Sectorul CIVES
 
 

Constantin Dobre şi fuga cu banii ambasadei

Forum:
Dedicat relatarilor, discutiilor si actiunilor legate de revolutia din decembrie 1989, confiscarea ei ulterioara si ascunderea urmelor si adevarului.

Moderator: Marius

Constantin Dobre şi fuga cu banii ambasadei

Mesajde Marius » Lun Noi 10, 2008 5:59 am

Domnule Dobre, am o nedumerire: citesc în "Jurnalul Naţional" din 5 august 2007: Constantin Dobre fusese condamnat la cinci ani de inchisoare prin sentinţa penală din data de 27 noiembrie 1992, sub acuzaţia că invinuitul fugise in 1990 cu banii din casieria Ambasadei. http://www.jurnalul.ro/articole/99036/l ... e-de-roman

Domnule erou al poporului român (erou de-adevărat, din '77, nu ca impostorii din '89), spune-mi te rog: s-au prescris faptele, te poţi întoarce în ţară? Dacă te-ai scîrbit de regimul Iliescu, care-ţi dăduse o slujbă (via Măgureanu) de ce nu te-ai scîrbit şi de banii Ambasadei? Pe engleji văd că i-ai fraierit cu regimul Iliescu care voia să te "trimită la o ambasadă din Africa unde urma să te omoare", dar care erau faptele alea anti-Iliescu care le săvîrşiseşi la vremea respectivă încît bestiile neo-cripto-comuniste să-ţi dorească moartea? Spune-ne, ca să te apreciem la justa valoare.
Marius
 
Mesaje: 949
Membru din: Dum Ian 09, 2005 5:52 am
Localitate: Timisoara

Poate ca este adevarat sau poate ca nu !

Mesajde Ioan DRIMUS » Lun Noi 10, 2008 5:41 pm

Sa fugi cu banii din caseria ambasadei mi se pare cam trasa de par; cum adica ? D-l Dobre a fost casier si a avut cheile de la caserie ?
...sau poate ca a facut un hold-up
Povesti dintr-astea am mai auzit mai ales pe vremea lui Ceausescu; se purtau atunci cand cineva fugea din tara;
Dintr-un mesaj precedent am inteles ca D-l Dobre a fugit deoarece simtea ca viata ii este in pericol. Este adevarat ca in mediul pe care il frecventa se purtau "sinuciderile" sau "accidentele" si nu este de mirare sa vrei odata sa scapi de acest cosmr.
Ioan DRIMUS
 
Mesaje: 164
Membru din: Dum Mar 23, 2008 11:36 am
Localitate: Paris Franta

Re: Poate ca este adevarat sau poate ca nu !

Mesajde Marius » Lun Noi 10, 2008 9:49 pm

Ioan DRIMUS scrie:Sa fugi cu banii din caseria ambasadei mi se pare cam trasa de par; cum adica ? D-l Dobre a fost casier si a avut cheile de la caserie ?
...sau poate ca a facut un hold-up


Citiţi articolul de ziar de la lincul amintit. Dl. Dobre avea exact funcţia de casier la Ambasada României din Londra.

Mai mult nu comentez în acest moment, aştept să văd ce are dl. Dobre de comentat.

Liderii grevei din Valea Jiului, destine de roman

PEDEPSIŢI IN MINĂ. Pentru tulburările din timpul grevei, liderii minerilor au primit condamnări la locul de muncă, in Valea Jiului. Numai Dobre a fost mutat la Craiova
05/08/2007
de Cristina Diac , Florin Mihai

Lumea nebună in care trăim, unde opinia publică este zilnic intoxicată şi manipulată să creadă in marile revelaţii şi adevăruri pe care le-ar furniza arhivele fostei Securităţi, este tărămul ideal pentru speculaţii, fie ele oricăt de fantasmagorice.

Lumea nebună in care trăim, unde opinia publică este zilnic intoxicată şi manipulată să creadă in marile revelaţii şi adevăruri pe care le-ar furniza arhivele fostei Securităţi, este tărămul ideal pentru speculaţii, fie ele oricăt de fantasmagorice. Plătită să se joace cu viaţa oamenilor, să fabrice eroi sau "bandiţi" după trebuinţă, serviciile secrete ale fostului regim comunist, "recondiţionate" după 1990, i-au marcat destinul lui Constantin Dobre, liderul grevei din august 1977. In anii ’80 a fost trimis la cursurile Academiei Ştefan Gheorghiu, care pregătea activişti de partid. In 1990 a fost numit casier al ambasadei Romăniei de la Londra. Puţina credibilitate de care se mai bucură astăzi Constantin Dobre in chiar locul unde a fost erou acum trei decenii pare să fie un argument că manevrele de compromitere puse la cale de fosta Securitate au avut succes. Moartea lui Gheorghe Maniliuc, considerat al doilea după Dobre, a alimentat la răndul ei speculaţiile.

"Minerii sunt o forţă numai impreună", spune toată lumea la Petroşani. Astăzi este dificil de stabilit cu exactitate ceva legat de organizarea grevei. Unii dintre patricipanţi au rămas cu impresia că in zilele protestului unele mişcări ale minerilor n-au fost tocmai spontane, printre ei existănd oameni care le spuneau ce şi cum să facă.

De pildă, Victor Apostu, inginer-şef la Mina Aninoasa in timpul grevei, nici acum nu crede că evenimentele au evoluat spontan, ci că minerii au fost organizaţi: "Am auzit că schimburile au fost intoarse de nişte muncitori de la Lupeni, spune astăzi domnia sa, care erau organizaţi ca să menţină trează atenţia tuturor colectivelor de muncă. Securitatea i-a căutat, eu nu ştiu cine au fost, dar sigur au fost, pentru că de la sine putere oamenii nu puteau să se mobilizeze cu atăta rapiditate şi să ocupe curtea minei. Probabil că la fiecare mină au existat nişte agenţi, să spunem aşa, cineva care ţinea legătura cu muncitorii".

