi prin omisiune ?

Iar una este acuzaţia care poate fi adusă celor care au condus campania de dezinformare şi samavolnicire a României (oamenii vechiului sistem rămaşi în posturi şi după 1989), şi cu totul altul, şi de altă natură, poate fi reproşul, doar în parte întemeiat, adus acelora care s-au resemnat în faţa Neo-comunismului instaurat pe tronul eliberat de Ceauşescu !...

Nu puteţi, Dle Roşca, cere anchetarea "celor care nu au făcut Procesul comunismului în ultimii 16 ani", pentru simplul fapt că majoritatea românilor se află în acest caz. Ceea ce puteţi face în mod cât se poate de legitim, în schimb, este anchetarea celor care au împiedicat în mod vădit aflarea adevărului, atât despre trecut cât şi despre prezent, cât şi a celor care ne-au menţinut în condiţia de mieluşei docili şi supuşi în faţa mârşăviei lor - şi care mai au şi astăzi cutezanţa (sau impertinenţa) să cerşească voturi de la noi, românii, la fiecare patru ani, după toate minciunile în care ne-au îmbobodit de 16 ani.

Decât să vă lansaţi în acuzaţii suspecte împotriva naţiunii române, mai bine aţi căuta cu mai mare migală cine au fost cei care ne-au obligat atâta vreme să orbecăim prin dedalele demagogiei şi să trăim ca nişte umbre ale Infernului propagandistic, în timp ce ei cutreierau în voie aleile Paradisului escrocilor - cum o fac şi astăzi - pe banii jefuiţi din truda noastră, de ieri şi dintotdeauna.

Sigur ca trebuie judecati cei care au impiedicat Procesul Crimelor Comunismului dupa 1989 , nu populatia Romaniei. Sa ne gindim numai la legea pe care au dat-o privind incuierea arhivelor, intr-un moment in care cei care suportasera sau organizasera Pitestiul erau inca vii ! Ce au facut guvernatii romani in acesti ani este gravisim si iremediabil. Au lasat sa moara nedreptatite si saracite victimele si sa se dispara nepedepsiti calaii. Respectind pe cei care se ocupa de vechile dosare (in numele carora actionam azi) ma voi concentra pe aducerea in instanta a celor ce au comis Tranzitia (nu a celor care au suportat-o-!).

Asta nu inseamna ca trebuie sa inchidem ochii fata de colaborationismul, lasitatea, pasivitatea, mercantilismul, obtuzitatea, egoismul -larg raspindite de educatia comunista si post-comunista. Exista o ierahie in orice. De la vinovatia crasa a responsabililor pentru o crima- pina la imputarea care li se poate face celor pasivi fata de nerepararea ei. Sigur ca nuantele si relativizarile apar, in functie de climat si obiceiuri. In alte tari, datoria/dreptul de participare a cetateanului e mai usor de prezumat.

Ioan Rosca

[Emil Sangeorzan]

Stimate Domnule Roşca,

Readuc acest subiect în actualitate, pentru că aţi ridicat din nou aceeaşi problemă pe topicul recent "Dizidenţi arestaţi în noaptea Revoluţiei". Îmi menţin punctul de vedere exprimat mai sus, respectiv în intervenţia din 10 mai 2006, intitulată : Clarificare, precum şi în cea din 12 mai 2006, intitulată : Vinovaţi prin omisiune ?