Nici documentele din arhiva fostei Securităţi - cel puţin acelea care sunt puse in circuit pănă la această oră - nu lămuresc această problemă, ci dimpotrivă, parcă o fac şi mai ceţoasă. Minerii au fost tărăţi in procese de drept comun, pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice, in cel mai rău caz lovire şi vătămare corporală. Presupusele victime ale minerilor sunt persoane asupra cărora planează multe semne de intrebare.

Considerat de unii drept liderul minerilor din Valea Jiului in 1977, iar de alţii doar un simplu exponent al nemulţumirilor acestora, Constantin Dobre şi-a asociat numele in istorie cu greva de la Lupeni. Ce s-a intămplat cu Dobre pe traseul lider al greviştilor - azilant politic in Marea Britanie, nu reiese şi din dosarele existente in arhiva CNSAS. Dosarul lui Dobre, sau o parte din el, conţine scrisori de ameninţare trimise, chipurile, de ortaci de-ai săi, scrise intr-un limbaj de nereprodus. Acestea reprezintă mai mult ca sigur una dintre "lucrările speciale" executate de Securitate, menite să-i zdruncine moralul. Că Dobre n-a fost privit ca un miner oarecare o demonstrează destinul său ulterior. Pentru anihilarea lui Dobre, Securitatea a imaginat planuri mai complexe şi mai perfide. N-a avut soarta celorlalţi mineri tărăţi in procese de drept comun. La prima vedere, autorităţile au fost blănde cu Dobre, ba chiar generoase. Căteva episoade din viaţa lui, de care mai mult ca sigur că Securitatea n-a fost străină, au semănat indoiala şi au stărnit suspiciunile ortacilor. Bătălia pentru compromiterea oricărui om cu potenţial de lider să fi fost căştigată de impresionanta maşinărie de fabricat legende care a fost, printre altele, Securitatea? Elementele esenţiale din biografia complexă a liderului primei greve din Romănia comunistă rămăn neelucidate.

MUTAT LA CRAIOVA. Născut in comuna Galicea Mare (judeţul Dolj), Dobre era in 1977 angajat al Minei Lupeni. In timpul grevei, ajutat de Gheorghe Maniliuc, Iacob Dumitru, fraţii Amariei şi Slavovschi, a organizat protestul minerilor, işi aminteşte astăzi Constantin Dobre. El a trecut pe hărtia inmănată autorităţilor revendicările lucrătorilor din Valea Jiului. După terminarea grevei a fost mutat cu domiciliu forţat in oraşul Craiova, unde el şi familia au primit un apartament ce aparţinuse Securităţii. Anterior, i se oferise să plece la lucru in Irak, "oportunitate" refuzată de Dobre.

I s-a oferit un post de muncitor necalificat la Intreprinderea de Reparaţii Auto, promiţăndu-i-se, totodată, că se poate califica ulterior ca sudor la aceeaşi intreprindere. După propriile declaraţii, Dobre a fost interogat adeseori de securiştii craioveni sau de cei veniţi special de la Bucureşti. Aceştia sperau să obţină informaţii "compromiţătoare" despre alţi grevişti.

Cu noul loc de muncă Dobre nu s-a impăcat nici un moment. A incercat in două rănduri să urmeze cursurile Facultăţii de ştiinţe Economice din Craiova, dar a fost respins de fiecare dată. Nu era la prima tentativă de a urma cursurile invăţămăntului superior. După propriile declaraţii, in 1981 şi-a incercat norocul la ziarul local "Steagul Roşu". După ce a picat examenul de preselecţie, prim-secretarul PCR Dolj de atunci, Miu Dobrescu, l-a "lămurit" că singura instituţie unde ar fi putut studia pentru a deveni ziarist era Academia Ştefan Gheorghiu, care şcolea cadrele de partid, la secţia economică. Dobrescu ii sugera un curs la fără frecvenţă, ce dura cinci ani, ceea ce Constantin Dobre a acceptat. La "Ştefan Gheorghiu" insă nu te puteai inscrie pur şi simplu ca orice candidat. Trebuia să ţi se "propună" dosarul de către partid. Desigur, un dosar de comunist model. Cum i s-a făcut un astfel de dosar, după cel de "oaie neagră" compus de Securitate, Dobre nu mai spune.

PROTEST IN NOIEMBRIE 1987. Despre protestul muncitorilor braşoveni din noiembrie 1987 s-a auzit şi la Craiova. Dobre povesteşte acum că s-a solidarizat şi a "vizitat" sediul PCR din Bucureşti unde şi-a aruncat pe jos - demonstrativ - carnetul de partid. Imediat a fost "cules" de Securitate şi supus unui tratament special. Din spusele lui Dobre, securiştii "l-ar fi dezbrăcat la pielea goală, injectat cu substanţe halucinogene, sugestionat sub hipnoză profundă, iradiat pe frunte şi pe piept". La sfărşit, inainte de a fi expediat cu trenul la Craiova, un doctor a incercat să il convingă că e nebun. "Numai un nebun poate să arunce cu carnetul de partid, i-ar fi spus omul in halat alb." Şi printre colegii de serviciu din Craiova s-a răspăndit acelaşi zvon, al nebuniei lui. După doi ani, in septembrie 1989, a fost transferat ca vicepreşedinte al Cooperativei Doljana.

CURTAT DE MĂGUREANU. Pe Constantin Dobre Revoluţia din 1989 l-a "prins" in Craiova. "Scăpat" de supravegherea Securităţii, a fugit la Petroşani. Deja la 22 decembrie, circa 2.000 de mineri demonstrau in faţa Primăriei. După 12 ani de absenţă din Vale, Dobre "s-a legitimat" cu vechea diplomă de miner din anii ’70, după spusele sale. Reprezentanţii noii puteri s-au purtat puţin diferit faţă de cei din 1977: "Imediat a inceput să curgă cu acuzaţii din partea tuturor membrilor FSN, pe motive că sunt extremist", declară Dobre. După căteva zile a luat legătura cu Iacob Dumitru, un alt lider al minerilor din 1977, dorind să revină in structurile de conducere ale minerilor. Atacurile din presa locală de la Craiova s-au inteţit, iar Dobre a demisionat de la Doljana. In primele luni ale anului 1990 rămăsese şomer. Un telefon primit in aprilie 1990 de la Bucureşti părea să-i schimbe soarta. După declaraţiile sale, Virgil Măgureanu i-a propus angajarea la SRI, dar fostul miner a refuzat.

ANGAJAT DE MAE. In luna mai, Dobre s-a dus in audienţă la Constantin Tunsanu, directorul de cadre al Ministerului Afacerilor Externe. In consecinţă, nu se ştie pe ce criterii, fostul miner a fost angajat ca arhivist la MAE. A primit cazare la Hotelul Majestic, de unde a urmărit direct demonstraţia din Piaţa Universităţii. După propriile declaraţii, ameninţările la adresa sa s-au inmulţit, iar Dobre decide să plece din Romănia. A inaintat o nouă cerere la MAE, şi in septembrie "s-a găsit" pentru el un post de casier la Ambasada romănă de la Londra. "La sfărşitul lunii septembrie 1990, povesteşte Dobre, mi-au parvenit semnale clare că se luaseră deja două posibile hotărări la Bucureşti. Prima era aducerea mea imediată in Romănia, iar ce-a de-a doua - , trimiterea mea la o altă ambasadă din Africa, unde ar fi urmat să fiu ucis." Speriat, a decis să ceară azil politic Marii Britanii la 1 octombrie 1990. Şi l-a primit!

AZIL POLITIC. Autorităţile britanice au iniţiat insă şi investigaţii. Printre altele, Dobre era bănuit de a fi preluat identitatea adevăratului lider miner din 1977 despre care in Marea Britanie se zvonea că murise. Incă din timpul grevei, Securitatea răspăndise ştirea morţii lui Dobre intr-un accident rutier. Ba mai mult, in 1986 Europa Liberă lansase in eter declaraţiile lui Istvan Hossu, care relua teza decesului. Amnesty International preluase ipoteza, iar pe baza tuturor acestor "mărturii", in primă instanţă (1991), statul britanic i-a refuzat cererea de azil politic. Ulterior, pe baza convenţiei Naţiunilor Unite, Marea Britanie a hotărăt acordarea azilului familiei Dobre, iar din 2002 le-a acordat cetăţenia britanică. Intre timp insă, in Romănia, Constantin Dobre fusese condamnat la cinci ani de inchisoare prin sentinţa penală din data de 27 noiembrie 1992, sub acuzaţia că invinuitul fugise in 1990 cu banii din casieria Ambasadei.

BUN ORGANIZATOR. Originar din comuna Făntănele (judeţul Suceava), Gheorghe Maniliuc venise in Valea Jiului pentru a scăpa de sărăcia satelor din nordul Moldovei. In august 1977 era angajat ca miner la Exploatarea Minieră Aninoasa. Victor Apostu, inginerul-şef al minei de atunci, şi-l aminteşte astfel: "Maniliuc era un băiat foarte cumsecade, liniştit, nu era un revoluţionar de profesie, ca să zic aşa". O dată cu declanşarea protestelor din Vale, destinul lui Gheorghe Maniliuc s-a schimbat. S-a ocupat personal de aducerea a căt mai multor oameni la Lupeni. In acest scop, in zilele de 2 şi 3 august a străbătut Valea Jiului imbrăcat civil pentru a nu atrage in vreun fel atenţia autorităţilor. La Aninoasa nu i-a fost greu să-şi convingă colegii. "El s-a implicat pentru că era cunoscut de oameni, spune acelaşi Victor Apostu, şi era un bun organizator şi serios. Crea credibilitate la ce vorbea. Şi el a fost pentru Aninoasa liderul la ce s-a putut intămpla pe linie de grupare a oamenilor, de asociere." Cu ajutorul cunoscuţilor săi, Maniliuc culegea informaţii despre tot ce "mişcă" in Vale, atenţie sporită acordăndu-se infiltrării trupelor de Miliţie şi de Securitate printre localnici.

"A DAT CU EI DE ZID". Printre sarcinile pe care le-a avut in acele zile agitate din august s-a numărat şi supravegherea celor doi activişti de partid veniţi de la Bucureşti, special pentru aplanarea grevei, Ilie Verdeţ şi Gheorghe Pană, sechestraţi ulterior in ghereta portarului de la Mina Lupeni. Potrivit relatărilor lui Constantin Dobre, enervat de tărăgănarea negocierilor cu cei doi demnitari, Maniliuc i-ar fi ameninţat cu moartea şi, mai mult, l-ar fi trăntit de zid de căteva ori pe Verdeţ. La sfărşitul grevei, minerul din Aninoasa a fost condamnat alături de alţi 15 grevişti pentru "acte de violenţă". Se pare că in cazul său, la baza pedepsei primite, a stat chiar gestul "necontrolat" din gheretă. Dosarul de Securitate intocmit despre evenimentele din august 1977 menţionează caracterul violent al minerilor condamnaţi, in dreptul cărora erau menţionate şi alte infracţiuni anterioare. Conform acestuia, Maniliuc mai fusese condamnat la trei luni inchisoare in 1953 pentru vătămare corporală, iar in 1968, la un an şi jumătate pentru furtul unei motociclete (făcuse apoi un accident cu ea, in urma căruia a rămas invalid). Din aceleaşi surse reiese că la Aninoasa, in dimineaţa de 3 august, inainte de plecarea autobuzelor spre Lupeni unde urma să vină Nicolae Ceauşescu, Maniliuc a luat parte la "bruscarea" inginerilor Virgil Costinaş şi Ioan Solga şi, de asemenea, "l-a luat cu forţa" la Lupeni pe Mişu Dima, preşedintele de sindicat. Aceste fapte l-au costat trei ani şi jumătate condamnare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi ofensă adusă autorităţii, cu executarea pedepsei la locul de muncă. Episodul cu Verdeţ e trecut sub tăcere de Securitate.

INTERNAT LA NEBUNI. Despre viaţa lui Gheorghe Maniliuc după incetarea grevei ştim puţine. Constantin Dobre spune că aflase prin Dumitru Iacob, alt grevist, că Maniliuc a fost condamnat şi apoi internat de mai multe ori la spitalul de boli mintale de la Zam. Recent am intălnit-o pe doamna Ileana Diculescu (cea de-a doua soţie) şi pe Romulus Maniliuc (fiul cel mic). După spusele lor, ce-a urmat pentru familie n-a fost uşor. Gheorghe Maniliuc şi-a ispăşit condamnarea la locul de muncă, in Mina Lupeni, cu domiciliu forţat in oraşul Petroşani. Situaţia financiară a familiei nu era deloc strălucită. Soţia lui Maniliuc

s-a intors in locul de baştină, in comuna Ioneşti (judeţul Vălcea). Rămas singur, Maniliuc "şi-a refăcut viaţa" alături de altă femeie, iar prin anii ’80 se afla tot cu domiciliu forţat in Petroşani. Intre 1977 şi 1987, el a reuşit să inşele vigilenţa supraveghetorilor săi şi să-şi vadă fosta soţie şi copilul. "Venea numai noaptea, a venit de două ori, işi aminteşte Romulus Maniliuc, care seamănă izbitor cu tatăl său. Fugea din Petroşani şi venea. Nu ştiu dacă mituia, nu ştiu cum făcea să ajungă sau bănuiesc că lua un bilet, vorbea, făcea vreo cerere. Nu ştiu cum ajungea."

UN DECES... CU PROBLEME. In ianuarie 1987 familia stabilită la Ioneşti primise o veste bună. Gheorghe Maniliuc i-a trimis o scrisoare fostei soţii, in care o anunţa că "se intoarce acasă, că a terminat cu nenorociţii". Pedeapsa de domiciliu obligatoriu in Vale ii expira, şi omul a decis să se stabilească in Ioneşti. Voia doar să mai vadă meciul echipei favorite, Jiul Petroşani, după care urma să plece. N-a mai apucat, deoarece la căteva zile a murit. Despre decesul său insă, Ileana Diculescu nu crede că a fost natural. Femeia e sigură că Securitatea l-a otrăvit. La spital, doctorul i-ar fi mărturisit jenat că nu l-a putut salva că era "problemă". "Printre rănduri", fosta soţie a "citit" că Securitatea i-ar fi interzis să-l salveze pe Maniliuc. "N-am putut să-l mai scap, a murit cu dinţii din faţă in măini", retrăieşte cu lacrimi in ochi momentul Ileana Diculescu. Inmormăntarea lui Maniliuc, cunoscut in Vale drept grevist de frunte in 1977, i-a mobilizat pe securiştii locului. Căteva autobuze "burduşite" cu "oamenii legii" au insoţit coloana funebră. Imbrăcaţi civil, aceştia au inţesat mulţimea care venise să-şi ia rămas bun de la Gheorghe Maniliuc. La căpătăiul său s-a ridicat şi a rămas o cruce din două ţevi.

Agonia comunismului, din faliment economic

După greva din august 1977, "conducerea de partid şi de stat" a acordat o atenţie deosebită Văii Jiului. Incercarea de a preveni viitoare revolte nu era lipsită de temei. La finele deceniului opt, contestarea regimurilor comuniste incepuse pretutindeni in Europa de Est. Nemulţumirile de natură economică au marcat, de altfel, istoria comunismului est-european, fiind şi cele mai timpurii, dar şi cele mai puternice. La sfărşitul comunismului a contribuit decisiv falimentul economiilor socialiste centralizate, surclasate net de cele occidentale. Invocănd Actul Final de la Helsinki, care garanta respectarea drepturilor omului inclusiv de regimurile comuniste, un grup de intelectuali slovaci puseseră bazele Chartei 77, prin care protestau impotriva abuzurilor comise de autorităţi impotriva formaţiei rock The Plastic People. Inspirat de această mişcare, in Romănia, scriitorul Paul Goma iniţiază, la răndul său, un protest care ingrijorează Securitatea. In Polonia apăruse fenomenul "Solidaritatea", după numele sindicatului care s-a aşezat in fruntea sutelor de mii de muncitori nemulţumiţi. Revendicările iniţiale, printre care se numărau dreptul la grevă şi de liberă asociere, au fost de natură economică şi socială. Protestele muncitorilor polonezi au "fisurat" insăşi temelia regimului. Ulterior, breşa dintre partidele-stat şi "clasa muncitoare", in numele căreia, teoretic, se guverna, a devenit prăpastie de netrecut.

Avertizat

"In afară de mine şi Maniliuc Gheorghe nu au mai fost şi alţi lideri, in sensul organizării şi conducerii efective a grevei propriu-zise de la Lupeni. Din nefericire aceasta a fost situaţia reală. Desigur că au fost colaboratori care ne-au ajutat şi sprijinit, dar contactul cu aceştia l-a ţinut Maniliuc Gheorghe"

Constantin Dobre

Lider la Aninoasa

"Maniliuc era un băiat foarte cumsecade, liniştit, nu era un revoluţionar de profesie, ca să zic aşa. Dar el s-a implicat pentru că era cunoscut de către oameni şi era un bun organizator şi serios. Crea credibilitate la ce vorbea. Şi el a fost pentru Aninoasa liderul la ce s-a putut intămpla pe linie de grupare a oamenilor, de asociere, dar nu pe linie tehnică"

Victor Apostu
Marius
 
Mesaje: 949
Membru din: Dum Ian 09, 2005 5:52 am
Localitate: Timisoara

Mesajde C. Dobre » Lun Noi 10, 2008 11:44 pm

Marius a scris:
Domnule Dobre, am o nedumerire: citesc în "Jurnalul Naţional" din 5 august 2007: Constantin Dobre fusese condamnat la cinci ani de inchisoare prin sentinţa penală din data de 27 noiembrie 1992, sub acuzaţia că invinuitul fugise in 1990 cu banii din casieria Ambasadei


Arunci cu dejectii, ma rog cu...articole, care sa-ti justifice atacul josnic la persoana. Ma rog, tot chestie de politruc imbuibat si avangardist - revolutionar.

Dar hai sa te lamuresc ca sa nu ramai ... nedumirit. Cand a avut loc transferul de post (economico-financiar, al ambasadei), acesta s-a facut fara participarea obligatorie (legala) a ambasadarului (desi cerusem aceasta) si in acea situatie am semnat procesul verbal de predare - primire (greseala mea) dar am avut inspiratia de a atasa la acel proces verbal o nota (salvarea mea) care arata lipsa bonurilor valorice UNESCO si a altor cheltuieli nejustificate (ptr. ca nu se regaseau in receipts-urile existente la acea data). Dupa legea pastrarii bunurilor banesti si a biletelor de valoare, in biroul in care se tineau acestea nu trebuia sa mai fie alte persoane decat cel care le manuia. Ori acel birou era impartit cu o doamna si un domn (sotie si sot) de la care preluasem bunurile banesti etc. Mai mult, niciodata nu am avut certitudinea ca exista doar o cheie (fara cod special) de la fisetul casieriei; am protestat vehement la ambasador (scris si verbal) pentru nesiguranta valorilor banesti dar fara nici-un rezultat. Cand am defectat de la ambasada nu mi-am luat nici salariul care mi se cuvenire pana la acea dat (chestie specificata si de o femeie, lt. - major, care a participat la o investigatie ulterioara, anume: dupa ce au spart unul din sertarul al biroului meu, au gasit plicul cu banii cuveniti pentru salariul meu).
La cateva zile de la cererea mea de azil politic, mi s-a aratat de catre autoritatile britanice o sesizare din partea ambasadei care ma acuza ca am sustras suma de 2300 de lire sterline (suma cu mult mai mica decat valoarea celor specificate de mine in nota atasata al procesul - verbal de predare - primire). Sigur ca autoritatile britanice, dupa ce mi-au cerut permisiunea, au pornit la investigatie amanuntita si profesionista (de la verificari personale ale intregii mele familii pana la verificarea bagajelor noastre care inca se mai aflau in gara Victoria. Nu mai vorbesc de interbari privind persoane pe care le cunoastem - nu cunosteam pe nimeni si multe altele despre conturi la banci. Mai mult, eu, sotia si fiul am fost cercetati separat dupa care au facut corelarea dintre declaratiile noastre). N-au gasit nimic, pentru ca nu am "fugit" cu nici-un ban de la ambasada. Toti banii pe care i-am avut atunci a fost suma de 70 lire sterline, ramasita de la salariul precedent.
Multumit?
C. Dobre
 
Mesaje: 130
Membru din: Lun Mar 03, 2008 11:04 am

Mesajde C. Dobre » Mar Noi 11, 2008 12:08 am

Marius a scris:
Domnule erou al poporului român (erou de-adevărat, din '77, nu ca impostorii din '89), spune-mi te rog: s-au prescris faptele, te poţi întoarce în ţară?


De ce te intereseaza? Vrei o "intalnire de gradul 3" cu mine? (sezi bland, bai loaza, nu ai tu atata minte si probabil nici tarie fizica sa te masori cu mine - na, ca-mi arde si de glume). Sau cumva este o amenintare cu "mana lunga a revolutiei"? Sictir.
C. Dobre
 
Mesaje: 130
Membru din: Lun Mar 03, 2008 11:04 am

Mesajde Marius » Mar Noi 11, 2008 1:50 pm

C. Dobre scrie:Arunci cu dejectii, ma rog cu...articole, care sa-ti justifice atacul josnic la persoana. Ma rog, tot chestie de politruc imbuibat si avangardist - revolutionar.


Cu atacuri la persoană dumneata ai început, culegi ce ai semănat. Articolul-dejecţie respectiv e scris inclusiv după o discuţie cu dumneata, în repetate rînduri ziariştii precizează "după spusele lui Dobre", semn că n-au găsit o altă confirmare a faptelor respective. Ziariştii semnalează că dosarul CNSAS sau dosarul de cadre de comunist model de la Ştefan Gheorghiu nu prea corespund cu actualele declaraţii ale lui Dobre.

C. Dobre scrie:Dar hai sa te lamuresc ca sa nu ramai ... nedumirit. Cand a avut loc transferul de post (economico-financiar, al ambasadei), acesta s-a facut fara participarea obligatorie (legala) a ambasadarului (desi cerusem aceasta) si in acea situatie am semnat procesul verbal de predare - primire (greseala mea) dar am avut inspiratia de a atasa la acel proces verbal o nota (salvarea mea) care arata lipsa bonurilor valorice UNESCO si a altor cheltuieli nejustificate (ptr. ca nu se regaseau in receipts-urile existente la acea data). Dupa legea pastrarii bunurilor banesti si a biletelor de valoare, in biroul in care se tineau acestea nu trebuia sa mai fie alte persoane decat cel care le manuia. Ori acel birou era impartit cu o doamna si un domn (sotie si sot) de la care preluasem bunurile banesti etc. Mai mult, niciodata nu am avut certitudinea ca exista doar o cheie (fara cod special) de la fisetul casieriei


Spui că ai ataşat o notă care a fost salvarea ta, dar hotărîrea instanţei te-a găsit totuşi vinovat. Deci, despre ce salvare e vorba? Singura salvare pare să fie că ai plecat din România şi hotărîrea instanţei nu te-a afectat. De ce nu ţi-ai apărat onoarea în instanţă, mai ales că îndemni pe alţii să-şi apere onoarea în instanţă?

Dar principalul lucru la care nu răspunzi este care au fost acţiunile tale anti-Iliescu atît de grave încît regimul Iliescu să fi plănuit omorîrea ta? Obţinerea azilului politic iar apoi a cetăţeniei britanice s-a bazat tocmai pe pretenţia dumitale de prigonit al regimului Iliescu, ameninţat cu moartea.
Ziceai dumneata că fiinţele raţionale îşi pun îndoieli, iată că mă îndoiesc de această versiune.
Maximul de anti-iliescianism al dumitale care se vede în articol este: "A primit cazare la Hotelul Majestic, de unde a urmărit direct demonstraţia din Piaţa Universităţii". Reporterii au vorbit cu dumneata, dar nu le-ai povestit nici o acţiune concretă de opoziţie la regimul Iliescu, înaintea dezertării tale din ambasadă. De aici întrebarea: pentru ce ar fi vrut Iliescu să te omoare?

Eu înţeleg că, pentru a convinge autorităţile britanice să-ţi dea azil politic, trebuie să le spui că ai fost prigonit, că minerii au vrut să te omoare, că alţii voiau să te trimită la o ambasadă în Africa unde plănuiau iarăşi să te omoare. Dar de ce ar fi plănuit regimul Iliescu să omoare oameni care n-au făcut nimic împotriva regimului? Şi dacă n-ai avut nici o acţiune anti-Iliescu pînă în momentul dezertării, ce le-ai povestit britanicilor ca să-ţi dea azil politic? Ceva cu taine teribile despre comploturi de dinainte de 1989?

Falsificarea istoriei revoluţiei se face de mai multă lume, cu motivaţii diferite. Unii vor să ascundă crime săvîrşite în 1989, alţii vor avantaje materiale (certificate de revoluţionar, de pildă), alţii vor azil politic în Marea Britanie. Nu trebuie să se creadă că falsificatorii istoriei acţionează după un plan unic.
Marius
 
Mesaje: 949
Membru din: Dum Ian 09, 2005 5:52 am
Localitate: Timisoara

Mesajde C. Dobre » Mar Noi 11, 2008 11:12 pm

Dle Mioc, regret ca va raspund cu intarziere. Aici se mai si lucreaza (eu lucrez de la pranz si pana in jurul oerelor 8.00 seara, sase zile pe saptamana) pentru ati plati taxele si a trai decent. Cred ca ai inteles apropoul ca aici, spre deosebire de revolutionarii Romaniei, asa ca dumneata, oamenii trebuie sa si munceasca pentru a trai. In fine, ia-o usor tigrule si fii rabdator si intelegator (cu timpul meu) ca iti voi raspunde cam la toate nedumiririle tale, exceptie fireste la acele curiozitati care reclama confidenta exclusiva doar intre mine si autoritatile britanice, de aici. Nu ca m-as ascunde dupa deget, dar aici regulatiile legale sunt stricte: adica, nu poti face public ceva dintr-un dosar din care faci parte CONFIDENTIAL, in special daca detinatorul legal al acelui dosar este guvernul britanic. Daca nu vei intelege acest lucru, este treaba dumitale si nu a mea.
Marius a scris:
Ziariştii semnalează că dosarul CNSAS sau dosarul de cadre de comunist model de la Ştefan Gheorghiu nu prea corespund cu actualele declaraţii ale lui Dobre.

Ai inteles gresit. Dosarul de la CNSAS, intocmit pe numele meu, cuprinde peste 500 file si se refera exclusiv la perioada 3 august 1977 (momentul grevei) - 1 septembrie 1977 (atunci cand am fost deportat la Craiova). Desi am facut mai multe cereri, scrise, la CNSAS si multe alte reveniri, CNSAS neaga ca ar mai fi si alte dosare intocmite pe numele meu. Te pot asigura ca marturia mea, facuta publica inainte sa-mi vad dosarul CNSAS mai sus citat, corespunde cu ceea ce scrie in acel dosar. Ca este asa, convingete singur citind cartea "Lupeni '77. Strict secret. Filajul continua.", carte scrisa pe baza documentelor Securitatii din acel dosar si fara ca eu sa fi stiut sau contribuit cu ceva la intocmirea si redactarea ei. A fost initiativa a doi jurnalisti de investigatie din Valea Jiului.
In ce priveste "dosarul de cadre de comunist model de la Stefan Gheorghiu", credema ca nu am habar de existenta lui si locul unde s-ar afla. Cu ceva timp in urma am promis la doi ziaristi, unul din Valea Jiului si altul din Bucuresti, ca le voi furniza actele legale necesare (imputerniciri) pentru consultarea oricaror dosare intocmite de fosta Securitate pe numele meu si sa le publice fara a ma consulta pe mine. Sper sa aiba mai mult noroc decat mine. Daca si tu doresti o astfel de imputernicire ti-o pot furniza, numai lasama sa stiu ca doresti acest lucru.
C. Dobre
 
Mesaje: 130
Membru din: Lun Mar 03, 2008 11:04 am

Mesajde C. Dobre » Mar Noi 11, 2008 11:53 pm

Marius a scris:
Spui că ai ataşat o notă care a fost salvarea ta, dar hotărîrea instanţei te-a găsit totuşi vinovat. Deci, despre ce salvare e vorba? Singura salvare pare să fie că ai plecat din România şi hotărîrea instanţei nu te-a afectat. De ce nu ţi-ai apărat onoarea în instanţă, mai ales că îndemni pe alţii să-şi apere onoarea în instanţă?

Iar nu ai inteles. Nota la care faci referire mi-a slujit in relatia cu autoritatile britanice pentru a le arata (dupa investigatiile lor) ca nu era vorba despre nici-un furt de bani de la ambasada. Fiind judecat in lipsa, in Romania, nu am avut posibilitatea sa vad continutul dosarului acuzator, si nici azi nu-l cunosc. Mult mai tarziu am aflat doar ca cel care s-a ocupat cu instrumentarea dosarului a fost un lt. col. din fosta Directie a V-a (Cercetari penale) a DSS. Acum stiu precis ca Magureanu s-a interesat continuu de mersul anchetei in acel dosar.
Cat priveste spalarea onoarei mele in instanta, sigur, sunt gata sa actionez dar nu am bani. Daca ma ajuti dumneata sau imi gasesti un sponzor, promit sa nu refuz. Desigur, glumesc. Nu cred ca Laszlo Tokes ar fi lipsit de finante pentru asi spala onoarea in instanta.
C. Dobre
 
Mesaje: 130
Membru din: Lun Mar 03, 2008 11:04 am

Mesajde C. Dobre » Mie Noi 12, 2008 1:25 am

Marius a scris:
Falsificarea istoriei revoluţiei se face de mai multă lume, cu motivaţii diferite. Unii vor să ascundă crime săvîrşite în 1989, alţii vor avantaje materiale (certificate de revoluţionar, de pildă), alţii vor azil politic în Marea Britanie. Nu trebuie să se creadă că falsificatorii istoriei acţionează după un plan unic.


Asadar am falsificat istoria pentru a cere "azil politic in Marea Britanie" si pentru ca nu m-am saturat de atata falsificare de istorie am intrat si pe acest forum cu scopul, al dracului de diabolic, de a continua sa falsific si acele date si informatii detinute de "Ministerul Adevarului". Tare, domnule Mioc. Gata, m-ai deconspirat! Nu-mi ramane decat sa ma rusinez si sa ma "retrag cu coada-ntre-picioare". Asa-mi trebuie daca m-am pus cu dumneata! Dar zau ca mi-ai facut si un serviciu la care chiar ca nu reflectasem: de ce naiba nu-mi vad eu de falsurile mele istorice si de batranete si sa las pe altii mai tineri, asa ca dumneata, sa descifreze tainele trecutului cu repercursiunile prezente cunoscute? Lasitate, probabil vei striga jubiland! Ia-o cum vrei, nu-mi mai pasa de nimeni si nimic. In fine, ce s-o mai lungesc. Adio si mult suscces.
C. Dobre
 
Mesaje: 130
Membru din: Lun Mar 03, 2008 11:04 am

Mesajde Ioan DRIMUS » Mie Noi 12, 2008 8:41 am

Domnule Marius,
Pe langa impingerea un derizoriu a unei discutii, prin devierea sau aducerea in lumina a altor subiecte care sa faca ca subiectul propus sa se estompeze, o alta metoda dintre cele mai eficiente este atacul la persoana; aceasta metoda distruge chiar posibilitatea de a discuta inaint de a aborda cu adevarat subiectul.
Stim ca D-l Dobre , in momentele cheie din timpul revolutiilor si ale mineriadelor, a activat in mijlocul structurilor care au preluat puterea; se pare ca au fost niste structuri infinit mai bine organizate decat masele de protestatari care au facut revolutia in strada; de fapt tot ei, prin gura lui Petre Roman, au scos din palarie numele de "revolutie". Ei au actionat dupa un program precis pentru preluarea puterii. Scopul lor a fost impunerea socialismului glastnost de sorginte gorbacioviana;
Eu cred ca dialogul deschis si sincer cu D-l Dobre este mult mai util decat atacul murdar la persoana. Dansul chiar are ce sa ne spuna; Puterea nu a fost luata sau confiscata intamplator; au existat in spate organizatii, retele de oameni care au actionat dupa planuri foarte precise.
Daca dumneata nu binevoiesti sa le ascult, te rog, cel putin lasa-i pe ceilalti sa asculte; oricum adevarul nu se impune prin propaganda sa prin marturii si dovezi care aduc doar jumatati de adevaruri. Trebuie sa ascultam tot ce se spune si sa judecam in functie de toate elementele; suntem oameni adulti si tot mai multi dintre noi am reusit sa devenim imuni la propaganda sau manipulare.
Ioan DRIMUS
 
Mesaje: 164
Membru din: Dum Mar 23, 2008 11:36 am
Localitate: Paris Franta

Mesajde C. Dobre » Mie Noi 12, 2008 12:26 pm

Domnule Marius,
Pe langa impingerea un derizoriu a unei discutii, prin devierea sau aducerea in lumina a altor subiecte care sa faca ca subiectul propus sa se estompeze, o alta metoda dintre cele mai eficiente este atacul la persoana; aceasta metoda distruge chiar posibilitatea de a discuta inaint de a aborda cu adevarat subiectul.


Domnule Drimus,
Credeti-ma ca dl Mioc nu-mi este dusman, nici macar adversar. Ma retrag de pe acest forum pentru a nu da satisfactie celor cu adevarat ne sint dusmani, atat mie, dlui Mioc si chiar a tuturor postatorilor de pe acest forum. Si pentru a va convinge despre cine cu adevarat sint dusmanii mei, va rog sa-l urmariti pe Virgil Magureanu cu ce informatii 'bomba' va veni pe piata media, la adresa mea. Ei, sigur ca Magureanu va primi exact ceea ce merita, si chiar mai mult. Nu cred ca mai este cazul sa pun o intrebare 'incuietoare': de ce oare am fost atacat constant de catre Magureanu? (mai intai in anul 1990, atunci cand a transmis informatia la autoritatile britanice ca "eroul Dobre e decedat"; in anul 1994 in parlamentul Romaniei; in presa scrisa si la diferite televiziuni) si chiar in anul 2008. Sper, cel putin acum, sa ma bucur de sprijinul promis sa pot iesi la televiziune, nu doar in presa scrisa, pentru a lamuri pe romani despre tenebrele istoriei recenta, pe care majoritatea doar le banuiesc.
C. Dobre
 
Mesaje: 130
Membru din: Lun Mar 03, 2008 11:04 am

Mesajde Ioan DRIMUS » Mie Noi 12, 2008 1:35 pm

C. Dobre scrie:Credeti-ma ca dl Mioc nu-mi este dusman, nici macar adversar. Ma retrag de pe acest forum pentru a nu da satisfactie celor cu adevarat ne sint dusmani, atat mie, dlui Mioc si chiar a tuturor postatorilor de pe acest forum.

D-le Dobre,
Cred mai degraba ca a-ti luat o decizie pripita; pozitia pe care o ai legat de Virgil Magureanu mi-a atras atentia si am dat o cautare pe google; Foarte multe teze tratate pe internet converg inspre ideea ca fostul profesor de socialism la Stefan Gheorghiu si important ofiter in serviciile securitatii a representat in operatiunea de inlaturare a lui Ceausescu, de preluare a puterii si mai apoi, in mai - iunie1990, de consolidare a pozitiei lor de catre acea grupare oligarhica care a pus stapanire pe politica si economia Romaniei. Se pare ca rolul jucat de Magureanu in revolutie si mineriade este aidoma celui jucat de Hrebenciuc in PSD (sforarul).
Eu cred ca merita sa deschidem un subiect distinct pe aceasta tema si de aceea am sa propun un nou topic la care va invit sa participati.
Link la adresa: posting.php?mode=newtopic&f=22
Ioan DRIMUS
 
Mesaje: 164
Membru din: Dum Mar 23, 2008 11:36 am
Localitate: Paris Franta

Tocmai asta e problema cea mai grava

Mesajde Ioan Rosca » Sâm Noi 15, 2008 4:51 pm


Domnule Drimus,
Credeti-ma ca dl Mioc nu-mi este dusman, nici macar adversar. Ma retrag de pe acest forum pentru a nu da satisfactie celor cu adevarat ne sint dusmani, atat mie, dlui Mioc si chiar a tuturor postatorilor de pe acest forum.


Aici e cea mai grava problema. Faptul ca ne certam intre noi, in loc sa conlucram pentru a organiza rezistenta, atita cita este posibila. Este stupefiant ca efect catastrofal au vanitatile, veleitarismul, cultul nesemnificativului. Probabil si asta e un efect al patologiei generalizate.
Cine cistiga daca ne retragem din acest dialog public, care poate lumineaza putin calea unora rataciti in labirintul fenomenului Pitesti generalizat?
Nu putem sa colaboram pe fond, chiar despartiti de contradictii pe detalii?
Desigur fiecare vede alt miez al problemei. Versiunea mea? Distrugerea sistemica si sistematica a omeniei in Romania. Pentru a combate acest fenomen inspaimintator de degenerescenta, sint dispus acum sa trec peste aspecte legitime, dar secundare.

De aceea sint interesat sa discut si cu Cosma si cu oricine se arata insetat sa faca ceva concret pentru a infrunta cancerul socio-politic actual. Daca domnul Dobre vrea sa lupte contra uzurpatorilor ce distrug AZI statul roman, nu mi se pare esential ca facut greseli in trecut. Iar daca, pe linga revelarea momentelor de care este mindru, chiar el ar povesti ce crede ca a gresit, as capata si mai multa incredere. Eu am gresit atit de multe in acesti 19 ani, incit nu gasesc timpul sa termin lucrarea dedicata analizei greselilor mele. In schimb, voi incerca sa folosesc aceste concluzii pentru a nu le repeta.

Ioan Rosca
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

Mesajde C. Dobre » Dum Noi 16, 2008 4:04 am

Ioan Rosca a scris:
Daca domnul Dobre vrea sa lupte contra uzurpatorilor ce distrug AZI statul roman, nu mi se pare esential ca facut greseli in trecut. Iar daca, pe linga revelarea momentelor de care este mindru, chiar el ar povesti ce crede ca a gresit, as capata si mai multa incredere.


Deci, numai daca as povesti ce cred eu ca am gresit "as capata si mai multa incredere" din partea Dvs.
Interesant ceea ce spuneti tinand cont ca mai acum cateva luni de zile, mai exact la data de 3 iunie 2008, ma luati pe garantie fara nici o rezerva, citez: "Nu pot estima cit de singur sinteti, cit de mult vreti sa actionam mai multi, cit de oportuna ar fi fost o cooperare. .... Cred ca avem credinte si obiective comune. Va astept oricind pe acest forum si in general, in orice actiune comuna, vizind un obiectiv concret in lupta pentru pedepsirea uzurpatorilor Romaniei si pentru demascarea falsilor ei aparatori (cum ar fi "elitele civice" aciuate in spatele unor personaje ca Tismaneanu, Basescu etc) . ... Daca mi-ati comunica (privat) emailul dv -v-as putea semnala demersurile mele care, pot banui ca v-ar interesa. Pentru ca -si eu- in felul meu- m-am dedicat luptei contra Lor si a modului Lor de a sluti lumea, jefuindu-ne-de sens. Si ma simt mult prea singur."
Sa mai zica cineva ca increderea nu cunoaste si ea, draguta, doar cateva luni de miere. Iata o "contradictie pe detaliu" care poate desparti doua persoane "pe fond".

Desigur fiecare vede alt miez al problemei. Versiunea mea? Distrugerea sistemica si sistematica a omeniei in Romania. Pentru a combate acest fenomen inspaimintator de degenerescenta, sint dispus acum sa trec peste aspecte legitime, dar secundare.

De aceea sint interesat sa discut si cu Cosma si cu oricine se arata insetat sa faca ceva concret pentru a infrunta cancerul socio-politic actual.


Observ ca sunteti dispus sa colaborati cu Cosma, "pe fond", fara a-l mai conditiona de factorul incredere privind "greselile" pe care le-a facut si pe care nu le recunoaste nici sa-l pici cu ceara.

Eu am gresit atit de multe in acesti 19 ani, incit nu gasesc timpul sa termin lucrarea dedicata analizei greselilor mele. In schimb, voi incerca sa folosesc aceste concluzii pentru a nu le repeta.


Cred ca mai multa lume asteapta publicarea "lucrarii dedicata analizei greselilor" Dvs, in special dl Viorel Ene. Imi cer scuze pentru mica 'obraznicie', dar cred sincer, la modul serios, ca un astfel de demers ar fi o pilda pentru cei care se codesc sa se 'autocritice' si totodata un indemn la incredere din partea celor inca nu se inghesuiesc sa v-o acorde.
C. Dobre
 
Mesaje: 130
Membru din: Lun Mar 03, 2008 11:04 am


Înapoi la Revolutia din decembrie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 11 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009